anca0103 Postat Septembrie 2, 2015 Raport Distribuie Postat Septembrie 2, 2015 Fetelor, eu consider ca totul se intampla exact atunci cand trebuie si exact asa cum trebuie. Nimic nu este intamplator. Ne vom intalni copiii atunci cand va fi momentul oportun, apoi...visul se va construi...impreuna. Tocmai am citit un articol motivant, pe care vreau sa il recomand pentru o anihilare a eventualelor prejudecati: http://www.reclama mascata/lifestyle/celebritati/mama-unui-copil-adoptat-e-mama-lui-si-punctP.S.: Si eu ma indeletnicesc tot cu invatamantul...Îmi vine sa zambesc atunci cand ma intreb daca poate fi considerat o...cauza sau ... un efect Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
LiliGuran Postat Septembrie 2, 2015 Raport Distribuie Postat Septembrie 2, 2015 Mulţumim Anca ,pentru postare! Am avut cinci colege, eu fiind a VI -a cu sarcini pierdute într-un an şcolar....,,poate o cauză ...sau un efect....,,După ani ...trei au reuşit să aibă copii ,una la 45 de ani !Despre două am aflat că au participat la ,,şedinţe de informare,,referitoare la procesul adopţiei ....doar atât ...şi Eu mă consider cea mai fericită mămică de pe pământ ,,,,şi sper să-mi ajute bunul Dumnezeu să rămân la fel...acelaşi lucru vi-l doresc şi vouă tuturor aspirantelor pentru că meritaţi să fiţi MAME!Respect....pentru tot ce faceţi să vă strângeţi copilaşii la piept !!! [flo] Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
LIV88 Postat Septembrie 3, 2015 Raport Distribuie Postat Septembrie 3, 2015 Adoptia e un subiect tabu pt multa lume.Stiu femei singure sau nu,cu probleme de feritlitate sau nu,care nu se vad adoptand un copil.Pur si simplu nici nu iau in considerare subiectul,prefera sa ramana singure sau "singuri" ,prefera sa incerce o sarcina pana aproape de 50 de ani,totul pt copilul biologic mult visat.E dreptul lor,viata lor,nu judecam.Acum ,din punctul meu de vedere, sa te tii cu ardoare de "vreau sa am copilul meu" e o tampenie.Ce inseamna "copilul meu"? Un copil pe care-l iubesc automat ca are ADN-ul meu si al sotului?Un copil care seamana cu mine sau cu sotul?Daca nu seamana ,nu pot sa-l mai iubesc?Daca nu trece prin burta mea,nu ma mai pot numi mama?Stiu cupluri care au facut copii cu diverse maladii genetice,cupluri care pur si simplu nu sunt compatibile genetic.Si care se incapataneaza sa mai faca.Totul pt a avea acel copil biologic.Bonlav sau nu,biologic sa fie.Eu pot avea copii.Dar nu vreau.Sunt milioane de copii pe lume,care s-au nascut fara sa-i intrebe nimeni daca vor sa se nasca sau nu.Si multi sufera...Daca tot vreau un copil,nu pot sa fiu mama pt unul care s-a nascut si a fost aruncat?Am nevoie de ADN sa iubesc un copil?Nu.Si mai stiu un lucru :iubirea in general nu e conditionata.Daca e conditionata nu mai e iubire. Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
alexia2015 Postat Septembrie 3, 2015 Raport Distribuie Postat Septembrie 3, 2015 Fetelor, va spuneam acum ceva timp ca deja ma ingrijorez pt ca nu am niciun semn de la directie in conditiile in care am depus dosarul la sfarsitul lui iulie.... Asa ca am fost sapt aceasta acolo sa intreb care mai e situatia. Ajung acolo si ma intampina paznicul (ca de obicei) care suna in birou sa ma anunte (tot ca de obicei). Doar ca doamna de acolo mi-a lasat un gust foarte amar. Nu m-a primit si i-a spus paznicului sa ma dea la telefon. Mi-a spus, pe un ton dragut ce-i drept (macar atat!) ca sa stau linistita ca ma suna ele cand e cazul. I-am explicat ca a trecut o luna de cand am depus actele (stiind ca termenul legal in care trebuie sa primesc un raspuns e de 10 zile - asta am tinut-o pt mine, nu i-am reamintit si dnei) si ca ma gandeam ca poate e ceva in neregula sau mai trebuie adus ceva... Ea tot imi spunea asteptati sa va sunam noi....La final si paznicul imi spune "ati mai batut si drumul de pomana fara sa va primeasca" la care eu i-am raspuns "asa e cand lucrezi cu