Radar familia Bodnariu

[dianama]

Eu nu mai cred ....de fapt nici nu prea am crezut ca acesti copii  se mai intorc  la parinti. 

Matusa  copilului  a fost la obiect, fara nici o manipulare. ...dar farà sperante ! Clar! 

[Vauva]

http://www.voceatransilvaniei.ro/romanii-din-norvegia-iau-apararea-protectiei-copilului-in-cazul-bodnariu-sunteti-manipulati/

[dianama]

Fituici  nu citesc! 

Pe TVR  incerc o sa ma uit ...

[372018]

http://www.voceatransilvaniei.ro/romanii-din-norvegia-iau-apararea-protectiei-copilului-in-cazul-bodnariu-sunteti-manipulati/

 

 

Din gacii celor o suta, vine un puternic miros de... tradare. Nimic nou sub soare in spatiul mioritic. Sa fie frica de a nu fi zburataciti de furia vikingilor din cuibusoarele caldute unde s- au aciuat?

 

Eu nu inteleg ceva: intalnirile alea extrapazite cu copiii, din an in Paste, unde au loc? Caci toata lumea afirma ca nu se stie unde sunt dusi copiii, totusi parintii strabat sute de km pt ca sa ii vada?

 

Si nu o data am citit/ auzit in spatiul media ca, No nu este sg tara cu astfel de practici. Era vorba de tarile nordice in genere si Anglia.

[Fleurdelise]

Nu, evident. Era doar o corecție, să nu se înțeleagă că un copil poate fi adoptabil dacă are părinți și s-a început procesul de decădere din drepturi, dar acesta nu e finalizat.

 

Pe mine personal mă zgârie la logică când aud familia B și prietenii acesteia spunând despre copii că sunt deja adoptabili și mi se pare un pic de manipulare emoțională a asistenței. Nu neg că prin ceea ce trec oamenii ăia e o chestie greu de înghițit, dar nu-mi place ”coafarea” adevărului ca să dea bine la audiență.

Daniela, este un link in urma cu un scurt interviu cu Marius Bodnariu, care rectifica informatia ca ar fi devenit déjà copiii adoptabili. El spune clar ca s-a demarat procedura de decadere a lor din drepturile parintesti.

Scuza ma ca spun asta, imi esti draga si citesc cu placere postarile tale, dar prin ce trece trece fam. B. nu este doar "o chestie greu de inghitit", este o drama cumplita, pe care doar un parinte o poate intelege.

 

In rest, ne invartim in jurul problemei speculand detalii. Cred ca este clar pentru toata lumea ca, din momentul in care parintii vor fi decazuti din drepturi, isi vor pierde copiii pentru totdeauna si `statul poate face ce vrea cu ei: sa ramana in foster families, sa fie dati spre adoptie... Si la fel de clar e ca de asta sunt ei disperati si lupta, inclusiv in media. Lupta pentru copiii lor. Eu as face la fel.

Editat de Ianuarie 29, 2016

[Cristina_C]

Am gasit un reportaj despre ei. Scuze daca a fost postat deja!

 

Reportaj realizat de Irina Păcurariu după ce i-a vizitat în Norvegia pe Ruth şi Marius Bodnariu. Filmul a fost difuzat pe TVR1 pe data de 29 ianuarie.

 

https://rodiagnusdei.wordpress.com/2016/01/29/tvr1-reportajul-full-in-numele-copilului-totul-despre-povestea-norvegiana-a-familiei-bodnariu/

Editat de Ianuarie 29, 2016

[dianama]

Uitati.va la Ruth  ce fel arata in primul reportaj  si in ultimul. 

A imbatranit  10 ani ...inca e prea puternica! 

[372018]

Cristina, merci! am pierdut cateva minute din reportaj. 

Da, sunt terminati. :(( cata jale! Dianama, eu ma rog sa ii tina Dumnezeu intregi, sa stii ca in orice moment "puterea" aia poate sa dispara cat ai pocni din degete. 

Si tatal caruia i s- a luat fiul in varsta de 12 ani :( 

Ochii oamenilor astora, gesturile, atata durere! numa' niste pietre nu vad dragostea lor, framantarile, nelinistile pt copiii lor.

Avocatul M Reikaras si- a pierdut dreptul de libera practica in No, pt ca a castigat procese la CEDO impotriva lor, evident. Deci era adevarat. No este stat totalitar. 

 

 

Asa. Ce am gasit pe pagina de fb care este facuta pt ei, o postare a unei dne dr, Daniela Maris. Pun o parte mare aici, dar va dau si link ca sa cititi tot, daca doriti. 

