Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

🎉 Alătură-te Comunității Noastre! 🎉

🔹 Membrii înregistrați beneficiază de:

  • ✨ Funcționalități suplimentare
  • 💬 Participare la discuții active
  • 🏆 Puncte pentru tombole lunare cu premii atractive
  • 🗣️ Oportunitatea de a-ți exprima opinia
  • 🤝 Ajutor reciproc între părinți
  • 🎁 Șansa de a câștiga premii

🚀 Ce te oprește?

Colindam, colindam pe Ghetar!


Recommended Posts

Didi, tu esti SAP consultant, bag de seama.

Mai.. Esti "visul" fratelui meu.:). A capatat un contract in Ge, in SAP. Isi doreste asta de mult. A invatat germana acu', adult fiind, cu ambitie si perseverenta. A facut si cateva module SAP, a mai dat si alte tipuri de examene de specialitate. (Imi scapa numele acum). O sa plece la Koln in ianuarie, acum e acasa, f multumit si fericit chiar.

Ai vreun sfat pt el? Oricum, o sa ii spun si ce ai scris despre asta mai sus.

Sper sa nu fi scris prea multe despre asta, printre pregatiri intense. de Craciun.:)

Wow ...dragelor, mai exista alta profesie in Germania in afara de consultant SAP ?

Cu Didi si fratele Alinei se fac 11 persoane pe care le stiu traind in Germania si ocupandu-se de asta.

 

Eu sunt ala care ii bombane pe consultanti, ala care foloseste SAP-ul pana la ultima resursa ...ah, numai modulul de finance si nici ala chiar tot (forecast, budgeting n-am folosit niciodata)

Editat de
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 735
  • Creat
  • Ultimul răspuns

Cei mai activi membri în acest subiect

Cei mai activi membri în acest subiect

Posted Images

Sa pun si eu Sanatate in buchetul meu de Multi Ani pe care il trimit Ioanei.

Sa-si urmeze drumul, sa i se alature pe el un om bun, dupa sufletul ei, sa-si vada visele realizate si sa se aseze frumos in carutza vietii, care sa alunece lin in timp, fara sa fie nevoie sa o impinga prea des.

 

Si desigur, incepand de azi, are verde la alchool ...dar numai dupa ce termina antibioticul.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Ziua buna, ghetar!

 

Vreau sa urez La multi ani frumosi si plini de bucurie celor carora nu am apucat sa le spun la timp - Ella, Turbo, Will de Michelle! Sa va fie viata o incantare!  [flo2]

 

Si La multi Ani frumosi de sweet 21 Ioanei, si multa multa sanatate!  [flo2]

 

Multa sanatate tuturor de pe ghetar si puiutilor de pinguini! 

 

Au fost doua saptamani foarte ocupate la noi, cu serbari si petreceri si invitatii la zile de nastere, iar astazi oficial are si Felixosul vacanta deci suntem toti in perimetrul curtii.

Au venit si ai mei, asa ca se poate ca voi mai disparea cateva zile dar va voi citi cu atentie.

 

Va urez de pe acum un Craciun vesel si plin de bucurie, cu fapte bune si petreceri frumoase, cu case primitoare si bucate alese.

Iar pentru cei mici, le doresc ca Mosul sa vina cu daruri pe gustul lor, si sa le foloseasca bucurosi si sanatosi tot anul!

 

O zi frumoasa sa aveti!

 

Ah, va las poze cu ieslea homemade, serbarea Flaviei si cu Felix la serbarea lui si una dintre doamnele lui-  nu am avut voie sa postam poze de la el pe internet.

post-100501-0-68194800-1419261867_thumb.jpg

 

post-100501-0-33986200-1419261890_thumb.jpg

 

post-100501-0-17808800-1419261957_thumb.jpg

 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Si pe mine ma intereseaza filizofia amigdalelor ... daca se poate, personalul medical al ghetarului sa ne detalieze putin ...

 

De ce ne ambitionam sa le pastram in gat si ani de zile sa le tratam cu antibiotic ?

 

Asta ca sa ii confirm Simonnei ca si eu, pana la 26 de ani am "negociat" cu ele. Si castigam cate o batalie, dar niciodata razboiul. Eritromicina a fost parte din meniul meu lunar. Moldaminul venea cam de doua ori pe an, ca un "desert" special. Pana cand, intr-un moment de disperare si revolta, i-am zis maica-mii ca ma operez. Nu m-a lasat, nici acum nu inteleg de ce tinea atat de mult la ele ...din tot felul de superstitii, ca am gatul larg, ca odata scoase, vajaie curentul pe acolo ...

