Relatia cu un barbat vaduv

[Marox]

Mey, dar cu partenerul tau ai discutat de tot ce te deranjeaza? Adica ok, ai ridicat vocea la remarca lui, el cum a reactionat? Poate ca nici nu si-a dat seama ca nu ti-a picat bine.

[AniMo]

Corect!

Cred ca cel mai mult asta asteptam sa aud. Ca nu am procedat deplasat (sa stiti ca nu am tipat, am vorbit mai apasat  ). Faza e ca dupa aia m-am simtit foarte naspa, m-am certat in gandul meu ca trebuia sa stau sa ''inghit'' si de data asta. De aici si intrebarea mea ce si cat ar trebui sa ii trec cu vederea.

[AniMo]

Mey, dar cu partenerul tau ai discutat de tot ce te deranjeaza? Adica ok, ai ridicat vocea la remarca lui, el cum a reactionat? Poate ca nici nu si-a dat seama ca nu ti-a picat bine.

Nu a spus nimic, nimic. Dar dimineata erau stranse toate pozele si tablourile. Poza cu ei doi (aia inramata) a fost scoasa si pusa intr-un album, iar tablourile au fost duse la casa de la tara. Nici nu as putea sa spun ce sentimente am trait, dar cred ca a predominat cel de jena. Pe scurt, am gasit poza in album si am pus-o inapoi in rama. Anticipand intrebarile, va mai spun ca l-am intrebat de ce a procedat asa. A spus ca asa a vrut el, ca tablourile sa stea acolo (lucru complet neadevarat pt ca daca voia asta le ducea in alt moment, plus ca mai dusese unul cu ceva timp in urma si putea sa le duca atunci). Pana la urma a spus ca le-a luat ca sa nu mai zic eu ca o vad toata ziua. 

[eumada]

e bine sa stabiliti un loc in casa ,ca un mic altar,unde sa stea poza ei..doar a ei,obiectele ei,,ca o amintire duioasa ,unde sa fie eventual o candela electrica...pana va decide el sa renunte,daca o va face vreodata.In rest voi...il doare,gandeste-te ca-l doare tare.Dar probabil va trece.

[paulinio]

Totusi sunt semne ca face eforturi. Cred ca conteaza.

Poate chiar nu si-a dat seama cat de mult de deranja. V-ar folosit o discutie asezata asa.. voi doi, un paharel de suc, o admosfera linistita si sa discutati daca si cum faceti relatia sa mearga.

Am invatat si eu de-a lungul timpului sa nu mai tin chestii pentru mine, sa spun ce ma deranjeaza... sa nu presupun ca ceilalti "simt" cand si ce ma deranjeaza... ca poate nu-i adevarat.

Vorbeste cu el despre ce te deranjeaza...

[carlad]

Ani, asta e un inceput bun si invata sa te bucuri de el. Nu iti mai framanta mintea cu ce se ascunde in spatele faptelor, ia actiunile asa cum vin.

Eu tocmai am incheiat un subiect la care am primit mult ajutor aici pe forum si nu sunt nici eu fara greseala sau fara durere. Dar am invatat - dintr-o casatorie esuata - sa spun la timp ce ma deranjeaza. Nu sa critic ce face celalat dar sa spun cum ma simt eu la anumite actiuni ale partenerului. Apoi e alegerea lui daca vrea sa schimbe sau nu. Si mai departe decid si eu daca pot trai cu alegerea lui din urma.

De cand ti-ai dat seama ca te deranjeaza pozele si comparatiile cu fosta sotie. Stia si el ca te deranjeaza? Ce crezi ca s-ar fi intamplat daca ii spuneai acum ceva vreme, inainte sa ajungi la saturatie, despre ce te doare? Raspunde-ti tie.

[AniMo]

De cand ti-ai dat seama ca te deranjeaza pozele si comparatiile cu fosta sotie. Stia si el ca te deranjeaza? Ce crezi ca s-ar fi intamplat daca ii spuneai acum ceva vreme, inainte sa ajungi la saturatie, despre ce te doare? Raspunde-ti tie.

