Pe Ghetar, in ajun de Mos Nicolae

[Fleurdelise]

alinuk, doar competitia a adus progresul.

Competitia cu sine este un concept fals, de fapt pentru a progresa conteaza doar competitia cu cei din jurul (mediul) tau. Copiii nu trebuie sa aiba pe cap presiunea competitiei, dar daca o au, in general este benefica.

Spun in general, pentru ca la varsta copilariei scopurile competitiei nu sunt intotdeauna de bun augur.

Nu sunt de acord cu prima afirmatie...revin mai tarziu cu argumente.

 

Superbe poze si povesti!

 

Aqai, ma bucur ca a ajuns vederea... era si culmea sa nu!

[buflea]

Buna dimineata, la pranz ...

 

MihaS, Andra, Helbi, Bella, Rall ...cum imi mangaiati voi sufletul. Habar nu aveti cat am studiat pozele voastre, cum am citit povestile ...imi pare rau daca va rascoliti, mie amintirile voastre imi fac bine. Fac parte din procesul meu de "mourning" ...si invat de la voi ...

 

Invat de la Serialbastre, ca copiii mei, acum de 10 ani, o sa-l uite in realitate dar o sa-l cunoasca din poze. Din pozele cu ei ...

 

Invat de la MihaS, ca mama ar putea pendula fericita intre strainataturi si acasa si ca se poate trai in echilibru si fara partenerul de o viata, si cu copiii emigrati.

 

Invat de la Bella si Helbi ca am fost norocoasa ...ca tata avea 73 de ani, cu mai mult de 10 ani decat alti tatici ...

 

Invat sa o invidiez pe Didi, ca are 4 frati ...e asa un sentiment de siguranta ca te poti baza pe ei, chiar daca nu o faci

 

Invat sa apreciez familiile numeroase si omenoase ...mare lucru sa stii ca exista oameni pe care sa ii simti "ai tai", asa cum zicea Rall

 

...si mai ales invat de la voi sa merg inainte, sa trec peste, sa ma iau cu viata, sa imi cresc copiii, sa mananc shorici, sa ma plang iar ca sunt grasa, sa traiesc, sa rad ...

 

Mai scrieti, ca avem ce invata unii de la altii ...

[mihaela_s]

Daca e sa ma iau dupa ce spune Rufus, in Ro s-a înregistrat un real progres, pe cand Suedia e in urma rau :).

 

Ce povesti triste, ce de părinți plecați mult, mult prea devreme dintre noi...tata avea 61 de ani. A intrat in spital intr-un 22 dec. Si n-a mai iesit decât in 4 ian. Pana la morga. Si in 7 ian, in groapa. Sora mea, e născuta in 8. Sora tatei, in 5. Ianuarie. Amandoua au fost extrem de triste. Sora mea, a plecat cu o luna jumate inainte de moartea tatei in SUA. Normal ca n-a putut veni la înmormântare. Eu insa am fost acolo din 2 ian cand m-a sunat mama. Tata era conștient, il duceam sa se plimbe pe coridor cu scaunul cu rotile. Apoi nu s-a mai putut ridica din pat, in 3 ian. L-am ținut de mana, eu de dreapta si mama de stânga. I-am zis ca il iubim si poate pleca liniștit. Of, câta Tristețe. Cand scriu astea, sunt iar acolo, acum 12 ani. Crăciunul a fost si pentru noi trist de atunci. Tata era in spital, murea...sora mea nu si-a sărbătorit câțiva ani ziua. Era prea trist...

[buflea]

Helbi, ce ceas e ala ? Imi pare interesanta ideea ...

 

Didi, de ce ai sters Soro ...de ce ai sters ?

 

Sa mai lasati putin pozele si povestile ...daca vreti sa stergeti, sa hotaram o data ...eu ma scol dimineata devreme si citesc inapoi.

[buflea]

Daca e sa ma iau dupa ce spune Rufus, in Ro s-a înregistrat un real progres, pe cand Suedia e in urma rau :).

