Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

🎉 Alătură-te Comunității Noastre! 🎉

🔹 Membrii înregistrați beneficiază de:

  • ✨ Funcționalități suplimentare
  • 💬 Participare la discuții active
  • 🏆 Puncte pentru tombole lunare cu premii atractive
  • 🗣️ Oportunitatea de a-ți exprima opinia
  • 🤝 Ajutor reciproc între părinți
  • 🎁 Șansa de a câștiga premii

🚀 Ce te oprește?

Pe Ghetar, in ajun de Mos Nicolae


Recommended Posts

  • Răspunsuri 793
  • Creat
  • Ultimul răspuns

Cei mai activi membri în acest subiect

Cei mai activi membri în acest subiect

Posted Images

ah! Mianna, bun venit mamei tale. Sa aveti zile frumoase impreuna.

..sa intreb cum a fost calatoria!?

..sau mai bine, nu

 

Mada sa-ti traia barbatul! Sa va bucurati de viata!

 

Mai..ce colectie de poze, cu romantica patina a timpului, la topicul asta. SUPERB.

Buflea iti multumim pt invitatia ta de a intra in hora vremii.

Frumoasa tare viata, cu tot ce-i ea. Si amintirile.

 

Ai mei au avut o furtunoasa poveste de dragoste la varsta la care parintii considera ca-i nepotrivit, ca-i prea devreme... ca au alte treburi.

Si acum citesc cu mult drag zecile de scrisori de dragoste pe care si le trimiteau. Inflacarate.

Bietii.... atat asteptau sa se vada, sa se intalneasca la cate un bal..etc etc Isi trimiteau"vorba" pe prieteni comuni :)

Pe un zgomot de fond galagios in cele doua familii pe tema relatiei lor, in oprobriul public (caci mama a fugit cu tata...:) stiti ce inseamna, nu!?)..am aparut eu :). Mama avea 20 de ani. E mai mare decat mine, cu doar 20 de ani :)

Editat de
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Pffff cat am lacrimat astazi citindu-va povestile despre parinti m-a apucat asa un doooor  din ala care te face sa-ti doresti sa-ti smulgi inima din piept.

 

Am dat fuga la cutia cu amintiri si am scos cateva poze cu ai mei.

Prima poza este cea pe care o tin pe comoda din dormitorul meu si pe care o privesc de cate ori intru in camera.

 

Tata avea multe pasiuni printre care fotografia si desenul si trei iubiri zborul ,mama si eu  [il]

E superba mama ta... Si rochia, si parul, si zimbetul si atitudinea... E superba!!!

S.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

ah! Mianna, bun venit mamei tale. Sa aveti zile frumoase impreuna.

..sa intreb cum a fost calatoria!?

..sau mai bine, nu

 

mersi! o sa ajunga sa se plictiseasca aici, dar din motiv de control medical + doua concerte saptamana viitoare, a venit ceva mai repede decat de obicei. dupa vreo 2 saptamani incepe sa-si doreasca sa se intoarca acasa. acum o sa stea mai mult de 3.

 

ptiu sa nu deochi CFR-ul, a fost aproape ok. ma rog, plecat cu 30 de min intarziere, ajuns aici doar cu vreo 7 min peste ora programata.

 

ce n-a fost in regula, dupa parerea mea, e ca in gara afisau 20 de min intarziere. noroc ca intai m-am invartit pe la tarabe, si tocmai cand planuiam sa intru in magazinul alimentar (de unde nu cred ca as fi auzit anuntul), l-au anuntat ca intra in gara.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

F frumoase pozele si povestile voastre despre si cu parinti si bunici.

 

am gasit si eu citeva poze cu parintii si sora mea, cu bunicul din partea tatalui (stiu ca am un tablou cu el si bunica, dar e asa de bine pus, ca nu reusesc sa ajung acum la el-ca nu e pe perete) si cu mama mamei.

 

Mama s-a nascut la tara. Bunica a crescut-o singura, ajutata de parintii ei, caci tatal a parasit-o inainte de nastere. S-au vazut de vreo 2 ori si a fost la el la inmormintare (la alegerile din 2000 pe trecerea de pietoni a dat o masina peste el, se intorcea de la votare).

Mama a facut 8clase la ea in sat si apoi a venit la oras la liceu. Mama ei, nu mai retin cum....cred ca avuse nevoie un avocat si ajuns 

la bunicul meu (tatal tatalui meu) unul din cei mai renumiti avocati din oras (e decedat din '86 dar si acum noi suntem unoscute in oras ca nepoatele avocatului N.).... S, din vorba in vorba l-a intrebat pe bunic daca stie pe cineva de incredere unde ar putea sta mama in gazda pe perioada liceului. Bunicul, dupa ce s-a sfatuit si cu bunica, au decis ca au loc destul (bunica aea o casa f mare, casa in care am copilarit si in care a ramas mama acum). Asa ca au luat-o in gazda. Asa l-a cunoscut pe tata , care dupa ce a terminat armata si scoala profesionala a luat-o de sotie:-) Au lucrat impreuna la o fabrica de reparat vagoane, tata ca maistru, mama la birou.