"Le luam pe rand. Teoria atasamentului este o teorie lansata de psihiatrul britanic John Bowlby si completata de psihologul canadian Mary Ainsworth, care, pe scurt, sustine (pe model evolutionist), ca la baza comportamentului relational al oricarui individ sta relatia de atasare fundamentala, genetic determinata, formata inca de la nastere, de o anumita persoana. Initial aceasta persoana a fost considerata mama, ulterior insa a fost denumita generic “persoana de referinta”. Aceasta relatie de atasare este atat de importanta pentru copil, incat acesta isi va organiza comportamentul si gandirea in asa fel incat aceasta relatie sa aiba continuitate, aceasta continuitate fiind esentiala pentru insasi supravietuirea individului respectiv. Copilul va “plati” chiar cu deranjamente functionale pastrarea atasamentului fata de persoana de referinta. Relatia de atasament copil-persoana de referinta este atat de puternica, incat afectarea ei, ruperea ei, disparitia ei, duce la tulburari emotionale si cognitive mai mult sau mai putin grave atat in copilarie, cat si in viata de adult, tulburari care se traduc prin: pasivitate, apatie, retardul dezvoltarii, agitatie, hiperactivitate, lipsa de atentie, incapacitatea de a stabili relatii semnificative si de lunga durata, instabilitate emotionala, depresie, etc. Este important de precizat aici ca exista cateva tipuri de atasament considerate NORMALE, chiar daca nu toate sunt optime: atasamentul autonom (optim), relational-evitant, nesigur-preocupat, neprelucrat si neclasificat. De asemenea, exista tipuri de tulburari de atasament PATOLOGICE, care se diagnosticheaza de catre psiholog sau psihiatru, in urma unor evaluari minutioase, prin teste standardizate si prin verificarea criteriilor de incadrare intr-o anume categorie de patologie psihiatrica (pe baza DSM – Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale), si se trateaza numai la indicatiile psihiatrului. Cauzele cele mai grave care duc la tulburari de atasament patologice sunt: neglijarea, abuzul sau violenta persoanei de referinta asupra copilului.

Toate (aproape) bune si frumoase, insa problemele incep la modul in care agentii Barnevernet aplica aceasta teorie. Ca peste tot in lume, “practica ne omoara”. (Si daca nu ne omoara, atunci spune multe despre noi). Am identificat cateva probleme majore, care devin cauzele dramelor prin care trec, fara exceptie, familiile despre ale caror situatii am citit:

1. De departe, aspectul cel mai condamnabil este ca se porneste de la prezumtia de VINOVATIE a parintilor. Se pleaca din start in sens invers fata de normal, si anume de la convingerea de nestramutat ca acei copii (care in final vor fi luati din familie) sufera, de fapt, de tulburare PATOLOGICA de atasament. Asta ar insemna automat ca au fost fie abuzati, fie neglijati, fie loviti in vreun fel, astfel incat trebuie neaparat inlaturati din mediul agresiv. Urmarea fireasca a acestei prezumtii este sa se caute (sau sa se fabrice ad-hoc) dovezi in acest sens. 

2. Aceasta prezumtie de vinovatie pleaca de la niste “ingrijorari”, “presupuneri”, exprimate de persoane care nu au calitatea de a evalua situatia dpdv psihiatric, dar li se ofera recomandarea si puterea de a o face, deschizand calea larga spre abuzuri ale sistemului. Vezi situatia fetelor Bodnariu, care au fost luate pe un denunt in care directoarea isi exprima “ingrijorarea” ca “s-ar putea” ca fetele sa fie disciplinate acasa.

3. O alta mare problema este ca diagnosticul de tulburare patologica de atasament (care, in marea majoritate a cazurilor, este FALS) il pun niste persoane care NU SUNT PSIHIATRI. Daca, in cel mai bun caz, sunt psihologi, din toate relatarile de pana acum reiese ca acestia nu aplica nici teste standardizate, nici evaluare repetata, cu stabilirea diagnosticului in functie de toate criteriile din DSM. Nici nu ar avea cum, caci totul se face pe fuga, se declara scurt ca asa ar sta lucrurile, fara dovezi, si se iau copiii in regim de urgenta. Psihologii care au incercat sa semnaleze discordanta intre situatia familiilor si severitatea masurilor luate au devenit indezirabili pentru sistem, din declaratiile activistului norvegian pentru drepturile omului Marius Raikerås. Conferentiara Gunn Astrid Baugerud, de la Colegiul Universitar de Stiinte Aplicate din Oslo, a sesizat, intr-un studiu de psihologie criminalistica, aceasta discrepanta intre problemele familiilor si masurile extreme de preluare de urgenta a copiilor intr-un numar nejustificat de cazuri 