 

Ce povesti triste, ce de părinți plecați mult, mult prea devreme dintre noi...tata avea 61 de ani. A intrat in spital intr-un 22 dec. Si n-a mai iesit decât in 4 ian. Pana la morga. Si in 7 ian, in groapa. Sora mea, e născuta in 8. Sora tatei, in 5. Ianuarie. Amandoua au fost extrem de triste. Sora mea, a plecat cu o luna jumate inainte de moartea tatei in SUA. Normal ca n-a putut veni la înmormântare. Eu insa am fost acolo din 2 ian cand m-a sunat mama. Tata era conștient, il duceam sa se plimbe pe coridor cu scaunul cu rotile. Apoi nu s-a mai putut ridica din pat, in 3 ian. L-am ținut de mana, eu de dreapta si mama de stânga. I-am zis ca il iubim si poate pleca liniștit. Of, câta Tristețe. Cand scriu astea, sunt iar acolo, acum 12 ani. Crăciunul a fost si pentru noi trist de atunci. Tata era in spital, murea...sora mea nu si-a sărbătorit câțiva ani ziua. Era prea trist...

....si ce de parinti plecati in perioada asta ...Noiembrie-Ianuarie.

 

...si ce de barbati ...

 

Mama era foarte necajita ca tata a murit in post.

G la fel ...

 

Ce e rau cu postul asta ?

Editat de Decembrie 12, 2014

[mihaela_s]

Daca e sa ma iau dupa ce spune Rufus, in Ro s-a înregistrat un real progres, pe cand Suedia e in urma rau :).

 

Ce povesti triste, ce de părinți plecați mult, mult prea devreme dintre noi...tata avea 61 de ani. A intrat in spital intr-un 22 dec. Si n-a mai iesit decât in 4 ian. Pana la morga. Si in 7 ian, in groapa. Sora mea, e născuta in 8. Sora tatei, in 5. Ianuarie. Amandoua au fost extrem de triste. Sora mea, a plecat cu o luna jumate inainte de moartea tatei in SUA. Normal ca n-a putut veni la înmormântare. Eu insa am fost acolo din 2 ian cand m-a sunat mama. Tata era conștient, il duceam sa se plimbe pe coridor cu scaunul cu rotile. Apoi nu s-a mai putut ridica din pat, in 3 ian. L-am ținut de mana, eu de stanga si mama de dreapta. I-am zis ca il iubim si poate pleca liniștit. Of, câta Tristețe. Cand scriu astea, sunt iar acolo, acum 12 ani. Crăciunul a fost si pentru noi trist de atunci. Tata era in spital, murea...sora mea nu si-a sărbătorit câțiva ani ziua. Era prea trist...

[helbi]

Buflea, copii tai isi vor aminti de bunicul lor. Bianca nu avea inca 5 ani icnd a murit tata si isi aminteste perfect ca:

- bunicul o plimba cu bicicltea

- bunicul ii lua suc de la dozato

- bunicul ii cumpara inghetata de la aparat 

- bunicul ii lua pepene rosu

 

 

revin cu poza ceasului. Eu acum vreo 4 ani am facut de Craciun cadou 4 ceasuri din astea: mamei, sorei, soacrei si soacrei sorei mele. Au avut asa de mare succes ca mi-am luat si mie.

[mihaela_s]

Mama avea 58 de ani cand a murit tata. Fiind la 90 km de ea, mergeam des. Atunci stătea singura. Eu eram însărcinată cu Silvia. sora mea i-a trimis mamei bani si a renovat apartamentul. Mult, a facut schimbări mari. A aruncat mobila veche, aproape tot. In August a venit in Ro si a luat-o pe mama intr-un turneu european. Erau in Lion cand am născut :). Apoi toamna si iarna ce a venit a fost des la noi, noi mergeam des la ea. Încet, si-a revenit. Ea e de felul ei foarte optimista, a trecut la 18 ani prin durerea pierderii mamei. Nu mai stiu cand a fost prima data la sora mea, dar la noi a venit foarte des. A stat mult cand am fost eu studenta, iar soțul la Stockholm la specializare. Fara ea nu ne-am fi descurcat. Acum e iar la sora mea. Are viza pe 10 ani. Sta 6 luni acolo, 6 luni acasă. De 10 ani s-a mutat sora ei cu ea. Mătușa mea a locuit in Botoșani dupa studenție, acolo a fost repartizată, si pana la pensie. Apoi a chemat-o mama sa locuiască împreuna. Mie imi place, ca atât cat e mama acasă, e cu cineva. Mătușa cam sta singura :) dar e obișnuita :). N-a fost măritată niciodată, a avut un iubit in tinerețe si de atunci nimic. De cand o cunosc eu n-a fost cu nimeni. Vacantele de vara le petrecea la noi.

[helbi]

M-am inselat...e. La 0-10 ani ai Biancai

[helbi]

S poza cu ceasul