Rugaciune colectiva pt. a dobandi prunci buni (85)

[maryella77]

Caciatoni ca de obicei postarile tale sunt pline de invataminte.Pe bunicul meu din partea tatalui il chema Eftimie si intr-adevar asa era, plin mereu de voie buna si cu un suflet extraordinar.

Cat despre vaccinarea copiilor ,recunosc ca nici eu nu sunt f convinsa ca sunt bune vaccinurile pe termen lung.Numai cati copilasi cu dermatita atopica stiu  facuta dupa vaccinari.Ca sa nu mai spun de epidemia de varicela tocmai la copiii vaccinati si uite asa au luat si parintii.Pai ofera sau nu imunitate?Pentru mine e un subiect care merita toata atentia dupa nasterea copilului. Chiar ma gandeam odata, ca bunicul e din 5 frati, normal nciunul vaccinati si la ora actuala traiesc 4 din 5, fara probleme majore de sanatate si au intre 78 si 84 de ani.

Lili postarea ta mi-a mers la suflet.Adevarul e ca, atunci cand pastram ranchiuna cuiva, mai mult ne otravim noua sufletul,decat persoanei respective.

[Lili_g]

Dacă nu le dăm copiilor noștri pe Hristos, studiile nu le folosesc

 

 

[caciantoni]

 Doamne ajuta!

 

 dragutelor...sinaxarul de azi....

 

 http://www.calendar-ortodox.ro/luna/ianuarie/ianuarie21.htm

 

Azi este praznuit un Mare Parinte duhovnicesc.....Cuv. Maxim Marturisitorul...

[caciantoni]

Marturii despre minunile Parintelui Iustin Parvu de la Man. Petru Voda

 

"Tămăduieşte cancerul de tiroidă

Cu o săptămâna înainte de a trece la Domnul Părintele Justin, aflându-se pe patul de suferinţă din chilia sa, din mănăstirea de maici, Paltin, o femeie plângea sfâşietor la uşa chiliei Părintelui şi o săruta cu multă evlavie.
Maicile au întrebat-o de ce face acest gest iar femeia, cu lacrimi în ochi, a început să povestească modul minunat în care Părintele Justin o vindecase de cancer. Ne-a spus că ea nu mai locuieşte în ţară de multă vreme şi că e stabilită în Barcelona, Spania, unde lucrează. Cu trei ani în urmă fusese diagnosticată cu cancer la tiroidă, aflat în ultima fază de metastază. Doctorii refuzau să o mai opereze, spunând că nu mai are decât maxim două luni de trăit şi că operaţia este în zadar.
Sfârşită de durere, s-a rugat lui Dumnezeu să o ajute. În noaptea aceea l-a visat însă pe Părintele Justin, pe care nu îl cunoscuse decât din auzite şi de pe internet. Îl vede venind în picioare lângă ea şi îi introduce pe gât nişte metanii cu care îi scoate cancerul afară, după care îi spune: „Operează-te, pentru că eu te voi ajuta”!
Mulţumindu-i Părintelui Justin pentru această încredinţare, femeia s-a dus la doctori să se opereze, convinsă fiind că Părintele Justin o va ajuta. Şi într-adevăr aşa a fost. Operaţia a fost reuşită, iar cancerul a dispărut cu desăvârşire, iar acum femeia revenea în ţară doar pentru a-i mulţumi Părintelui Justin pentru ajutorul minunat. "

[caciantoni]

Astazi este praznuita Icoana Facatoare de minuni a Maicii Domnului de la Mihai Voda (Bucuresti)....va postez mai jos Paraclisul Icoanei....sa va fie de folos...

 

Paraclisul Icoanei Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu

 

Preotul zice: Binecuvantat este Dumnezeul nostru..
Noi zicem: Slava Tie, Doamne (de 3 ori)

Urmeaza: Imparate ceresc...,

Sfinte Dumnezeule... (de 3 ori),

Tatal nostru...,

Doamne miluieste (de 12 ori),

Veniti sa ne inchinam... (de 3 ori)

 

PSALMUL 142

 

Doamne, auzi rugaciunea mea, asculta cererea mea, intru credinciosia Ta, auzi-ma, intru dreptatea Ta.

Sa nu intri la judecata cu robul Tau, ca nimeni din cei vil nu-i drept inaintea Ta.

Vrajmasul prigoneste sufletul meu si viata mea o calca in picioare; facutu-m-a sa locuiesc in intuneric ca mortii cei din veacuri.

Mahnit e duhul in mine si inima mea incremenita inlauntrul meu.

Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mainilor Tale m-am gandit.

intins-am catre Tine mainile mele, sufletul meu ca un pamant insetosat.

Degrab' auzi-ma, Doamne, ca a slabit duhul meu. Nu-ti intoarce fata Ta de la mine, ca sa nu ma aseman celor ce se pogoara in mormant.

Fa sa aud dimineata mila Ta, ca la Tine mi-e nadejdea. Arata-mi calea pe care voi merge, ca la Tine am ridicat sufletul meu.

Scapa-ma de vrajmasii mei, ca la Tine alerg, Doamne.

Invata-ma sa fac voia Ta, ca Tu esti Dumnezeul meu. Duhul Tau cel bun sa ma povatuiasca la pamantul dreptatii.

Pentru numele Tau, Doamne, daruieste-mi viata. Intru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu.

Fa bunatate de starpeste pe vrajmasii mei si pierde pe toti cei ce necajesc sufletul meu, ca eu sunt robul Tau.

 

Dumnezeu este Domnul si S-a aratat noua. Bine este cuvantat, Cel ce vine intru numele Domnului, (de 4 ori)

 

Troparele Paraclisului
Glas IV

Sa ne inchinam toti cu evlavie Sfintei Icoane a indrumatoarei si catre aceasta din suflet sa strigam: ca Ceea ce esti ajutatoare si calda aparatoare, da-ne noua totdeauna ajutorul Tau cel cald, Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara Marie, si de toate bolile izbaveste-ne.