 

Simmonescu, eu le-am scos la 26 de ani si a fost cea mai buna decizie pe care am putut sa o iau vreodata. Nu mi-au lipsit in urmatorii 20 de ani, cred ca m-a durut gatul in anii astia de vreo 5 ori si o singura data am avut strep, cand m-a durut atat de tare, incat am stiut singura ce am.

 

In vara asta i le-am scos si Flaviei, desi ea saraca nu avea istorie, dar era purtatoare de strep si parea ca i-l tot dadea lui Alex. Alex, dupa infectia din vara si inca doua dupa iesirea din spital, este cu trimiterea la usa. O data daca mai face, il duc si pe el la operatie.

 

Ca sa revin ...de ce ne ambitionam noi sa le pastram in gat ?

Editat de
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Si aceeasi intrebare o am pentru vezica biliara ...alta "bila" care da de lucru doctorilor si suferintza pacientilor.

 

Eu si pe asta am scos-o la 29, dupa ce mi-a ruinat un concediu in Grecia, in care din 15 zile, 10 am stat in camera, vorbind in punga.

 

De cand am scos-o, nu mai am probleme de constipatzie, si nici un fel de grija digestiva ...ma rog, asta s-a vazut direct la cantar, deci daca imi veti spune ca o tinem ca sa slabim si sa ramanem vesnic constipati, atunci promit sa nu va contrazic ...

 

Dar in rest, vad ca se poate functiona perfect si fara "bilele" astea prin organism

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

G, prietena mea draga, care incearca sa stea cu capul deasupra apei, ca si mine, a pus articolul asta pe FB ...

 

Pentru toti cei care au nevoie de o gura de aer, de optimism, de sperantza ...asta e urarea mea de Craciun.

 

 

Trusa de prim ajutor pentru OM

 

Intotdeauna există ceva. Un film bun pe un canal oarecare. O cană de ceai dulce. O pagină de carte. Un prieten care te sună exact atunci. Două pătrățele de ciocolată. Un strop de parfum. O pereche de pantofi. Un Joe Dassin sau un Depeche Mode. O porție de cartofi prăjiți cu maioneză. O pernă moale. Un blog care te face să rîzi, sau să plîngi, dar de mila altcuiva.

 

Întotdeauna există ceva care să te facă să te simți mai bine. Poate nu imediat, poate nu de tot. Dar întotdeauna există o cale să ridici capul măcar puțin. Și de-acolo, totul e mai ușor. Vezi puțin cer, niște soare, poate un zîmbet de copil sau o coadă de pisică.

 

Știu, sînt situații în care nimic nu te poate face să te simți mai bine. Cancerul, moartea. Dar majoritatea dintre noi, în majoritatea situațiilor în care cădem în genunchi și ne spunem NU MAI POT, NU MAI VREAU, nu sîntem nici bolnavi de cancer, nici la capul patului unui om drag care s-a dus. În majoritatea cazurilor, sîntem rău pentru că nu mai sîntem bine. Pentru că am pierdut un om, niște bani, un job, o speranță, niște somn sau niște chef, sau poate niște ani în locuri nepotrivite. Și pentru situațiile astea, pentru fiecare dintre situațiile astea, există ceva. Un ceva care te ajută să te simți măcar puțin mai bine. Și de-acolo totul e mai ușor.

 

Cred că e bine să știi din vreme care-s lucrurile astea. Să ai așa ța îndemînă o trusă de prim-ajutor pentru suflet. Cel mai cald prieten pe speed-dial. Cartea aia cu pagina aia. Clepsidra pentru ceai. TCM la favorite. O ciocolată cu portocale ascunsă în sertarul noptierei. Un site cu pantofi frumoși la bookmarks. Un folder cu muzici de urgență în iPod. Și liniștea pe care ți-o dă faptul că știi, chiar dacă nu simți, că e doar o stare. Că răul, neputința, durerea, dorul, frustrarea, toate astea trec. Că din secunda în care ai început să cauți un ceva care să te ajute, răul e deja mai mic, e pe trecute. Și curînd ai să ridici ochii și ai să-ți miști sufletul spre un loc în care o să poată respira mai bine.

 

Sursa

http://www.printesaurbana.ro/2012/09/trusa-de-prim-ajutor-pentru-om.html

Editat de
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Oaspete
Acest subiect este acum închis pentru alte răspunsuri.

×
×
  • Adaugă...