Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

🎉 Alătură-te Comunității Noastre! 🎉

🔹 Membrii înregistrați beneficiază de:

  • ✨ Funcționalități suplimentare
  • 💬 Participare la discuții active
  • 🏆 Puncte pentru tombole lunare cu premii atractive
  • 🗣️ Oportunitatea de a-ți exprima opinia
  • 🤝 Ajutor reciproc între părinți
  • 🎁 Șansa de a câștiga premii

🚀 Ce te oprește?

Recommended Posts

Aqai, nu merge cu nimic... pentru ca ea vrea sa stea sa i se scoata dintele (sta la anestezie, adica injectii in gingie) insa nu poate, de frica. Cand i-am scos pe cei de jos era clar ca au radacina.. aveau asa: coroana 4mm, radacina 9mm. Cred ca a durut-o foarte rau :( dar acum un an nu mi-am pus problema de anestezie, nu cred ca ar fi stat. Asta e, e mica, stiu destui oameni mari care nu se duc la dentist de frica, ce pot sa-i cer ei? Mi-e doar mila si-s furioasa ca are atat ghinion :(

 

In sfarsit au aparut niste nori pe cer, mai aveam putin si dansam pe strada de fericire cand i-am vazut!

 

 

ce greu pentru ea! te cred ca esti furioasa si ca te doare sufletul pt copila. 

 

doamne, ce radacini mari de dinti, nu mi-as fi imaginat ca sunt atat de mari..

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 667
  • Creat
  • Ultimul răspuns

Cei mai activi membri în acest subiect

Cei mai activi membri în acest subiect

Posted Images

Buflea, fii tare! Ceva sau cineva de acolo de Sus iti va da puterea sa ii alini si sa te bucuri de clipele petrecute acasa.

 

Mesajul Elydei despre bunica ei mi-a adus lacrimi in ochi. Si eu am avut o bunicuta asa, doar ca statea cam departe de noi si nu se deplasa ea. La ea la tara mi-am petrecut toate vacantele pana pe la 9-10 ani, cu gasca de verisori. In casa batraneasca, aproape de padure, ca la Michelle.Toata ziua haladuiam, prin vii, livezi, padure (culegeam ciuperci si tone de mure-bunicii faceau si vin din ele, nu mai vb de dulceturi etc), la garla. Nici o apa curenta bineinteles, wc-ul in curte. Dar asa un sentiment de bine, de confort, de acasa, nu am avut nicaieri in viata mea.

 

Bibelouri nu am avut. Apartamentul parintilor mei era si este plin de carti, o biblioteca lunga cat peretele si inca o vitrina burdusita.Carti de specialitate ale mamei (etnologie si folclor), ale tatalui meu (chimie), multa beletristica si istorie literara. Rafturile de sus pline de Biblioteca pt toti, jos tomurile mai groase. Tin minte ca a venit la noi o prietena de familie cu o prietena de-a ei, o persoana sus pusa nu mai stiu ce si cum, si prietena asta i-a zis mamei cum i-a descris casa noastra prietenei ei inainte de a o aduce, cumva jenata: nu au bibelouri dar au foarte multe carti... Mda bibelourile erau blazonul unei case pe vremea aia. Vecina mea, evreica plecata de mult timp in Israel, avea o vitrina plina ochi cu o colectie de bibelouri, mi s-au parut intotdeauna kitsch si atragatoare de praf...dar e drept ca in copilarie le priveam cu un soi de invidie... de parca familiei noastre ii lipsea ceva sa fie "in randul lumii".

 

Cozi...Doamne cate am "servit". Si painea, uleiul si zaharul pe cartela, carnea si salamul pe cartela. Si in Bucuresti tot asa era? cred ca nu (eu sunt ieseanca). Imi amintesc, trebuie sa fi fost micuta tare, sub 3 ani, cum stateam in bratele bunicii dupa mama, la o coada cumplita, mai curand o gramada ca la rugbi. Se dadea zahar. Vanzatoarea a ramas cu o singura punga, in jurul ei o mare de maini intinse: mie! mie! I-a dat-o bunicii mele, probabil pt. ca era cu mine in brate. Ce vremuri, Doamne! Nu inteleg cum cineva poate sa idealizeze vremurile astea astazi. Traiam ca in vreme de razboi, mai putin luptele propriu zise.

 

Hai ca iar m-am emotionat.

 

La noi e o vreme de toamna, exact ca la voi Aqai, alt prilej de melancolie...