 

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh

Si acum si pururea si in vecii vecilor.

 

Nu vom tacea, Nascatoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile Tale, noi, nevrednicii. Ca de nu ai fi stat Tu inainte rugandu-Te, cine ne-ar fi izbavit dintru atatea nevoi? Sau cine ne-ar fi pazit pana acum slobozi? Nu ne vom departa de la Tine, Stapana, ca Tu mantuiesti pe robii Tai pururea din toate nevoile.

 

PSALMUL 50

 

Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta

Si dupa multimea indurarilor Tale, sterge faradelegea mea.

Mai vartos ma spala de faradelegea mea si de pacatul meu ma curateste.

Ca faradelegea mea eu o cunosc si pacatul meu inaintea mea este pururea.

Tie unuia am gresit si rau inaintea Ta am facut, asa incat drept esti Tu intru cuvintele Tale si biruitor cand vei judeca Tu.

Ca iata intru faradelegi m-am zamislit si in pacate m-a nascut maica mea.

Ca iata adevarul ai iubit; cele nearatate si cele ascunse ale intelepciunii Tale mi-ai aratat mie.

Stropi-ma-vei cu isop si ma voi curati; spala-ma-vei si mai vartos decat zapada ma voi albi.

Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Intoarce fata Ta de catre pacatele mele si toate faradelegile mele sterge-le.

Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule si duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele.

Nu ma lepada de la fata Ta si Duhul Tau cel Sfant nu-L lua de la mine.

Da-mi mie bucuria mantuirii Tale si cu Duh stapanitor ma intareste.

Invata-voi pe cei fara de lege caile Tale, si cei necredinciosi la Tine se vor intoarce.

Izbaveste-ma de varsarea de sange, Dumnezeule, Dumnezeul mantuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.

Doamne, buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta.

Ca de ai fi voit jertfa, Ti-as fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.

Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi.

Fa bine, Doamne, intru bunavoirea Ta, Sionului, si sa se zideasca zidurile Ierusalimului.

Atunci vei binevoi jertfa dreptatii, prinosul si arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tau vitei.

                                                            CANONUL

CANTAREA 1 (GLAS VIII)

 

Apa trecand-o ca pe uscat si din rautatea egiptenilor scapand, israeliteanul striga: Izbavitorului si Dumnezeului nostru sa-I cantam.

 

Stih: Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.

 

Tu esti aparatoare si ajutor, Ceea ce esti plina de har, indrumatoare Marie, celor ce cu credinta si cu dragoste cauta la grabnica Ta mijlocire, Preacurata.

Maica fiind Izbavitorului, izbaveste de toate primejdiile si greutatile pe cei ce cu credinta cheama in tot ceasul numele Tau cel cinstit de indrumatoare.

Venit-a Icoana Ta cea minunata din Vatoped prin chemare ne­vazuta in sfanta stana a Xenofontului, revarsand noua har, indrumatoare.

 

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

 

Tamaduiri izvoraste in chip minunat tuturor credinciosilor Icoana Ta cea dumnezeiasca, de aceea cantam Tie cantare de multumire, tot sufletul dreptcredinciosilor.

 

Si acum si pururea si in vecii vecilor.

 

Fiind bolnav cu trupul si cu sufletul, cercetarii celei Dumnezeiesti si purtarii Tale de grija invredniceste-ma Tu, Maica lui Dumnezeu, ca Ceea ce esti buna si Nascatoarea Celui Bun.

 

CANTAREA A 3-A

 

Doamne, Cel ce al facut cele de deasupra crugului ceresc si ai zidit Biserica, Tu pe mine ma intareste intru dragostea Ta, ca Tu esti marginea doririlor si credinciosilor intarire, Unule, Iubitorule de oameni.

 

Stih: Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi

 

Din cer, Fecioara, cu privirea Ta senina, vezi pe cei ce stau la Icoana Ta, Preacurata. Implineste, Te rugam, cererile noastre, Nascatoare de Dumnezeu, ca Ceea ce esti Maica indurata a Atottiitorului.

Har si mila din belsug revarsa Icoana Ta, Preacurata, pe care o numim, Fecioara, indrumatoare, si vindeca totdeauna patimile cele netamaduite ale celor ce alearga la Tine.

Harul Tau cel luminat care cu adevarat a iesit in toata lumea din sfanta Ta Icoana, degrab' intampina pe cei ce sunt in primejdii si dureri, Fecioara indrumatoare; pentru aceasta pe Tine Te laudam.

 

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

 

Femeilor neroditoare le dai rod, Preacurata, si din calea pierzarii, la Domnul ii calauzesti, sub acoperamantul Tau cel sigur, pe cei ce se pocaiesc din inima, Tu, singura indrumatoare.

 

Si acum si pururea si in vecii vecilor.

 

Fiind cuprins de neputinte cumplite si de chinurile bolilor, Tu, Fecioara, ajuta-mi; cer ajutorul Tau, Fecioara, ca pe Tine Te stiu comoara de tamaduiri neimputinata si necheltuita, Ceea ce esti cu totul fara de prihana.

 

CATAVASIE

 

Izbaveste de toata stricaciunea si primejdia si necazul pe cei ce cauta la acoperamantul Tau cel dumnezeiesc, ca Ceea ce esti indrumatoare tuturor, Nascatoare de Dumnezeu.

Cauta cu milostivire, cu totul laudata, Nascatoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu si vindeca durerea sufletului meu.

Ceea ce esti rugatoare calda si zid nebiruit, izvor de mila si lumii scapare, cu dinadinsul strigam catre Tine, Nascatoare de Dumnezeu, Stapana: Vino degrab' si ne izbaveste pe noi din nevoi, Ceea ce esti singura grabnic folositoare.

