Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

Sincronicitate - coincidenta si destin - semne


Recommended Posts

cat de mari erau sansele pe lumea asta ca cei doi verisori care nu se mai vazusera de ani de zile, care nu tinusera deloc legatura, sa calatoreasca in acelasi tren, in acelasi compartiment ?

Nu stiu cit de mare e probabilitate asta,insa eu m-as intreba de ce s-a intimplat?

 

eu cred ca da...asta este un semn!

 

au tinut legatura in vreun fel?

 

Dana

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 53
  • Creat
  • Ultimul răspuns

Cei mai activi membri în acest subiect

Cei mai activi membri în acest subiect

da, au facut schimb de numere de telefon, acum cred ca mai tin legatura si pe facebook. la modul ce mai faci, esti bine, etc. nu cred ca se viziteaza / converseaza prea mult sau des.

tot e ceva decat nimic. eu nu am pastrat legatura cu cei doi verisori din partea tatalui, iar ceilalti doi veri (din partea mamei ) traiesc peste ocean (america si canada), vad pe FB ce mai fac.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

apropos de intamplarea povestita de miky:

eram in liceu, clasa a 9-a. iarna grea, cu multa zapada si gheata pe trotuare. mergeam pe jos pana la liceu. aveam niste cizme stil apres-schi (cine a prins vremurile acelea stie despre ce vorbesc, se gaseau in magazine). ale naibii cizme, alunecau de mama focului, oricat de atenta si de incet mergeam.

am cazut nu o data, ci de trei ori pe o distanta mica. ultima tranta am luat-o fix pe trecerea de pietoni din fata liceului. am vazut stele verzi de durere, cazusem fix in noada si ma durea foarte tare, abia m-am adunat de pe jos, fericita ca n-a venit intre timp vreo masina, sa dea peste mine. n-am apucat sa fac un pas si de pe acoperisul liceului a cazut o bucata enorma de zapada inghetata, care avea atarnati niste turturi uriasi de aproape 2 m. avalansa aia a picat fix in locul in care ar fi trebuit sa ajung daca nu luam tranta de pe trecerea de pietoni.

probabil exista ingeri pazitori, altfel nu-mi explic...

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

tot ce-i posibil, dana.

chiar o sa-l intreb pe fratele meu, diseara, daca mai stie ceva de cei doi veri de la craiova...

edit ca sa adaug : intalnirea din tren a avut loc acum aproximativ 16 ani. nu stiu in ce masura s-au mai intersectat drumurile lor de atunci pana in prezent. dar cred ca daca s-ar fi intamplat, mi-ar fi povestit...pentru ca povestea supararii dintre tata si sora lui a fost prea trista si cu final neasteptat...ne-am "promis" ca noi (ca frate si sora) nu vom ajunge asa niciodata...

Editat de
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Eu cred ca am simtit cand a murit mama.

Mama a fost multi ani paralizata pana a murit si bunica avea grija de ea. Si in vara lui 1991, primul meu concediu, i-am zis bunica-mii ca vreau sa plec la mare. In gasca. De fapt, eu vroiam sa plec cu prietenul meu.

Si bunica-mea a zis unde te duci nu vezi ca maica-ta trage sa moara. Eu nu vedeam nici o schimbare, era la pat de multi ani. Si-am zis hai mamaie ca plec doar cinci zile, primul meu concediu, n-o fi moarte de om.

Am plecat luni dimineata pana vineri seara.

Marti seara m-am certat cu prietenul meu. Miercuri dimineata cum m-am sculat m-am dus la gara si mi-am luat bilet de tren sa ma intorc la Bucuresti. Pe drum spre hotel ma intalnesc cu el si ii spun ca mi-am luat bilet sa ma intorc acasa si gata ne despartim, da' imi parea rau sa ne despartim. Si discutand, pana am ajuns la hotel ne-am impacat.

Vineri seara cand am ajuns acasa nu mergea liftul si am urcat scarile. Cum ma apropiam de etaj, am vazut jos pe perete aproape de usa o pata neagra si ma gandeam ai naibii golani doar sa strice stiu.

Si cand am sunat la usa, mi-a deschis frate-miu si am intepenit. Era neras si purta o camasa alba cu pantaloni negri si panglica neagra in piept. Plecasera oamenii de la masa de pomana doar de un sfert de ora.

Mama a murit miercuri dimineata cand am vrut eu sa ma intorc.

Uff, imi tremura degetele pe tastatura.