De raspuns mie, mi-am raspuns de mult si nu prea imi plac raspunsurile. Prima data m-a deranjat de Craciun cand trebuia sa facem bradul. A zis ca el nu mai face brad de Craciun ca sotia lui nu mai este si copilul lui e mare. Dar, daca vreau sa fac eu, nu-i nicio problema. Am facut, m-a ajutat cu asezatul in suport dar nu cu impodobitul, intr-un fel l-am inteles. M-a deranjat un pic, dar nu atat cat sa ma supere. Plansul de dupa petrecere, la fel m-a deranjat (un pic mai mult), dar am trecut cu vederea. La Paste, nu voia sa faca oua rosii din acelasi motiv din care nu voia sa faca brad de Craciun. De fapt, de Paste, am hotarat de comun acord cu mama lui sa faca ea salata iar eu sarmalele, iar in rest fiecare sa isi faca ce mai vrea in plus, inclusiv ouale rosii. In timp ce eram la cumparaturi l-am sunat sa intreb cate oua sunt acasa ca sa stiu daca mai cumpar. A zis ca nu trebuie oua, ca face mama lui oua rosii. Cand am ajuns acasa l-am intrebat daca la noi vine Pastele si daca facem si noi ceva specific in casa... A zis ca daca nu am fi noi acolo (adica eu si fiica-mea), el nu ar face nimic, dar daca vreau eu sa fac ceva, la fel, nu-i nici o problema. Dupa care, a zis ca a uitat sa imi spuna ca mama lui face si sarmalele. Deci eu nu aveam nimic de facut. Atunci mi-a trecut prima data prin cap ca sunt asa, ca un om de rezerva... cand este ceva de facut si nu are cine sa faca, fac eu, cand vrea sa povesteasca ceva si nu are cine sa-l asculte, il ascult eu si tot asa, la nesfarsit. Tot atunci am realizat ca nu lacrimile de dupa petrecere m-au deranjat ci faptul ca a zis ca e la pamant. Am mai avut odata o discutie in care l-am intrebat si eu de ce e la pamant dupa doi ani de relatie cu mine, daca il nemultumeste ceva, daca ar vrea sa fiu altfel, sa ma port altfel.

A zis ca totul e ok. Ca singurul lucru care l-ar face sa se desparta de mine ar fi sa-l insel eu. In rest, relatia noastra e ok. De unde am tras concluzia ca nu-i pasa. Sunt, dupa parerea mea, atatea lucruri intr-o relatie despre care trebuie si merita sa discuti! 

[AniMo]

e bine sa stabiliti un loc in casa ,ca un mic altar,unde sa stea poza ei..doar a ei,obiectele ei,,ca o amintire duioasa ,unde sa fie eventual o candela electrica...pana va decide el sa renunte,daca o va face vreodata.In rest voi...il doare,gandeste-te ca-l doare tare.Dar probabil va trece.

Asa gandesc si eu. I-am spus si lui ca inainte de a veni eu in casa, trebuia sa stranga pozele si tablourile, sa-i faca un loc undeva, numai al ei, unde sa puna o poza, o floare, o lumanare. Daca nu a facut-o atunci (in apararea lui zic ca poate nici nu i-a trecut prin cap), acum a facut-o, dar intr-un fel total nepotrivit. Adica le-a strans pe toate. L-am intrebat si eu ce a fost in capul lui cand a strans toate pozele si tablourile, s-a gandit ce o sa-i spun eu copilului lui (sau ce o sa-i spuna el) cand o sa intrebe unde sunt tablourile cu mama lui? N-a avut raspuns. 

[marius]

Mda.... incepe sa se reprofileze. Deci.

1. Nu-i pasa sau ii pasa dar arunca "imaginea nepasarii si a delasarii".  Daca nu-i pasa nu-l mai consulta decat orientativ, daca-i pasa consuta-l - vei primi inevitabil un raspuns de genul nu-mi pasa, eu nu fac acuma nu mai conteaza etc etc acestea fiiund fatade, in spate insa este interesat, din pacate acest gen de comportament poate sa erodeze o relatie pentru ca apare saturatia celuilalt partener care se simte singur in procesul decizional ducand la sentimentul lipsei de partener in relatie.

Pentru primul caz nu stiu ce solutii ar putea sa existe pentru ca daca nu-i pasa .... nu ai ce sa faci. Mergi pe cont propriu atata timp cat rezisti sau cat te obisnuiesti. Este similar cu a fi de unul(una) singur(a).

Pentru al doilea caz eu i-as trasa lui responsabiitati directe. Ceva de genul eu fac asta, te rog tu sa rezolvi aia. Punct, fara explicatii fara motivatii, ceva de genul "trebuie facut si gata". Daca-i pasa va fi ok sa se simta implicat si responzabilizat chiar daca e posibil sa aiba reactii infantile contrare.... ele insa nu sunt pe fond ci de dragul caraielii.

 

Si cred ca este foarte corect cand ai ceva de spus sa o spui direct fara interpretari, aluzii sau psoibile ambiguitati, calm si concis. Nu as evita sa exprim persoana intai singular cand imi exprim o parere. cerinta, dorinta de genul" Eu cred ca... eu vreau sa... parerea mea este sa.... nu sunt de acord cu... as dori sa..." samd pentru ca permite atat o pzotionare extrem de precisa relationala cat si o stabilire exacta a pozitiei tale in raport cu el si relatia dintre voi.

[paulinio]

Sunt de acord cu Marius.

As mai adauga ca s-ar putea ca aceasta nepasare sa nu aiba legatura cu vaduvia.

Unora chiar nu le pasa de chestiile astea, le e indiferent... ca au in fata sarmale sau friptura.... vor ca altii sa decida pentru ei.