 

ECTENIE SI SEDEALNA (GLAS II)

 

Izvor de bunatati ni s-a dat noua Icoana Ta cea Preacinstita Fecioara indrumatoare, de care noi, apropiindu-ne cu credinta, ne umplem de bucurie sfanta si vestim tuturor lucrarea minunilor Tale celor multe, Curata.

 

CANTAREA A 4-A

 

Auzit-am, Doamne, taina randuielii Tale, am inteles lucrurile Tale si am preaslavit Dumnezeirea Ta.

 

Stih: Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.

 

Icoana Ta cea preacinstita, Fecioara Stapana, intarire s-a facut noua, robilor Tai, si izbavire din primejdii.

Harul Tau vestesc cei izbaviti din boli si necazuri, Nascatoare de Dumnezeu, indrumatoare, ca Tu ne intampini pretutindeni, Preacurata.

Intarire si tamaduire daruieste celor suferinzi in necazurile vietii, Nascatoare de Dumnezeu, indrumatoare, ca Ceea ce esti izvor nesecat al milei.

 

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

 

Curatire pacatelor noastre si izbavire de greseli cere pentru cei ce alearga cu credinta la acoperamantul Tau, Nascatoare de Dumnezeu, indrumatoare.

 

Si acum si pururea si in vecii vecilor.

 

Nadejde si intarire si zid de scapare nemiscat castigandu-Te pe Tine, Ceea ce esti intru tot laudata, de tot necazul ne izbavim.

 

CANTAREA A 5-A

 

Lumineaza-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale si cu bratul Tau cel inalt; pacea Ta da-ne-o noua, Iubitorule de oameni.

 

Stih: Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.

 

Intinde, Curata, acoperamantul Tau cel prealuminos catre Manastirea Mihai Voda cea cinstita, care se infrumuseteaza cu Icoana Ta, indrumatoare.

Ai auzit glasul celor ce cu credinta se roaga Tie si ai vindecat, indrumatoare, de boli grele pe cei suferinzi care alearga la Tine.

Ceea ce singura, in chip minunat, ai purtat pe Dumnezeu in trup, Tu, indrumatoare, ne vii in intampinare pretutindeni si celor ce cer de la Tine le implinesti toate cererile.

 

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

 

Aratatu-Te-ai Manastirii Xenofontului lauda dumnezeiasca, Nascatoare de Dumnezeu, si tuturor crestinilor indrumatoare si mare Aparatoare, si noua celor ce Te cinstim.

 

Si acum si pururea si in vecii vecilor.

 

Tamaduieste, Curata, neputinta sufletului meu, invrednicindu-ma cercetarii Tale, si sanatate, cu rugaciunile Tale, daruieste-mi.

 

CANTAREA A 6-A

 

Rugaciunea mea voi varsa catre Domnul si Lui voi spune scarbele mele; ca s-a umplut sufletul meu de rautati si viata mea s-a apropiat de iad, si ca Iona ma rog: „Dumnezeule, din stricaciune scoate-ma!"

 

Stih: Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi

 

Bolile cele grele le tamaduiesti si daruiesti ajutor cald celor ce cer de la Tine, Nascatoare de Dumnezeu, Curata indrumatoare; de aceea propovaduim pururea minunile Tale pe care le faci neincetat.

Mai luminos decat soarele este pretutindeni acoperamantul Tau, Fecioara; Tu vindeci boala cancerului si dezlegi legaturile nerodirii celor ce cu evlavie cer harul Tau, Cinstita indrumatoare.

Pe Tine aflandu-te zid si mangaiere dumnezeiasca, Manastirea Mihai Voda se mareste cu Icoana Ta cea sfanta, Nascatoare de Dumnezeu, indrumatoare; pe care tot glasul o lauda ca pe o pazitoare si mare scapare.

 

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

 

Prin valurile vietii la limanul mantuirii duci, Fecioara, ca o indrumatoare a tuturor si Acoperamant, pe cei ce sunt inviforati, in primejdii, in dureri si in necazuri, prin apararea Ta, totdeauna.

 

Si acum si pururea si in vecii vecilor.

 

Acum zac in patul durerilor si nu este tamaduire trupului meu; ci ma rog Tie, Celei bune, care ai nascut pe Dumnezeu, Mantuitorul lumii si Tamaduitorul bolilor, ridica-ma din stricaciunea durerilor.

 

CATAVASIILE CANTARII A 3-A

 

Izbaveste de toata stricaciunea si primejdia si necazul pe cei ce cauta la acoperamantul Tau cel dumnezeiesc, ca Ceea ce esti indrumatoare tuturor, Nascatoare de Dumnezeu.

Cauta cu milostivire, cu totul laudata, Nascatoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu si vindeca durerea sufletului meu. (Ectenie pentru cei pentru care se savarseste Paraclisul.)

 

CONDACUL (GLAS II)

 

Indrumatoarea noastra si pavaza in toata viata esti, Preacurata; de aceea, de Icoana Ta cea sfanta apropiindu-ne, strigam Tie: indruma-ne pe noi catre cele mai bune.

 

PROCHIMEN

 

Pomeni-voi numele Tau in tot neamul si neamul.

 

Stih: Asculta, fiica, si vezi si pleaca urechea ta si uita poporul tau si casa parintelui tau.