 

A avut o casnicie fericita, 2 copii si doar moartea prematura a tatei i-a despartit acum 10 ani. Un an jumate mama nu a mai fost om. Tata era cel care se ocupa de conträcte, reparati iin casa....mama de mine si sora mea.

 

Mama mamei, care apare in2 poze, in una ma are pe mine in brate, linga ea in dreapta era bunicul din partea tatalui (suntem la botez la sora mea) si in alta e cu sora ei mai mica (bunica adecedat acum 2 ani in 29 noiembrie....ca data ca si sora lui Rufus....) a lucrat la,CAP, la fel ca si parintii ei.

 

Bunica din partea tatalui a fost secretara la judecatorie...daca reusesc sa dau dé poza despre care scriam mai sus, revin.

 

in prima poza sunt cu bunicul, apoi cu mama si bunicul, numai cu mama, cu bunicul, tatal meu, bunica din partea mamei cu sora ei, cu mama si sora mea, cu tata si sora, cu bunica din partea mamei si unicul,din partea tatalui la botezul sorei mele.

Helbi, ce familie frumoasa ai si tu :) 

Cind te gindesti cum un simplu gest de omenie al lunicilor tai i-a schimbat mamei tale viata! :)

 

Citeodata ma uit in urma si imi dau seama ca cele mai importante lucruri in viata nu mi s-au intimplat pentru ca le-am cautat, le-am cerut, le-am dorit, ci pentru ca am facut ceva mic si, in aparenta, nesemnificativ. Citeodata ma uit la Colegu' sii ii spun: Iti dai seama cit aveam de pierdut amindoi daca nu intrai in camera aia, daca mergeai inainte pe holul caminului? 

Sint sigura ca toate aveti asa momente... O fi virsta de le sesizam mai bine?

 

Simonna

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Meniul nostru de weekend: varza cu coaste afumate si carnaciori, iar maine vreau sa fac paste cu creveti si scoici in sos de smantana. Din toate astea va manca si baiatul, sper. Mai fac un dulce rapid, clatite cu magiun probabil. Comfort food, ca la noi e iarna grea deja. Apropo, voi nu va simtiti mai lipsiti de energie iarna? Doar din cauza vremii, ca altfel ne alimentam din belsug dupa cum vedeti, vitaminele nu ne lipsesc etc.

 

Si eu si baiatul suntem raciti, Eric are febra, eu tusesc magareste.

 

Aqai, ma bucur ca ai dat semn de viata, dar nu ne mai zici nic? Ce mai fac nazdravanii tai dar Momo?

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Cand prepar cotlete de porc, le fac in tava de cuptor, inabusite in ulei, putina apa, usturoi, sare si piper. Ies fragede. In oala sub presiune nu am incercat, e o idee.

Alta idee ar fi la slowcooker, in sos, lasate de dimineata pana la pranz. Nu am facut decat vita la slowcooker pana acum, si se topea in gura, la porc dureaza mai putin, cred, pana se face.

Am mai incercat muschiulet de porc intreg, rumenit in pic in tigaie, apoi dat la cuptor uns ci un amestec de mustar, sos de soia, f bun taiat feliute subtiri, cu piure.

 

Se vede treaba ca mi e foame. Ma duc sa inspectez varza.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

nu stiu, dar cind ma gindesc in ce saracie au trait bunicii mei toata viata si parintii mei o parte din viata...nu pot sa nu multumesc lui Dumnezeu pt bunastarea care o am si sa simt aprecciere adinca pt fiecare din lucrusoarele pe care pun mina si care le consider esentiale, dar stiu ca bunici si parintii mei nu le-au avut si au avut o viata grea cu multe lipsuri.

Michelle, cita dreptate ai! 

Eu cred ca o problema a societatii noatre e si consumul, avem una si alta si alta si vrem una si mai si, si mai cu mot, cumparam lucruri noi nu pentru ca cele vechi sint ireparabile ci pentru ca nu ne mai plac, pe urma ne nefericim ca si astea se demodeaza, sau pentru ca e o pata pe canapeaua de jdemii de dolari sau pentru ca s-a zgiriat parchetul cel lucios! 

Intr-un fel ar fi atit de mult mai simplu sa traim simplu, sa fim fericiti doar pentru ca ne sint copiii sanatosi si fericiti, noi la fel!

Eu invat in fiecare zi sa fiu modesta, incerc, cel putin, sa pun pret pe zimbete si bucuria simpla de a fi. Citeodata e greu, dar eu incerc.

S.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Oaspete
Acest subiect este acum închis pentru alte răspunsuri.

×
×
  • Adaugă...