In premiera: deja s-a tiparit drahma. Grexit mai aproape ca niciodata

[Deceneus]

Mey nu stiu exact sa spun daca a pierdut sau nu...depinde de unde privesti.(sustinatorii lui Merkel vor spune ca a salvat cele aproape 80 mld euro care Germania ii pierdea din retragerea Greciei din zona euro,pentru restu...roicum nu conteaza ca si asa Merkel...e de vina!!!! [:-)))] [:-)))]Mie-mi place Merkel,tare de tot,chiar daca uneori nu sunt de acord cu actiunile ei,vezi in cazul d efata cu Grecia-insa v-o spun doar voua ca-s in contradictie cu barbatu' aici!!!! [:-)))]  [:-)))] )

 

Cum aidca in banii aia stateau economia Greciei,nu inteleg ce vrei sa spui?

 

Schimbari sigur vor fi...vom vedea insa ce va fi.

Banii pe care-i primesc grecii se duc la bancile creditoare din occident.

Creditul extern este ca o "lipitoare" care extrage valoare prin dobanzi.

Daca Grecia intra in faliment s-ar fi desprins "lipitorile" de economia Greciei ceea ce nu era de dorit de catre occidentali. Ei sunt cei mai intresati de continuarea acordarii de credite pentru rostogolirea datoriei. Economia Greciei nu beneficiaza in nici un fel de aceste imprumuturi, beneficiaza tot economiile occidentale. Merkel a amanat un deznodamant, care nu va putea fi evitat. A si recunooscut ca o stergere unei parti a datoriei Greciei va trebui luat in discutie dupa ce grecii fac reforme, pentru ca este o datorie pe care grecii nu au cum sa o plateasca.

 

Cred ca situatia Greciei nu a divizat doar pe nemti dar si pe pe europeni.

Englezii cred ca sunt si mai motivati sa paraseasca UE si alte tari nu mai sunt atat de interesate de aderarea la zona euro..

Editat de Iulie 27, 2015

[andacos]

Pai are Grecia o economie-in afara de cea subterana?

[Letitia1]

Chiar m-as bucura daca parerea ta de rau ar fi sincera...pentru ca asa realizezi de fapt incorectitudinea faptului.

 

Vom vedea ce-o mai fi...oricum pe scena politica a Germaniei a adus ceva miscari criza asta cu Grecia.Sa vedem ce vor face si englezii,cert este ca Europa realizeza ce inseamna Grecia...

Englezii nu au interese financiare in Grecia, de aia a sarit Cameron cind Merkel i-a cerut 1 miliard pt "ajutorarea" greciei. Plus noi nu sintem in eurozone, de aia am si stat deoparte pe parcursul acestei nebunii (nu eu, uk ). 

 

Sint asa dezamagita cu merkel, de nu-ti spun! Si eram si eu fana! Sper sa nu o mai votati! Cind aveti urmatoarele alegeri? Cameron isi dadea demisia daca se intimpla asa ceva cu Uk, sau ieseau englezii in strada nasol de tot. Nemtii inghit prea mult! Ma mir cit mai pot duce?

[dianama]

Eu eram sigura ca se va termina totul  favorabil  Greciei. 

Pacat. 

Nu ma asteptam ca iar sa puna tot in carca Germaniei. ....inadmisibil. 

[dianama]

Cat despre zona de interes  euro.....hmmmm.....eu cred ca e ceva de moment. ..

Se va uita.....dezbina  acum pe moment. 

[Deceneus]

Criza greacă pe Wikipedia – în spatele declarațiilor oficiale

Băncile private, în mare parte germane, și-au însușit o mare parte din pachetul de salvare oferit până acum Greciei. Practic, miliardele de euro plătite de contribuabilii europeni nu salvează Grecia, ci băncile care au acordat în trecut împrumuturi riscante acestui stat.