 

EVANGHELIA DE LA LUCA

 

„In zilele acelea, sculandu-se Maria, s-a dus in graba la munte, intr-un oras al lui Iuda, si a intrat in casa lui Zaharia si s-a inchinat Elisabetei. Iar cand a auzit Elisabeta inchinarea Mariei, pruncul a saltat in pantecele ei; si Elisabeta s-a umplut de Duh Sfant si cu mare glas a strigat si a zis: Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este Rodul pantecelui tau! Si de unde mie aceasta, ca sa vina la mine Maica Domnului meu? Caci iata, cum veni la mine glasul inchinarii tale, pruncul a saltat de bucurie in pantecele meu. Si fericita este aceea care a crezut ca se vor implini intocmai cele spuse ei de la Domnul. Atunci a zis Maria: Mareste, sufletul meu, pe Domnul si s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mantuitorul meu, ca a cautat spre smerenia roabei Sale. Ca iata, de acum ma vor ferici toate neamurile, pentru ca mi-a facut mie marire Cel Puternic, si sfant este numele Lui. Si a ramas Maria impreuna cu Elisabeta, ca la trei luni. Apoi s-a intors la casa sa."

 

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

 

Parinte, Cuvantule si Duhule, Treime Sfanta, curateste multimea greselilor noastre.

 

Si acum si pururea si in vecii vecilor.

 

Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, Milostive, curateste multimea greselilor noastre.

 

Stih: Miluieste-ne, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa multimea indurarilor Tale, curateste toate faradelegile noastre.

 

(GLAS IV)

 

Indreapta-i pe caile pocaintei, Preacurata, ca o indrumatoare, pe cei ce se roaga Tie cu credinta; si izbaveste din nevoi si din grelele necazuri si feluritele ispite pe cei ce striga catre ajutorul Tau mantuitor, Pururea Fecioara; ca apararea Ta cea calda intotdeauna vine in intampinare si mantuieste din mari primejdii; de aceea vestim, Stapana, multele Tale minuni.

 

Preotul zice:

Mantuieste, Dumnezeule, poporul Tau, si binecuvanteaza mostenirea Ta. Cerceteaza lumea Ta cu mila si cu indurari. Inalta fruntea dreptmaritorilor crestini si trimite peste noi milele Tale cele bogate. Pentru rugaciunile Preacuratei Stapanei noastre Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei si de viata facatoarei Cruci; cu folosintele cinstitelor, cerestilor, netrupesti puteri; pentru rugaciunile cinstitului, maritului prooroc Inaintemergatorului si Botezatorului Ioan; ale Sfintilor, maritilor si intru tot laudatilor Apostoli; ale celor intre Sfinti, parintii nostri, mari dascali ai lumii si ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu cuvantatorul si Ioan Gura de Aur; Atanasie cel Mare, Chiril, Nicolae al Mirelor Lichiei si Spiridon al Trimitundei, facatorii de minuni; ale Sfintilor, maritilor, bunilor biruitori mucenici; ale Preacuviosilor si de Dumnezeu purtatori parintii nostri: Grigorie Decapolitul, Nicodim cel Sfintit si Dimitrie cel Nou; ale Sfintilor si dreptilor dumnezeiesti parinti: Ioachim si Ana; ale Sfantului (N), a carui pomenire o savarsim astazi, si pentru ale tuturor sfintilor, rugamu-ne, Multmilostive, Doamne, auzi-ne pe noi, pacatosii, si ne miluieste pe noi.

 

Doamne miluieste (de 12 ori), apoi ecfonisul: Cu mila si cu indurarile si cu iubirea de oameni..

 

CANTAREA A 7-A

 

Tinerii cei ce au mers din Iudeea in Babilon oarecand, cu credinta Treimii vapaia cuptorului au calcat-o, cantand: „Dumnezeul parintilor nostri, bine esti cuvantat."

 

Stih: Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.

 

Intampinandu-i pe toti cu harul Tau cel dumnezeiesc, indrumatoare Fecioara, vindeca toate bolile si tot necazul si veseleste pe cei ce canta: „Dumnezeul parintilor nostri, bine esti cuvantat".

Tot glasul vesteste minunile Tale, indrumatoare, ca ii ajuti degraba pe toti si veselesti pe cei ce-Ti canta: „Bucura-Te, Fecioara Curata, Aparatoarea noastra!".

Sfanta Ta Icoana sfinteste pe cei ce cad la ea cu credinta; caci, patrunsa de lumina cea nematerialnica a harului Tau cel bogat, conduce tainic catre lumina pe cei ce Te lauda pe Tine, Fecioara.

 

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Tu, Fecioara indrumatoare, dezlegi nerodirea femeilor si sfintesti si indrepti catre calea pocaintei cu apararea Ta calda pe cei ce sunt greu robiti de stapanirea vrajmasului.

 

Si acum si pururea si in vecii vecilor.

 

De neputintele trupesti si de pacatele sufletesti, pe cei ce vin cu dragoste catre acoperamantul Tau cel dumnezeiesc, invredniceste-i sa fie tamaduiti, Nascatoare de Dumnezeu, care ai nascut noua pe Mantuitorul Hristos.

 

CANTAREA A 8-A

 

Stih: Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.

 

Nu trece cu vederea pe cei ce au trebuinta de ajutor de la Tine, Fecioara, care canta si Te preainalta intru toti vecii.

Obstea sfantului Xenofont are Icoana Ta cea dumnezeiasca, indrumatoarea, pentru aceea mareste purtarea Ta de grija. Iar noi, cinstita Manastire Mihai Voda, iti multumim Tie si Te preaslavim, ca pe aparatoarea noastra, avandu-Te pe Tine ocrotitoare si bisericii pazitoare.

Izbaveste, Fecioara, din necazuri si primejdii pe cei ce Te cheama cu tot sufletul, ca Tu esti Aparatoarea noastra.

Izbavindu-ne din boli prin harul Tau cel dumnezeiesc, Fecioara indrumatoare, aducem Tie cu credinta cantare de multumire.

 

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

 

Manastirea Ta cea sfanta, Fecioara, care se inchina cu credinta Icoanei Tale celei dumnezeiesti, acoper-o si pazeste-o de ispitele cele fara de numar.

 

Si acum si pururea si in vecii vecilor.

