Radar familia Bodnariu

[monicabo]

Motive ca de exemplu nepotrivirea parinte-copil, bunastarea copilului, fapul ca nu se pune mult pret pe a fi cu parintele natural, ca ii ajuta sa fie mai independenti si nu la fusta mamei pana la baranete.

Adica motive subiective cu alte cuvinte. Exceptand cazurile patologice (chinuit copil, ars si ale orori) nu cred in nepotrivirea parinte-copil, asemenea nepotrivirilor din cupluri - nepotrivire de caracter.

 

Partea cu bunastarea oricand poate fi atacata, caci tot tiimpul vor exista oameni mai bogati ca tine. Asa, simplist, doar dpdv material, imi ia copiii si ii duce la Gigi Becali, ca e mult mai bogat decat mine.

 

Am vazut ca nu se pune deloc accent pe legatura mama-copil. Iar pddv al independentei - e o aiureala... depinde foarte mult si de firea copilului. Fetele meme de ex. au fost amandoua foarte mamoase, cu stat cu mine, dormit cu mine, strigat noaptea, alaptat, apoi plans la gradi cand le lasam (la grupa mica), alergat in bratele mele cand veneam sa le iau.. exact cum nu le place norvegienilor, pe considerenele astea mi le-ar fi luat  de 10 ori pana acum  [fri] .

Le-am acordat tot suportul necesar, dar zau ca fetele nu au fost abuzate sau batute sau cine stie ce... asa au fost ele. Insa acum, pe masura ce au crescut, s-au dezvoltat normal, sunt independente cf varstei lor, se descurca cu scoala, comunica foarte bine cu mine, cu noi parintii... Alti copii la varsta lor, cand erau ele mamoase, nu aveam nici o taina, ii faceau mamei cu mana pa-pa cand venea bona/bunica, pe cand in cazul meu era o intreaga aventura sa ies pe usa... Dar asta nu inseamna ca unii sau altii sunt defecti...

 

Ufffff.. ce motive si la astia...  [fri]

[a_alinta]

eu sunt mama si ma mandresc si cu o varsta asa ca ma calific la discutii  din punctul de vedere al unora , dar astept raspunsul scopului acestui topic pentru ca nu vreau sa nu fiu in asentimentul general.

[Vauva]

Motive ca de exemplu nepotrivirea parinte-copil, bunastarea copilului, fapul ca nu se pune mult pret pe a fi cu parintele natural, ca ii ajuta sa fie mai independenti si nu la fusta mamei pana la baranete.

Sincer cred ca se exagereaza si mult.

 

O mama singura cu 3 copii, romanca stabilita in Norvegia comenta la un art referitor la acest caz despre temuta  PC din Norvegia cat de mult a fost  ajutata de ei, fara sa  i se atinga de vreun copil.

 

Cum oare ea a scapat?

Editat de Februarie 4, 2016

[Rufus]

 

Dar eu ma tot intreb, de cand a pornit tot scandalul asta ce o fi asa de special la familia asta din Norvegia

 

 

Cred ca e ceva special ca, intr-o clipa, 5 copii sa fie despartiti de parinti si intre ei, unii de ceilalti, posibil pentru totdeauna.

Oare poate crede cineva ca e ceva comun?

[mamica11]

Deci conform legii din  tara unde locuieste Ella protectia copilului i- ar fi luat copilul pana acum. Crede cineva de aici ca Marciei i -ar fi fost mai bine cu straini in locul parintilor pentru ca parintii stiind legea nu au respectat -o? 

Nu cred ca poate cineva afirma asta.

Deci, cei ce spuneti : meritau asta pentru ca asa spune legea si nu intelegeti ca aplicarea legii cu ochii inchisi in cazul copiilor poate provoca traume psihologice mult mai mari decat cele date de nerespectarea ei de catre parintii ce isi iubesc si isi cunosc copiii in diferite situatii inseamna ca nu aveti copii saunu intelegeti ca fiecare copil e diferit de altul.Pentru Marcia nu a fost o trauma nerespectarea legii de catre mama eidar luarea ei la300 km si adoptia sigur ar fi fost o trauma

[monicabo]

Sincer cred ca se exagereaza si mult.