 

ps: Pata cea neagra era de la o candela ce fusese acolo si fiind prea aproape de perete a afumat vopseaua.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Oana, cred ca ai trecut prin momente groaznice! [flo2]

Eu inca nu simt nimic... a murit un om care a fost tatal meu biologic...

Un om pe care l-am cunoscut prea putin si mereu pe fuga. 

Nici nu stiu daca trebuie sa dau si eu de pomana pt el... cum e obiceiul oare?!

Am vrut sa ma duc pana acolo wk-ul trecut dar maica-mea nu a vrut sa stea cu copiii si nu puteam sa-i pun pe un drum asa lung (numai statea in buc) mai ales ca baiatul era si racit.

M-am cam suparat si pe ea acum [:)]  auzi tu "tie ii arde de pimbareala!"

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

cu multi ani in urma eram in Romania cu o zi inainte de ziua mea,eram intr-o parcare si cu bebelul unei vecine in brate asteptam pe cineva.

 

pe linga mine cam la citiva m distanta era o strada lunga in forma de "S" foarte aglomerata. stind asa, mi-a atras atentia  una din masinile care trecceau, habar nu am ce mi-a atras atentia la prima curba care a luat-o. 

tzin minte ca am avut la dispozitie cateva secunde sa string bebelul in brate si sa ma pun un pic asupra lui , sa pun picioarele in bord.

 

acea masina ne-a lovit frontal , nu a mai putut lua a 2-a curba si a intrat direct in parccare unde ram noi.

masina noastra a fost facuta varza in fata, dar eu si bebelul am scapat fara nici o zgirietura

 soferul era beat abia se tinea pe picioare, furase masina...

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

sa vedeti cum am cumparat casa care o avem.

cautam casa si trebuia sa gasim l aurgenta intr-o luna. stiam exact ce nu vrem si ce conditii. cu vreo 3 zile pana sa se expire luna, am vazut casa asta pe net...am venit am vazut ne-a placut...conditia major al anoi era sa fie zona linistita , fara avioane, trenuri...ambulante. ce sa mai liniste, si pace in zona.

 

dupa vreo 2 saptamani incepem sa vedem avioane trecand peste zona noastra....si ne miram cum de nu erau pana atunci.

culmea, cand noi ne-am decis sa luam casa a fost traficul aerian interrupt din cauza vulcanului din Islanda (parca) . 

 

de multe ori fusesem la casse si doar ca trecea un avion pe deassupra nici nu mai vizionam casa, ne urcam in masina si plecam. exasperasem agenta....credea ca nuvom gasi casa vreodata.

 

si aici , daca ar fi trecut atunci un avion nu am fi luat ccasa. noroc ca a fost traficul interrupt si am cumparat-o, casa ne place, zona e superba, avioanele trec dar nu ne deranjeaza chiar assa de mult.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

cate "coincidente din astea am...numai c anoi le consideram de la Dumnezeu, ca fiind in planul Lui.

 eu cu sotul m-am cunoscut la o onomastica la o tipa care doar cu citeva zile inainte o cunoscusem.

 nu am vrut sa merg la acea zi, ca era in cursul saptamanii, era departe si treceam prim momente in care nu-mi ardea de petreceri.da la insistenta ei...am zis hai sa merg.

 

sotul meu la fel, nu vroia sa mearga, era dupa service, obosit, drumul lung, nu vroia sa vada nici macar persoana...dar l-a sunat si la insistente a decis sa vina.

 

a fost o atractie neexplicabila si cum se spune dragoste la prima vedere...care m-a socat pe moment ca nu imi ardea de nici un fel sa imi placa de cineva atunci.

 

iar el niciatit in perioada aia nu dorea pe cineva ca sa nu mai spun pe cineva asa de contrar "standardelor" lui  [:-)))]

culmea a facut sa ne putem casatori dupa aproape 2 ani

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Participă la discuție

Poți posta acum și te poți înregistra mai târziu. Dacă ai un cont, autentifică-te acum pentru a posta cu contul tău.
Notă: postarea ta va necesita aprobarea moderatorului înainte de a fi vizibilă.

Oaspete
Răspunde la acest subiect...

×   Lipire ca text formatat.   Lipește ca text simplu în schimb

  Sunt permise doar 75 de emoji.

×   Linkul tău a fost încorporat automat..   Afișează în schimb ca link

×   Conținutul tău anterior a fost restaurat.   Șterge editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini dintr-un URL.

Se încarcă...

×
×
  • Adaugă...