 

Tu izgonesti asuprirea si navalirea patimilor, Fecioara; pentru aceea Te laudam intru toti vecii.

 

IRMOSUL

 

Sa laudam, bine sa cuvantam si sa ne inchinam Domnului, cantandu-I si preainaltandu-L pe Dansul intru toti vecii.

Pe imparatul ceresc, pe care il lauda ostile ingeresti, „laudati-L si-L preainaltati intru toti vecii".

 

CANTAREA A 9-A

Stih: Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.

 

Cu adevarat, Nascatoare de Dumnezeu, Te marturisim pe Tine Fecioara curata, noi cei izbaviti prin Tine, slavindu-Te cu cetele cele fara de trup.

Daruind tamaduiri din belsug celor care cer si intampinand pretutindeni pe cei ce Te cheama, Te-ai facut, Fecioara, pricina de lauda a tot neamul.

Manastirea Ta cea sfanta si pe toti crestinii care intr-un suflet striga catre Tine, Fecioara, pazeste-i nevatamati de toata vrajmasia.

 

Binecuvantam pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh Dumnezeu.

 

Fa cereasca mintea mea cu iubirea Fiului Tau, Fecioara, si indruma-ne totdeauna catre caile pocaintei, ca o indrumatoare.

 

Si acum si pururea si in vecii vecilor.

 

De sus nu ma parasi, trimitand darurile bunatatii Tale celei multe celor ce Te maresc cu inima neindoita.

 

Catavasia:

 

O, prealuminate nor, Maica lui Dumnezeu, pe cei ce se lupta cu noi surpa-i, cu dreapta Ta cea stapanitoare si atotputernica; celor ce sunt in scarbe le ajuta, pe cei asupriti ii mantuieste si dezleaga de pacate pe cei ce se roaga Tie; ca toate le poti, cate le voiesti.

 

Apoi:

Cuvine-se cu adevarat sa Te fericim, Nascatoare de Dumnezeu, Cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita, fara de asemanare, decat Serafimii, Care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe Tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, Te marim.

Cu dumnezeiasca dragoste monahul Ioan din Rusiconul Sfantului Aton te-a daruit bisericii noastre. Iar noi, cei ce ne impartasim de binefacerile ce neincetat, in chip tainic si minunat, se revarsa asupra celor ce o cinstesc, de aceea Te laudam si Te marim, indrumatoare.

Icoana Ta izvoraste in chip minunat tamaduiri nenumarate celor ce Te cheama cu credinta; pentru aceasta tot glasul vesteste harul Tau, laudand minunile Tale, indrumatoare.

Cine va canta purtarea Ta de grija si harul Tau pe care le ai pentru toti, Maica lui Dumnezeu, ca dai rod pantecelor neroditoare si opresti zaduful tuturor patimilor.

Bucura-te, dumnezeiasca biserica a Maicii Domnului, ce ai in sanurile tale Icoana cea cinstita; de aceea Te lauda toata lumea, Nascatoare de Dumnezeu, impartasindu-se de darurile Tale.

Cu indurare vezi, indrumatoare, pe cei ce stau la Icoana Ta cea cinstita si implineste cererile tuturor, Fecioara indrumatoare.

Mute sa fie buzele paganilor celor ce nu se inchina cinstitei Icoanei Tale, celei zugravite de Sfantul Apostol si Evanghelist Luca, ceea ce se cheama Povatuitoarea.

Pe cei ce cauta cu credinta la acoperamantul Tau, indrumatoare Marie, si pe cei ce striga cu credinta numele Tau cel dumnezeiesc, pastreaza-i nevatamati de dureri si necazuri.

Toate ostile ingeresti, Inaintemergatorul Domnului, cei doisprezece Apostoli si toti Sfintii, impreuna cu Nascatoarea de Dumnezeu, faceti rugaciuni ca sa ne mantuiasca pe noi.

 

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi. (de 3 ori)

 

Troparele de umilinta, ectenia cererilor si apolisul, cu care cantam:

 

TROPARUL PREASFINTEI INDRUMATOARE (GLAS I):

 

Icoanei Tale celei sfinte, numita indrumatoarea, inchinandu-i-ne acum cu multa credinta, Te laudam, Curata Fecioara, caci ea ne-a fost adusa in chip minunat, revarsand catre noi minunile Tale si izbavindu-ne din toate nevoile; de aceea, cu dragoste strigam Tie: Slava milostivirii Tale, Curata, Slava pavezei Tale, Slava purtarii Tale de grija, Una Prealaudata.

 

Glas II: Cand Te-ai pogorat...

 

AL DOILEA TROPAR AL PREASFINTEI INDRUMATOARE:

 

Pe cei ce cauta cu credinta la acoperamantul Tau cel minunat si la apararea Ta cea calda, Fecioara indrumatoare, Maica lui Hristos Dumnezeu, scapa-i din toata boala si toata nevoia si toate necazurile si incercarile; ca toti catre Tine indreptam privirile si chemam cu credinta numele Tau cel preasfant, Stapana.

 

CONDACUL INDRUMATOAREI:

 

Laudam minunile Fecioarei pe care in chip minunat le-a facut in timpurile noastre si Icoanei Celei Prea Curate numita Indrumatoarea, care a fost adusa aici din Manastirea Rusicon spre pavaza si acoperamant, ne inchinam strigand: Bucura-te, Maica Preacurata.

 

Apoi, Preotul zice ectenia:

Miluieste-ne, pe noi, Dumnezeule, dupa mare mila Ta, rugamu-ne Tie, auzi-ne si ne miluieste.

Strana: Doamne miluieste. (de 3 ori)

Inca ne rugam pentru mila, viata, pacea, sanatatea, mantuirea, cercetarea, iertarea, buna-sporire si chivernisire a robilor lui Dumnezeu (N) si pentru ca sa li se ierte lor toata greseala cea de voie si cea fara de voie.