 

Amploarea acestui fenomen este uluitoare. Un studiu a stabilit că datoria publică a Greciei către guvernele străine, incluzând facilitatea de împrumut oferită de UE și FMI, a crescut cu circa 130 miliarde euro ( de la mai puțin de 50 miliarde euro până la 180 miliarde euro) doar în perioada ianuarie 2010 – septembrie 2011.

 

În schimb, expunerea băncilor străine pe Grecia a scăzut de la peste 200 de miliarde euro în 2009 la mai puțin de 80 miliarde euro în februarie 2012. Pe parcursul a doi ani, salvatorii au pretins că Grecia este solvabilă, ceea ce a permis plata integrală a obligațiunilor deținute de sectorul privat.

 

Acum, circa 70% din datorie a ajuns să fie deținută de ”creditori oficiali”, în ultimă instanță de plătitorii europeni de taxe și FMI.

 

Cu alte cuvinte niste banci private au creat o "bula speculativa", pe care au plasat-o UE si FMI.

 

Este exact formula care s-a aplicat in Romania in 2009, cand imprumutul de la FMI a fot luat sa mentinea un nivel de trai peste cel care si l-ar fi permis economia, ca sa salveze: pe cei imprumutati, investitorii imobiliari si bancile creditoare. Creditele au fost astfel transferate de la privati la stat si vor fi platite si de cei care nu aveau credite.

 

UE si FMI nu vor putea mentine la infinit protectia acordata bancilor.

Editat de Iulie 27, 2015

[Deceneus]

„Teoria datoriilor odioase”, în apărarea cetățenilor europeni îndatorați făra voia lor | ANTI-OPINIE

Alexander Nahum Sack, profesor universitar specializat în drept financiar internațional la Universitatea din Saint Petersburg, până la victoria Revoluției Bolșevice și, apoi, la mari universități din Europa și SUA, a elaborat și publicat în 1927 „Teoria datoriilor odioase”, devenită la scurt timp concept de drept internațional.
 

 Această teorie spune că o datorie națională, făcută de un guvern în scopuri contrare sau cu ignorarea intereselor națiunii în sine și a cetățenilor săi, și fără acordul cetățenilor, nu trebuie să fie executorie. Caractreristicile datoriilor de acest fel sunt trei: guvernul primește un împrumut fără aprobarea cetățenilor, împrumutul nu este făcut în beneficiul real al cetățenilor și, a treia, deși creditorul era conștient de primele două, a acordat totuși împrumutul. Doctrina a fost folosită ca instrument economic și politic de mai multe ori în istorie, cel mai notoriu caz fiind cel al Germaniei, după Al Doilea Război Mondial. Potrivit Acordului de la Londra din 1953, Statele Unite, Marea Britanie și Franța, însoțite de o listă interminabilă de state ale lumii, printre care și Grecia, Italia și Spania, au decis să reducă cu 62% datoriile Republicii Federale a Germaniei, acumulate atât în perioada interbelică, cât și după război, până la data încheierii Tratatului. Ritmul restituirii debitelor rămase a fost stabilit în funcție de plafonul de 3% din exporturile RFG. Principalul argument în baza căruia RFG a beneficiat de această uriașă clemență internațională a fost exact această doctrină a „datoriilor odioase”. Doar astfel RFG a putut să se refacă, iar Germania de astăzi să fie la nivelul economic la care este.

 

Următorii europeni care au realizat problema „datoriei odioase” au fost islandezii. În 2010 au votat împotriva returnării datoriei, au rupt relațiile cu FMI, au naționalizat băncile, au inculpat bancheri și responsabili guvernamentali, s-au îndreptat în civil asupra vinovaților, au modificat legislația și Constituția, în sensul în care, pe viitor, țara să nu mai poate fi angajată în datorii fără acordul cetățenilor. La vremea aceea, ca și acum pe greci, presa europeană îi ridiculiza pe islandezi și îi numea „sinucigași”. Mai nou, sunt binemerci! În martie au anunțat UE să nu mai conteze pe ei, nu-i mai interesează aderarea.