4. Felul in care se fabrica dovezile este o batjocura la adresa psihologiei si a medicinei civilizate, in mod special a psihiatriei. Cateva exemple: copilul intoarce fata cand este spalat pe fata de tata – asta inseamna ca se teme de tata sa nu fie lovit, nu o reactie normala a copilului atunci cand i se pune mana uda pe fata, cum este de fapt; copilul priveste cu interes alti oameni de pe strada – aceasta inseamna pentru Barnevernet criteriul A2 din DSM-IV-TR la tulburari reactive de atasament, si anume sociabilitate indiscriminativa a copilului (si nu interesul normal pentru alte fiinte, care denota dezvoltarea neuro-psihica normala a copilului, cum este de fapt); mama plange cand i se smulge copilul din brate de catre Barnevernet – deci este depresiva – fara evaluare, fara criterii de diagnostic, fara diagnostic diferential; mama sufera de o profunda ambivalenta in ce priveste angajarea in relatii interpersonale (ambivalenta pe care tatal copilului o neaga) – acest lucru sugereaza, pentru Barnevernet, ca mama are o tulburare patologica de atasament, care se va reflecta in atasamentul copilului fata de mama, aspect sustinut tot de teoria atasamentului, dar neconfirmat in cazul in speta; copilul mananca prea repede – cu siguranta a fost victima unui incest; copilul mananca prea incet – cu siguranta a fost victima unui incest; copilului nu-i plac icrele – cu siguranta a fost victima unui incest (in ultimele trei cazuri nu am gasit nici un corespondent in psihiatria actuala); copilul este dus in mod obsesiv la medicul de familie sau la urgente, pentru motive fictive, doar pentru a demonstra incapacitatea mamei de a-l ingriji, etc.

5. Felul in care sunt tratati ulterior copiii luati dovedeste tot o abordare intoarsa pe dos a teoriei atasamentului. Intentiei evidente de a rupe atasamentele stabile formate in familiile biologice si de reatasare de alte familii, ca si cum dezlipim un sticker dintr-un loc si il lipim intr-altul, i se spune la Barnevernet “interesul superior al copilului”. Sa luam exemplul copiilor Bodnariu. De ce au fost separati cei cinci frati? Pentru ca se pot “popula” trei noi familii cu ei: cinci timbre pe trei plicuri, nu? De ce au fost grupati copiii mai mari doi cate doi, de varste apropiate, si de ce li s-a dat program diferit de vizitare de catre parinti? Pentru ca atasamentul fata de familia lor biologica este in stadii diferite de formare, in functie de varsta: Eliana si Naomi au deja un atasament stabil (format deja de la 5-6 ani in sus), deci ele au trebuit separate complet de parinti, fara vizitare, fara conversatii telefonice, fara cadouri. Ca urmare, telefoanele de cate 10 minute permise parintilor au fost o mare concesie, facuta doar de dragul autoritatilor romane. Acest lucru nu ar fi trebuit niciodata sa se intample, dar s-a intamplat, gratie implicarii tuturor celor care au iesit in strada, astfel ca s-a aflat ca a existat o scrisoare a fetelor, care a fost impiedicata sa ajunga la parinti, iar una dintre fetite a declarat: “Am crezut ca urmeaza sa muriti”. Ele nu ar fi trebuit niciodata sa afle ca parintii nu sunt morti deloc, ar fi trebuit sa inceapa deja sa isi puna in miscare mecanismele de reatasare la noua familie, conform Barnevernet. Cu cei doi baieti, de 2 si 5 ani, Matei si Ioan, situatia este si mai inumana: la aceasta varsta, teoria atasamentului sustine ca despartirile repetate au efect de “consolidare a doliului”. Ca urmare, mama a fost lasata sa ii vada periodic, ca ei sa dezvolte agresivitate fata de ea, si apoi sa nu mai doreasca sa o vada, pentru ca asa spune teoria ca trebuie sa se intample. Acesta este motivul pentru care unul dintre copii a intrebat: “Chiar a spus tati ca ii este dor de mine?”. Cu cel mic, nu si-au batut prea tare capul, i-au permis cu “generozitate” mamei sa il viziteze de doua ori pe saptamana, fiindca el nici nu va sti ca a avut-o de mama pe Ruth, daca va ramane la Barnevernet. Nu a contat ca au riscat retard in dezvoltare rupandu-l de la sanul mamei, nu a contat nici ca l-au iradiat degeaba cu o tomografie computerizata a intregului organism, desi puteau sa-i faca ecografii neiradiante in diferite zone ale corpului, pentru a vedea daca a fost sau nu agresat.