Strana: Doamne miluieste. (de 3 ori)

Inca ne rugam ca sa fie pazit sfant locasul acesta, tara aceasta, orasul acesta si toate orasele si satele, de boala, de foamete, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastra si de razboiul cel dintre noi; pentru ca milostiv, bland si lesne iertator sa ne fie noua Bunul si Iubitorul de oameni Dumnezeul nostru, si sa-Si intoarca toata mania, care se porneste asupra noastra, sa ne izbaveasca pe noi de ingrozirea Lui cea dreapta, care este asupra noastra, si sa ne miluiasca pe noi.

Strana: Doamne miluieste. (de 40 ori)

Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mantuitorul nostru, nadejdea tuturor marginilor pamantului si a celor ce sunt pe mare departe si, Milostive Stapane, milostiv fii noua, pentru pacatele noastre si ne miluieste pe noi.

Strana: Doamne miluieste (de 3 ori), iar preotul zice ecfonisul:

Ca milostiv si iubitor de oameni Dumnezeu esti si Tie slava inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

 

Iar apoi se zice: Acatistul Maicii Domnului (al Bunei Vestiri).

[caciantoni]

 Si sa va postez si o marturie a minunilor savarsite de Maica Domnului prin rugaciuni la aceasta Sf. Icoana...o prietena a mea care se casatorise de ceva timp nu reusea sa ramana insarcinata...si s-a rugat si s-a rugat fierbinte si a aflat de aceasta Icoana a Maicii Domnului,,,a mers si s-a rugat la aceasta Icoana si la 40 de ani a nascut natural un baietel sanatos...dar minunea Maicii Domnului nu s-a oprit aici....acest copil care are acum 7 ani este un copil deosebit de cuminte si credincios...ma impresioneaza in fiecare duminica la Sf. Liturghie cand il vad iesind cu parintele cu lumanarea sau cum se inchina la toate icoanele din Biserica....Sa ne rugam Maicutei Domnului sa ne invredniceasca si pe noi de mila si ajutorul ei.Amin!

[caciantoni]

Pentru cele care locuiti in Bucuresti si puteti merge...Biserica Mihai Voda este pe str. Sapietei...intre Izvor si Natiunile Unite...langa Starea Civila Sector 5....se ajunge f. usor.....

[Anna85]

Doamne ajuta fete drăguțe!

Mulțumesc lui Dumnezeu eu și Efrem suntem bine. I-au ieșit doi dințișori, a făcut temperatura peste 38. Ieri am fost la dr de familie pediatru să îi facă vaccinul de 6 luni, dar am aflat că are roșu în gat așa că nu i l-a mai făcut și îi dau tratament 3 zile! Am citit și eu diverse articole despre vaccinare atât pro cât și împotrivă și am ales să îl vaccinez; dar sunt atentă ca în ziua vaccinării să nu fie bolnav. Acesta este motivul pentru care vaccinurile provoacă reacții adverse, din ceea ce am citit. Nu sunt convinsa ca exista o substanță care introdusă în organism ar provoca autism. Autismul e o problema neuropsihica, care apare ca urmare a stării duhovnicești a părinților, a mamei în special(în opinia mea).

Să ne ajute Dumnezeu să avem copiii sănătoși, fie că îi vaccinam fie că nu.

Va pup.

[Anna85]

Doamne ajuta fete drăguțe!

Mulțumesc lui Dumnezeu eu și Efrem suntem bine. I-au ieșit doi dințișori, a făcut temperatura peste 38. Ieri am fost la dr de familie pediatru să îi facă vaccinul de 6 luni, dar am aflat că are roșu în gat așa că nu i l-a mai făcut și îi dau tratament 3 zile! Am citit și eu diverse articole despre vaccinare atât pro cât și împotrivă și am ales să îl vaccinez; dar sunt atentă ca în ziua vaccinării să nu fie bolnav. Acesta este motivul pentru care vaccinurile provoacă reacții adverse, din ceea ce am citit. Nu sunt convinsa ca exista o substanță care introdusă în organism ar provoca autism. Autismul e o problema neuropsihica, care apare ca urmare a stării duhovnicești a părinților, a mamei în special(în opinia mea).

Să ne ajute Dumnezeu să avem copiii sănătoși, fie că îi vaccinam fie că nu.

Va pup.

[caciantoni]

Cuvinte pentru o buna vietuire - Sfantul Maxim Marturisitorul

1. Folosindu-ne cu dreapta judecata de intelesurile lucrurilor, dobandim cumpatare, iubire si cunostinta. Iar folosindu-ne fara judecata, cadem in necumpatare, ura si nestiinta.

2. "Gatit-ai inaintea mea masa"... si cele urmatoare. "Masa" aici insemneaza virtutea lucratoare. Caci aceasta ne-a fost gatita de Hristos "impotriva celor ce ne necajesc". Iar "untul-de-lemnul care unge mintea" este contemplatia fapturilor. "Paharul" e cunostinta lui Dumnezeu. Iar "mila Lui" Cuvantul Sau si Dumnezeu. Caci acesta, prin intruparea Lui, ne "urmareste in toate zilele", pana ce ne va prinde pe toti cei ce ne vom mantui, ca pe Pavel. Iar "casa" insemneaza imparatia in care sunt reasezati toti sfintii. in sfarsit "indelungarea de zile" este viata vesnica.

3.  Pacatele ne vin prin reaua intrebuintare a puterilor (facultatilor) sufletului/ a celei poftitoare, irascibile si rationale. Nestiinta si nechibzumta vin din reaua intrebuintare a puterii rationale. Ura si necumpatarea din reaua intrebuintare a puterii irascibile (iutimea) si poftitoare. Iar din buna intrebuintare a acestora ne vine cunostinta si chibzuinta iubirea si cumpatarea. Daca e asa. nimic din cele create si facute de Dumnezeu nu este rau.

