Primii pași către adopție. (2)

[Speranta_2015]

Smil3 - noi facem marti prima vizita la copil. Ce varsta are copilul tău ? Mulțumesc pentru răspuns. 

[isabela23]

Buna Speranta. Nu.mi vine sa cred ce tupeu au cei de la directie. In loc sa ajute si sa incurajeze familiile sa adopte copii mai mari de 5 ani, mai mult descurajeaza. Cum potcsa.ti spuna ca perioada de pptrivite poate ajunge la 6 luni in contextul in care sunt 4 intalniri obligatorii cu cei de la directie? Din ce judet este copilul? In mod normal asistentul maternal ar trebui sa colaboreze de frica celor de la directie. Din pacate, in provincie se intampla multe minuni d.astea...am auzit si eu de situatii in care s.a prelungit perioada de potrivire la 6 luni si mi se pare ciudata situatia. Ar fi bine sa reusesti sa iei copilul din mediul lui si sa faceti marea majoritatea a intalnirilor in oras pt ca altfel nu prea vad cum veti reusi fara suportul celor de la directie si a as mat. Daca iti place copilul si doresti sa mergi msi departe iti recomand sa te cazezi la o pensiune si sa iei copilul cu voi cate 2-3 zile. Mergi cu el la Mall, film...mc donalds...copiii sunt topiti dupa mc. Nu te pot obliga sa mergi in locuri scumpe. Iti revomand sa iei cu tine laptop, tableta...este posibil ca maternsla sa nu aiba si gadgeturile atrag f tare copiii. Dc nu ai laptop gaseti tableta cu 200-300 ron. Sa scrii daca vei merge mai departe, poate imi mai vin si alte idei. Succes. Te pup

[smil3]

Smil3 - noi facem marti prima vizita la copil. Ce varsta are copilul tău ? Mulțumesc pentru răspuns. 

Noi am ales un baietel de 6 ani si o fetita de 4 ani, frati, de pe site-ul copiiilor greu adoptabili.

[Ramona_32]

Buna seara,

Am o intrebare pentru cei care deja au copilul acasa si stau in ap de 2 camere.

Noi avem 2 camere si ma gandeam ca e ok daca copilul doarme cu noi in dormitor dar nu in pat.

Pe ce doarme copilul vostru ? Pat de 1 pers, fotoliu pat , patut ?

Copilul cu care am.intrat in potrivire, are aproape 3 ani.

 

[anca0103]

Ramona, și noi avem 2 camere și fetița are 2 ani și 4 luni. Ne-am gândit inițial să doarmă singură, dar la AM dormea cu doamna în pat și am zis să nu-i creăm senzația abandonului. Momentan doarme cu noi în pat...e uriaș patul din dormitor, ar mai încăpea 2 copii . Dincolo de confort vreau să-ți spun că e minunat, e sublim, ne vine să rupem bucățele din ea și să le mâncăm, de dragă ce ne este, când îi vedem fățuca și picioruțele și mânuțele între noi. Când lucrează soțul noaptea, doarme el în sufragerie, să nu o trezim, când am fost răcită am dormit eu...

În fine, intenționăm ca în vară să transformăm dormitorul în camera ei, să-i facem pătuț pentru ea, iar noi să ne mutăm cu somnul în sufragerie. Noi chiar ne gândeam că dacă o să mai adoptăm în anii următori încă un copil (vom vedea), o să facem paturi supraetajate...

Una peste alta, recomand la început somnul cu copilul. Se creează o legătură fantastică. La noi, cel mai frumos moment al zilei e ritualul de seară: rugăciune, număratul steluțelor, pupici, îmbrățișări, declarații de dragoste, mângâieri, cântece la ureche... e minunat și recomand și altora, chiar dacă suntem sfătuiți să ne păstrăm „intimitatea” cuplului la somn. E loc și timp pentru toate .  Adaptarea și crearea legăturii afective între părinți și copil e catalizată de apropierile acestea, spunem din experiență. 