6. Merg mai departe cu rationamentul: daca aceasta dezlipire de familia biologica – lipire de o familie surogat, urmata de multe ori de transfer la o alta familie, si apoi la o alta familie, ar fi atat de benefica pentru copil, de ce statisticile recente arata ca se raporteaza un numar de 8-9 decese pe luna ale copiilor aflati in plasament, rata mult mai mare decat a copiilor din populatia generala? De asemenea, de ce rata adoptiilor copiilor norvegieni aflati in custodia Barnevernet este mult mai mica decat rata plasamentului temporar in familii surogat, care merge in majoritatea cazurilor pana la atingerea varstei de 18 ani, dupa cum a aflat delegatia parlamentara romana in urma vizitei din Norvegia? Nici macar nu intru in rationamente legate de aspectele financiare ale sustinerii si promovarii Barnevernet, au facut-o altii inaintea mea, mult mai bine."

sursa: https://www.facebook.com/daniela.maris.54/posts/1703747476508161

 

 

 

nici dansa nu vrea sa vada fiordurile...

Dianama, trebuie sa fim pozitivi, sa ne rugam pt ei, daca ei o fac, cum, necum, noi, cu copiii acasa, tre sa fim pozitivi! Doamne ajuta ca sa li se intoarca tuturor parintilor nedreptatiti copiii acasa!

Pepco, si eu cred ca raman cu stampila permanenta aceia...ft nedrept! 

 

Edit: si vin niste guvizi, care traiesc in No si fac ce? Se rusineaza cu actiunile a sute de mii de oameni care protesteaza impotriva atrocitatilor facute de supermambogiambo asta de Bv? Si dc spun ca suntem manipulati, gata? Sa ii credem pe cuvant? Cine- s ei? Cu cat recitesc pus negru pe alb, in termeni psihopupu, mi se ridica tensiunea, am fost prea blanda cu aia mediatizati la fituica. E strigator la cer ce fac aia in tara aia inecata de petrol. 

Editat de Ianuarie 29, 2016

[dianama]

Lucialu ca vorbisi de pietre. ...tu ai vz cati mai scriu la acest topic. Nu ma deranjeaza personal. ..decat ca de aici reiese cat suntem de alaturi de aceasta familie ,noi toti ,care doamne fereste putem fii in locul lor. Nu suntem perfecti si nu vom fii, rusine celor care dau cu piatra. O sa se arunce cu pietre ...nu.i bai ... Dar la umanitare le plang de mila si se merge cu masini de colete la niste iresponsabili care eu unicul gest umanitar facut ar fii sa le pun contraceptia in mana! !!!! Faptul ca au recunoscut ca au dat o palma la fund i.su transformat pt o parte din noi in niste monstrii !!!! Nici macar prezumtia de vinovattie. ..mnooo "niste natarai care isi bat copii pt religie " De unde mama naiba au scos asta ??? [fal] Le plang in pumn la aia si fx PayPalul pt aia care beau alocatia copiilor ... [clo] Chiar atat de rau ne.am pierdut ca natie. ..? Bine ca stim sa spunem in varf de limba de oful altor tarii! Oare DC nu putea iesi ij strada pt familia aceasta extrem de incercata? Asa cum au iesit pt Ionut si multi altii. ... Usor a judeca ...usor a da din taste ...usor sa fii mai catolic decat papa!

Editat de Ianuarie 29, 2016

[372018]

Dianama, pt ca am vazut, nu am mai stat pe bara. Am cerut sa imi fie inchis contul. Nu a fost inchis. Apoi daca sunt membru, sa zic si eu ce cred. :) Eu nu mai am prietenii aici, fetele mele, cu care am purtat niste ani necazuri, nu mai scriu aici. Sunt libera sa fac ce vreau, sa ma retrag, sa scriu...Totusi, copilul meu este un copil DC. Cine m- a apucat de la inceputurile mele, stie de ce spun asa si nu pot si nici nu vreau sa spun altfel.

Nu poti sa nu vezi, tot ce spui tu este atat de dureros de adevarat!  [flo2]

Nu e bai, sa stii ca sunt multi oameni care vad si asta si altele. Si incep sa spuna ce vad. Prea mult s- a tacut, prea mult au vorbit aceia care au valori facute din fum sau moda, dar le predica mai abitir ca pe Tatal Nostru. Uite numa cata lume a iesit in strada cu necazul asta. Si peste tot in lume, lumea vede. Iar daca acum nu spunem nimic, da, ne va veni si noua randul, deschidem portile sa le vina randul si copiilor nostri. Eu nu pt asta vorbesc, vorbesc pt ca sunt mama. Dar nu pot sa nu vad incotro duc toate astea, se iau de copiii nostri si nu de azi, de ieri. Nu pot sa ii vand copilului meu aiureli cu valoare de adevar, ca asa spun noile legi ale statelor " civilizate" . Imi bat joc de el. Nu pt asta mi l- a daruit Dumnezeu.