4.  Nu mancarile sunt rele, ci lacomia pantecelui; nici facerea de prunci, ci curvia; nici banii, ci iubirea de bani; nici slava, ci slava desarta. Iar daca-i asa, nimic nu e rau din cele ce sunt, decat reaua intrebuintare, care vine din negrija mintii de-a cultiva cele firesti.

5.    Raul   din   draci   sta   in   acestea,   zice   fericitul Dionisie:"   in mania fara judecata, in poftirea fara minte, in inchipuirea pripita. Iar lipsa de judecata, lipsa de minte si pripirea la fiintele rationale sunt scaderi ale ratiunii, ale mintii si ale chibzuitii. Scaderile insa vin dupa aptitudini." Asadar a fost odata cand era in ei ratiune, minte si chibzuiala cuviincioasa. Iar daca-i asa, nici dracii nu sunt prin fire rai, ci prin reaua intrebuintare a puterilor firesti s-au facut rai.

6.  Unele dintre patimi pricinuiesc necumpatare; altele ura; si iarasi altele si necumpatare si ura.

7. Multa mancare si mancarea cu placere sunt pricini de necumpatare; iubirea de argint si slava desarta sunt pricini de ura fata de aproapele. Iar maica acestora: iubirea trupeasca de sine este pricina a amandurora.

8. Iubirea trupeasca de sine este iubirea patimasa si nerationala fata de trup. Ei i se impotriveste iubirea si infranarea. Cel ce are iubirea trupeasca de sine e vadit ca are toate patimile.

9. "Nimenea, zice Apostolul, nu si-a urat trupul sau", dar "il struneste si taraste robit", nedandu-i nimic mai mult afara de hrana si imbracaminte, iar din acestea numai atata cat este de trebuinta pentru a trai. Asa isi iubeste cineva fara patima trupul si-l hraneste ca pe un slujitor al celor dumnezeiesti si-l incalzeste numai cu cele ce-i implinesc cele de trebuinta.

10. Pe cine iubeste cineva pe acela se si grabeste sa-l slujeasca. Daca iubeste deci cineva pe Dumnezeu, acela se si grabeste sa faca cele placute Lui. Iar daca isi iubeste trupul, se grabeste sa implineasca cele ce-l desfateaza pe acesta.

11. Lui Dumnezeu ii place iubirea, cumpatarea, contemplatia si rugaciunea, iar trupului lacomia pantecelui, necumpatarea si cele ce le sporesc pe acestea. De aceea: "Cei ce sunt in trup nu pot sa placa lui Dumnezeu". Iar "cei ai lui Hristos si-au rastignit trupul dimpreuna cu patimile si cu poftele".

12. Daca mintea inclina spre Dumnezeu, are trupul ca rob si nu-i da nimic mai mult decat cele de trebuinta pentru a trai. Iar daca inclina spre trup e robita de patimi, punand pururea grija ei in slujba poftelor.

13. Daca vrei sa biruiesti gandurile, tamaduieste-ti patimile si usor le vei scoate afara din minte. De pilda, pentru curvie, posteste, privegheaza, osteneste-te si petrece in singuratate. Pentru manie si intristare, dispretuieste slava, necinstea si lucrurile materiale. Iar pentru tinerea minte a raului, roaga-te pentru cel ce te-a suparat si te vei izbavi.

14. Nu te masura pe tine cu cei mai slabanogi dintre oameni, ci tinde mai degraba spre porunca dragostei. Caci masurandu-te cu aceia, cazi in prapastia inchipuirii de sine; dar intinzandu-te dupa aceasta, te ridici la inaltimea smeritei cugetari.

15. Daca pazesti deplin porunca dragostei fata de aproapele, pentru ce lasi sa se nasca in tine amaraciunea intristarii? Vadit este ca, facand astfel, pui mai presus de dragoste lucrurile vremelnice si pe acestea le cauti, luptand impotriva fratelui.

16. Nu din trebuinta e atat de ravnit aurul de catre oameni, cat pentru faptul ca multimea isi implineste prin el placerile.

17. Trei sunt pricinile dragostei de bani: iubirea de placere, slava desarta si necredinta. Cea mai rea dintre acestea este necredinta.

18. Iubitorul de placeri iubeste argintul, ca sa-si procure dezmierdari printr-insul; iubitorul de slava desarta, ca sa se slaveasca printr-insul; iar necredinciosul, ca sa-l ascunda si sa-l pastreze temandu-se de foamete, de batranete, de boara, sau de ajungerea intre straini. Acesta nadajduieste mai mult in argint decat in Dumnezeu, Facatorul tuturor lucrurilor si Proniatorul tuturor, pana si al celor mai de pe urma si mai mici vietati.

19. Patru sunt oamenii care se ingrijesc de bani: cei trei de mai inainte si cel econom. Dar numai acesta se ingrijeste in chip drept, ca sa nu inceteze adica niciodata de-a ajuta pe fiecare la trebuinta.

20. Toate gandurile patimase sau atata partea poftitoare a sufletului, sau tulbura pe cea irascibila (ratiunea), sau intuneca pe cea rationala. De aceea orbesc mintea, impleticind-o de la contemplarea duhovniceasca si de la calatoria prin rugaciune. Din aceasta pricina monahul si mai ales cel ce se linisteste este dator sa ia aminte la ganduri si sa cunoasca si sa taie pricinile lor. Astfel poate cunoaste, de pilda, cum partea poftitoare a sufletului e atatata de amintirile patimase ale femeilor si cum pricina acestora este necumpatarea la mancari si bauturi si intalnirea deasa si nerationala cu femeile insesi. Dar le taie pe acestea foamea, setea, privegherea si retragerea in singuratate. Iutimea e tulburata de amintirile patimase ale celor ce ne-au suparat. Iar pricina acestora este iubirea de placere, slava desarta si iubirea de cele materiale. Caci pentru acestea se supara cel patimas, fie ca le-a pierdut, fie ca nu le-a dobandit. Si le fac pe acestea dispretuirea si nesocotirea lor, pentru dragostea de Dumnezeu.