 

Astăzi, problema acestui tip de datorie este pusă din ce în ce mai apăsat. Pentru Portugalia și Irlanda, nu doar pentru Grecia, primele victime ale crizei datoriilor, urmare a izbucnirii crizei financiare în 2007, se pune din ce în ce mai preganant problema că banii datorați de populație nu au făcut altceva, grosul lor, decât să salveze băncile private. Le-a devenit, astfel, clar conținutul cel puțin imoral deocamdată, în lipsa altor probe, al Acordurilor încheiate.

 

În Grecia, Comisia Parlamentară pentru Adevăr privind Datoria Publică, în concluziile unui raport preliminar, afirmă ferm că o mare parte a datoriei publice a țării a fost constituită ilegal și ilegitim. Fondurile au fost astfel manipulate, încât doar un procent de 8% a putut fi destinat cheltuielilor guvernamentale curente. Restul a ajuns imediat, sub o formă sau alta, înapoi la creditori. Mai mult, începe să iasă la iveală și faptul că Acordurile au fost trecute prin Parlamentul elen cu încălcări ale Constituției Greciei. Drept pentru care, într-o măsură mai mică sau mai mare, de la țară la țară, datoriile cu caracter „odios” au trecut din teoria profesorului Sack în practica extinsă. Poate este timpul ca această practică să înceapă să fie privită nu doar prin prisma dreptului internațional, ori a deciziei și răspunderii politice, dar și prin cea a dreptului penal intern al țărilor victimă.

 

Editat de Iulie 27, 2015

[Letitia1]

Ce sa mai discutam mai Deceneus? Scroafa-i moarta in cotetz. Ii vezi tu pe greci facind precum Islandezii? Iti trebuie coloana vertebrala pentru asta. 

[buflea]

Aveti dreptate, datoria o sa fie la un moment dat, total sau partial stearsa ....totusi, ca sa se intample asta, trebuie sa faca si ei ceva, o reforma, o gatuire, o transpiratie mai mare ...

[Deceneus]

Ce sa mai discutam mai Deceneus? Scroafa-i moarta in cotetz. Ii vezi tu pe greci facind precum Islandezii? Iti trebuie coloana vertebrala pentru asta. 

 

De ce nu? Acordurile actuale sunt doar o amanare a deznodamantului.

Varoufakis a avut un plan B - care nu s-a bucurat de majoritate. Probabil multi au considerat ca-i prea riscant si isi pierd functiile.

 

Incredibil: Cum a spart Yanis Varoufakis conturile grecilor și le-a furat PIN-ul

Yanis Varoufakis a recrutat un specialist IT de la Columbia University care a spart sistemul software al Fiscului grec, aflat la momentul respectiv sub controlul FMI, pentru a obține conturile și parolele fiecăruit plătitor de taxe.

 

"Am decis să autorizăm o acțiune de tip hacker pentru a intra în programul software al propriului minister", le-a mărturisit Varoufakis unor investitori în urmă cu 10 zile. Stenograma discuțiilor a apărut acum în The Telegraph.

 

Acțiunile lui Varoufakis au fost autorizate de premierul Alexis Tsipras și au fost coordonate într-un grup secret de 4 înalți oficiali. Scopul spargerii sistemului electronic a fost acela de a permite Ministerului de Finanțe să facă transferuri digitale de bani la o simplă apăsare de buton.

 

"Planul B" a fost conceput pentru a permite Guvernului să introducă un sistem de plată paralel, în cazul în care băncile ar fi fost închise.

 

"Acest lucru ar fi creat un sistem bancar paralel, care ne-ar fi dat nouă o gură de aer, în timp ce băncile ar fi fost închise din cauza politicii agresive a BCE", a declarat Varoufakis, potrivit acestei surse.

Nu-i exclus ca grecii sa -si pregateasca iesirea din UE.

Acum au fost nepregatiti pentru un plan B, dar daca vor avea un plan de rezerva vor putea negocia alte conditii de restructurare a creditului.

Editat de Iulie 27, 2015