 

O mama singura cu 3 copii, romanca stabilita in Norvegia comenta la un art referitor la acest caz despre temuta  PC din Norvegia cat de mult a fost  ajutata de ei, fara sa  i se atinga de vreun copil.

 

Cum oare ea a scapat?

Probabil a dat peste niste oameni din BV normali la cap, care si-au exercitat atributiile asa cum trebuie.

[capcaunul]

eu sunt mama si ma mandresc si cu o varsta asa ca ma calific la discutii  din punctul de vedere al unora , dar astept raspunsul scopului acestui topic pentru ca nu vreau sa nu fiu in asentimentul general.

 

Scopul acestui subiect este înfierarea Norvegiei, a norvegienilor şi a valorilor norvegiene.

[Rufus]

Si eu locuiesc in Finlanda de peste 15 ani  cu un copil de 9 ani si pot sa zic ca  stiu care imi sunt obligatiile mele ca parinte, deci am habar de lege, chiar fara sa o citesc pur si simplu pt ca , copilul meu  frecventeza scoala .

 

 

 

 

Nu stiu daca functioneaza similar cu Norvegia, dar ce te-ai face daca copilul tau, suparat odata ca nu i-ai luat ceva, nu l-ai lasat undeva, sau pur si simplu ca asa a simtit el, spune la scoala ca mananca zilnic bataie? Si daca te ancheteaza aia descopera ca copilul si-a spart capul in casa (na, a alunecat pe parchet), raceste cam des iar vecinii spun ca te-a auzit odata ca tipai in casa, probabil la copil?

Esti de acord ca trebuie sa aiba statul grija de el, ca tu nu te prea pricepi si i-ar fi mai bine fara tine?

(scenariu absurd, dar extrem de posibil)

 

Eu cred ca ti s-ar sui sangele in cap numai la gandul ca aia ar putea crede asa ceva despre tine!

[alyx]

Cred ca e ceva special ca, intr-o clipa, 5 copii sa fie despartiti de parinti si intre ei, unii de ceilalti, posibil pentru totdeauna.

Oare poate crede cineva ca e ceva comun?

 

Rufus, fiecare copil e unic si special. Asta nu tine de numarul copiilor. Fiecare din copiii care au fost, dintr-un motiv sau altul despartiti de parinti, a suferit poate la fel. Si poate si alti parinti care au trecut prin asta au suferit la fel de mult. Dar nu toti parintii au scos oamenii la proteste si alte manifestari.

 

Pana una alta eu nu am citit ce altceva au mai facut parintii din cazul in discutie pentru a-si recupera copiii, in afara de a da interviuri pe la televiuni si a isca valva pe FB si alte retele.

 

Ei au in orice moment dreptul de a se adresa instantelor, pot da statul norvegian in judecata, etc. Nu stiu daca au facut vreun demers in acest sens. Pana acuma mie mi se pare ca doar mizeaza foarte mult pe coarda sensibilitatii publice.

[Ella73]

Aici exista la scoala un fel de psiholog; lucrator social se cheama; copiii daca au probleme, de orice fel (scoala, acasa etc), merg si vorbesc cu persoana respectiva. Daca profesorii observa insa ceva ciudat, ii informeaza intai pe parinti; asa e regula aici. Profesoarele copilei au stiut ca e singura acasa; cateodata trebuia sa ramana la scoala sa dea vreun test (aici toate testele trebuie date in cazul in care ai lipsit), asa ca imi scriau si ma intrebau daca sunt de acord; ea imi scrie mereu cand ajunge acasa sau cand pleaca de acasa (asa ca le ruga pe profe sa ma intrebe intai daca o las).