21.  Dumnezeu se cunoaste pe Sine insusi, dar cunoaste si cele facute de El. Sfintele Puteri de asemenea cunosc pe Dumnezeu si cunosc si cele facute de Dumnezeu. Dar nu cum se cunoaste Dumnezeu pe Sine si cele facute de El, cunosc Sfintele Puteri, pe Dumnezeu si cele facute de El.

22.  Dumnezeu se cunoaste pe Sine in fiinta Sa cea fericita; iar cele facute de El din intelepciunea Sa. prin care si in care a facut toate." Dar Sfintele Puteri il cunosc pe    Dumnezeu prin participare.  El fiind  deasupra participarii: iar cele facute de El prin perceperea aspectelor si sensurilor din ele.

23.  Lucrurile facute simt in afara de minte; dar ea primeste  inlauntrul  ei vederea  lor. Nu tot asa  este la Dumnezeu cel vesnic, nemarginit si nesfarsit, care a daruit celor ce simt atat existenta, cat si existenta fericita si de-a pururea.

24.  Fiinta rationala  si  mintala se impartasesc de Dumnezeu Cel Sfant, adica de bunatatea si intelepciunea Lui, prin insusi faptul ca exista si prin capacitatea de a fi fericita, ca si prin harul de a dainui vesnic. Prin aceasta cunoaste pe Dumnezeu. Iar cele facute de El le cunoaste, cum s-a zis, prin perceperea intelepciunii artistice contemplata in fapturi, care este simpla si fara ipostaza proprie, aflandu-se numai in minte.

25.   Patru dintre insusirile dumnezeiesti care sustin, pazesc si izbavesc cele ce sunt. le-a impartasit Dumnezeu, pentru bunatatea Sa desavarsita, aducand la existenta fiinta rationala si mintala: Existenta, existenta vesnica, bunatatea si intelepciunea. Dintre acestea, primele doua le-a daruit fiintei, iar ultimele doua, adica bunatatea si intelepciunea, capacitatii de a voi. Aceasta pentru ca ceea ce este El prin fiinta sa ajunga si zidirea prin impartasire. Pentru acestea se spune de ea ca s-a facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu; dupa chipul existentei, ca existenta si dupa chipul existentei vesnice, ca existenta vesnica; caci desi nu e fara de inceput, este fara de sfarsit; si dupa asemanarea Celui bun si drept dupa fiinta, cel bun si intelept dupa har. Adica toata firea rationala este dupa chipul lui Dumnezeu; dar numai cei buni si cei intelepti sunt dupa asemanarea Lui.

26. Toata firea rationala si mintala se imparte in doua: adica in firea ingereasca si in firea omeneasca. Si toata firea ingereasca se imparte iarasi in doua grupe generale si in doua feluri de vointe generale; intr-una sfanta si intr-una pacatoasa; adica in Sfintele Puteri si in dracii necurati. Firea omeneasca insa se imparte numai in doua feluri de vointe generale: evlavioase si necuvioase.

27. Dumnezeu, ca cel ce este insasi existenta, insasi bunatatea si insasi intelepciunea, mai adevarat vorbind chiar si deasupra tuturor acestora, nu are nimic contrariu. Dar fapturile, care toate au existenta in participare si har, iar cele rationale si mintale, si capacitatea de bunatate si intelepciune, au ceva contrariu. Si anume existentei lor li se opune neexistenta, iar capacitatii de bunatate si intelepciune rautatea si nestiinta. Deci ca ele sa existe de-a pururi sau sa nu existe, sta in puterea Celui ce le-a facut: dar ca sa participe la bunatatea si la intelepciunea Lui, sau ca sa nu participe, sta in voia fiintelor rationale.

28.  Elinii, spunand ca fiinta lucrarilor exista impreuna cu Dumnezeu din veci si ca numai calitatile din jurul fiintei le au de la EL sustineau ca fiinta nu are nimic contrariu si contradictia este numai intre calitati. Noi insa zicem   ca   numai   fiinta   dumnezeiasca   nu   are   nimic contrariu, ca fiind vesnica si infinita si daruind si altora vesnicia. Fiinta lucrurilor, insa, are contrara ei neexistenta. Deci sta in puterea Celui ce este cu adevarat ca ea sa existe de-a pururi sau sa nu existe. Dar fiindca Lui nu-i pare rau de darurile Sale, ea va exista vesnic si va fi sustinuta prin puterea Lui atottiitoare, chiar daca are nimicul contrariu ei, cum s-a zis, ca una ce a fost adusa la existenta din neexistenta si sta in voia Lui ca ea sa fie sau sa nu fie.

29.   Precum raul este lipsa binelui si nestiinta lipsa cunostintei, tot asa si neexistenta este lipsa existentei; dar nu a existentei celei adevarate si proprii, caci aceea nu are nimic contrariu, ci a celei ce exista prin impartasire de existenta cea adevarata. Lipsa celor dmtai atarna de vointa fapturilor; a celei de-a doua atarna de vointa Facatorului, care vrea insa, pentru bunatatea Sa. ca fapturile sa existe vesnic si vesnic sa aiba parte de binefacerile Lui.

30.   Dintre fapturi unele sunt rationale si mintale si capabile de cele contrare, ca de pilda de virtute si pacat, de cunostinta si nestiinta; altele sunt corpuri de diferite soiuri, constatatoare din elemente contrarii, adica din pamant, aer.

Sfantul Maxim Marturisitorul - Talcuire a rugaciunii Tatal Nostru AUDIO