statul".Am stiut de la inceput ca asta ma asteapta, ca o sa dau peste persoane de genul asta. Macar mi-au vorbit frumos doamnele de acolo pana acum, chiar daca dupa m-or injura ca le derajez. Si eu am incercat si voi incerca in continuare sa fiu cat mai calma, diplomata si dulce cu ele pt ca stiu ca nu-mi doresc sa le supar.Totusi ma intreb, daca ar fi venit un parinte la mine la scoala si l-as fi tratat in genul asta, refuzand sa-l primesc si comunicand prin telefonul paznicului, cu siguranta as fi fost reclamata. Si eu sunt bugetara, si eu am salariul mic dar totusi incerc sa imi fac treaba si sa ajut acolo unde pot. Macar sa-i spun omului in fata "sa astepte ca-l sunam noi", daca tot a batut drumul pana acolo.Pe cat de entuziasmata eram la inceput, pe atat de dezamagita sunt acum... Stiu ca acesta e sistemul si sper sa ne dea Dumnezeu rabdare sa ducem la capat cu bine tot procesul asta.... Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
LiliGuran Postat Septembrie 3, 2015 Raport Distribuie Postat Septembrie 3, 2015 Te înţeleg perfect prin ce treci dragă Alexia ,de aceea mai scriam pe forum că trebuie să ne aşteptăm la orice reacţie din partea tuturor!A paznicului ,a femeii de serviciu ,să nu mai vorbim de asistentele sociale sau cele maternale care.... [zid] .Dacă la FIV etc...se aşteaptă ani şi ani cu disperare ,aici până la urmă la oricare dintre noi finalitatea este căci mai devreme sau mai târziu toate vom fi Mame! [flo2] Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
LIV88 Postat Septembrie 4, 2015 Raport Distribuie Postat Septembrie 4, 2015 De la depunerea dosarului pana la atestat sunt 120 de zile.Asa e in lege.Din aceasta cauza ei nu se grabesc.Organizeaza cursul acela,asteapta sa se stranga mai multe persoane,pana se mobilizeaza sa vina acasa in vizita...oho...nu e imediat.Si au timp.Nu au voie sa depaseasca 120 de zile.Asta e sigur.Dar obtinerea unei hartii nu te va linistii...asteptarea e lunga,mult mai lunga decat ne-am imagina. Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
alexia2015 Postat Septembrie 4, 2015 Raport Distribuie Postat Septembrie 4, 2015 Lungă, lungă... Nu știu de ce aveam în cap că în zece zile trebuie să dea un răspuns în ceea ce privește aprobarea dosarului.Lili, ca tine am gândit și eu de multe ori. FIV-uri poți face multe fără niciun rezultat; aici știm că, mai devreme sau mai târziu, cu ajutorul Domnului, vom reuși să devenim mame. [flor] Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
anca0103 Postat Septembrie 4, 2015 Raport Distribuie Postat Septembrie 4, 2015 Si eu mă întrebam de ce nu minimizează timpul de reacție de 120 de zile, mai ales acolo unde se poate și nu sunt multe dosare. Îmi imaginez ca nu ar fi o problemă daca rezolvi un atestat în...50 de zile, sa zicem. Termenul maxim ar trebui aplicat în situațiile mai problematice, acolo unde chiar nu se poate face față avalanșei de dosare.Dar...trebuie să fim îngăduitori...cu siguranță există motivații și explicații pentru toate, nu-i așa? Mai ales pentru birocrația autohtonă... Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Speranta_2015 Postat Septembrie 4, 2015 Autor Raport Distribuie Postat Septembrie 4, 2015 (editat) Pt Alexia - Da, după 10 zile m-au sunat pt prima vizita acasă. Depinde când ti-a înregistrat dosarul, eu l-am depus pe 21 și l-au înregistrat pe 25. Pentru ce ai optat, sex și categorii. de vârstă? Succes :) Editat de Septembrie 4, 2015 Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Speranta_2015 Postat Septembrie 4, 2015 Autor Raport Distribuie Postat Septembrie 4, 2015 ma puteti sfatui va rog ce varsta sa trec pt a fi mai usor de gasit un copil? eu imi doresc 0-2 ani dar stiu ca este f dificil.. Pe noi ne-a sfătuit sa creștem vârsta la 3-6 ani, pt a creste șansele, sa ne găsească repede ... la vârste mici durează 1 - 2 ani ... Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Recommended Posts