Editat de
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Drum bun Buflea  [flo2]

 

Am terminat treaba, m-a pus ala cu coada sa ma bag in boxa/pivnita si sa fac ordine...am incarcat vreo 10 saci cu diverse chestii nefolositoare, pe care maine le aruncam...pe langa lemne adunate de tata si diverse corpuri de mobila pe care le va demonta al meu maine si le vom arunca...mai am cateva canapele, saltele, custi de animale, mese si scaune din plastic...toate de aruncat....plus jucariile Marciei de sortat....asa ca in urmatoarele 2-3 luni am de munca in weekend  [batcap] m-am saturat de troace....cand ne-am mutat aici, toata mobila veche a mers la boxa...apoi am schimbat camera Marciei, am luat canapele noi in sufragerie....si s-au adunat de imi stau in cap....desi boxa e imensa....daca as putea, as lua un container si as arunca tot acolo...tata a adunat tot felul de ciudatenii, pe care acum le-am aruncat...plus tot ce nu mai folosesc eu, la gunoi cu ele....totul e ordonat, gasesc cu ochii inchisi daca ma apuc sa caut ceva...dar tot ma enerveaza troacele...gata, m-am racorit  [:D]

 

Si noi luam chestii de la casa de comenzi...tata mai avea pile la fabrica de paine, de unde lua unt la calup...si la o cofetarie, de unde lua nuga (de-aia de 2 kg) si halvita, plus prajituri si torturi...unchiul tatalui meu era director la Cocor, asa ca si de acolo ne aprovizionam cu dulciuri si altele...un var de-al mamei lucra la Big Berceni, la hala, asa ca de acolo luam carne....noi nu am dus lipsa de nimic....dar stateam la coada sa luam zahar, banane sau bomboane cubaneze...mama, ce mai imi placeau bomboanele alea...noi stateam intr-un bloc, care dadea exact in spatele painii si alimentarii....asa ca vedeam cand vin masinile cu diverse..si fugi la coada...mai luam si ness...paine luam tot prin spate, calda....pe sub mana, ca le stia tata pe vanzatoare...

in bloc era un securist, asa ca la noi nu se oprea curentul...si aveam si caldura mereu...

directoarea scolii unde am facut clasele 1-8 (fosta Creanga) era sotia lui Postelnicu....era scoala de protocol  [:)] nici aici nu lipsea nimic...

 

seara buna ! 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Ai mei aveau in biblioteca toate cartile bune care apareau si nu prea ajungeau in librarii.Prietena ei cea mai buna era contabilala depozitul central de unde se aprovizionau librariile.

Am avut si bibelouri , chinul vietii mele pentru ca eu stergeam praful si era un chin.

 

Dar cel mai mult ma enerva un cal destul de mare maro deschis care statea in doua picioare si ai mei il tineau jos intre 2 fotolii.Cate suturi a luat calul ala si cate lipituri avea...daca il atingeai ii cadeau ori picioarele din fata, ori urechile.:)):))

Tata zicea sa il sterg eu de praf ca am grija de el...cand la un moment-dat a vazut cat de chinuit e calul ala si cum se desface e bucatele-bucatele la orice vânticel, am crezut ca ma dezmosteneste.:))

 

 

 

Despre bunica as putea sa povestesc la nesfarsit. De la 3 luni pana la 7 ani am stat la ea permanent si apoi pana in clasa a zecea in fiecare vacanta.

Dupa aceea nu am mai vrut sa ma duc pentru ca imi facusem prieteni la oras si imi placea sa stau cu ei.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Buflea, drum bun, sa te bucuri de fiecare clipita!!!! [pup]

 

Nu vreau sa imi aduc aminte de cozi.... Sau de cartele, sau de intuneric si frig. Aveam macar fructe de toate soiurile si "exporturile" - piersici de aceeasi marime, ca acum, in ambalaje ca de bomboane, struguri "cat pruna"....parintii mei agronomi amandoi. Dar ce prostie ca nu se puteau bucura mai Multi de ele....

 

Ella, super poze, ce a crescut Marcia!!

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Eu am avut copilaria aceea frumoasa, curata , cum era inainte.Nu am avut electricitate la tara pana pe la 8 ani, televizor pana la 12 ani.

Iarna stateam cu bunica in pat ,lumina focului din soba se juca pe tavan, afara se auzea viscolul si bunica imi povestea din copilaria ei sau a mamei , cum a fost in timpul razboiului, cum se intalneau fetele cu baietii "pe vremea ei".

Imi facea paine pe plita si mancam cu smantana de deasupra laptelui prins sau cu unt pe care ii faceam noi in casa.Sau mamaliga si oua coapte in spuza.

 

Ma duceam cu bunica la claca la alte vecine si in timp ce coseau, torceau, crosetau , povesteau din tineretea lor.Doamne, ce povesti !Ce frumos mi se parea! Stateam la lumina lampii, coceau sau fierbeau boabe pe plita si adormeam cu povestile lor !

 

 

Sau ce barfe auzeam!:)):))

Stiam "cine cu cine si de ce " :)) fiecare ce a facut si ce a desfacut, cine face farmece si cui...va dati seama ce puteau sa imi auda urechile .

 

Mai povesteau si din tineretea lor nabadaioasa, dar se cam fereau asa ca inchideam ochii si ma prefaceam ca dorm si asamaflam niste chestii..."babele" alea nu fusesera tocmai usa de biserica:)):))

Editat de
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Oaspete
Acest subiect este acum închis pentru alte răspunsuri.

×
×
  • Adaugă...