[mgn14]

Va urmaresc de ceva timp si m-am decis sa va povestesc experienta noastra. Aveam atestatul de cateva luni si multeee familii in fata asa ca, afland de copiii greu adoptabili, ne-am hotarat sa vedem listele. Marturisesc sincer ca la inceput m-am simtit usor stingherita gandindu-ma ca ne putem alege copilul "ca la piata", ca pe o marfa...care bifeaza mai multe cerinte.Ne doream un copil mic,0-3 ani,indiferent daca e fata sau baiat, sanatos si sa nu fie de etnie...si l-am vazut pe el...un nazdravan de 4 ani si jumatate care ne-a cucerit pe loc. Cei de la Directie au luat legatura cu cei din judetul lui(departe de noi), am fost asigurati(cu telefonul pe speaker) ca nu e de etnie, ca poarta ochelari "pt o usoara corectie" si ca e un copil minunat. Am decis sa mergem sa-l vedem dar dupa 4 zile pt ca cei de la Directia din judetul lui nu ne puteau insoti mai devreme. Au fost niste zile(si nopti) extrem de grele, asteptarea si gandurile ne-au coplesit, cred ca i-am privit poza din telefon de mii de ori si  ne-am facut 1000 de planuri...il vedeam acasa...al nostru. Ni se parea perfect si nu mai aveam rabdare sa ajungem la el. Dupa un drum lung, am ajuns  mai intai la Directie pt a ni se mai da niste informatii din dosarele lui iar tot ce ne-au spus a fost vag, nu au vrut sa ne spuna nici macar prenumele parintilor, am fost asigurati inca o data ca nu e de etnie roma si ca ochelarii ii poarta de putin timp pentru o usoara corectie. Ne-au povestit pe drum ca fusese refuzat pana atunci de 3 familii din motive personale ale familiilor, una dintre familii s-a "impiedicat" de numele de familie al copilului care sugera etnia iar celelalte 2 nu au fost hotarate si ulterior au si renuntat la atestat.Nu au fost de acord sa ii aducem copilului jucarie pe motiv ca nu trebuie sa il "cumparam", au vrut doar niste dulciuri;totusi, noi i-am luat dulciuri si o un joc, stiam ca e pasionat de puzzle si ii place sa recite poezii, sa cante, asa ca am ales ceva care sa le impace pe amandoua, ni s-a parut ciudat sa ne ducem la el fara sa-i ducem ceva care sa ne ajute sa interactionam mai usor. Si-am ajuns...AM nu era acasa(!!!),avea ceva de rezolvat si il lasase cu sotul care pe toata durata vizitei nu a spus nimic. Am fost socati sa descoperim un alt copil, total diferit de cel din poza(desi ni se spusese ca poza fusese facuta cu o saptamana in urma)...in poza era cu tenul deschis, in realitate era clar de etnie, in poza cu ochii mari, in realitate nu...si cu strabism.Am tras o singura concluzie...poza a fost prelucrata...si probabil la fel au fost mintiti si cei dinaintea noastra. Ne-am jucat cu el, ne-a spus poezii, cantece, un copil extrem de istet si sociabil, foarte atasat de familia AM dar care n-a simtit nimic special fata de noi(era obisnuit cu multa lume in jur), l-am luat de manuta la un moment dat si s-a tras imediat dupa care a fugit afara.Am plecat dezamagiti, fara sa stim parerea celuilalt, desi din priviri ne-am dat de inteles ca nu e ce ne dorim.In concluzie, am parcurs cateva sute de km ca sa descoperim ca am fost mintiti, noi si cei de la Directie, de responsabila de caz care nu-mi dau seama nici acum de ce a facut asta;copilul era rom clar(ulterior am aflat numele parintilor si nu am mai avut niciun dubiu), avea strabism(asta nu era o problema pt ca stim ca se rezolva)...dar oare chiar te joci cu 3 destine, cu noi, cu copilul?...mai ales ca intrebasem lucrurile acestea. Le-am intrebat pe drumul de intoarcere de ce nu ne-au spus ca are strabism si ca ochelarii sunt pentru corectarea acestei probeleme si raspunsul a fost "pai cum, nu v-am spus de dimineata?".

Am descoperit dupa, pe site-ul tribunalului din acel judet si cand s-a facut incredintarea la AM, numele parintilor si ...dosarele penale ale tatalui, o crima oribila comisa de frate...va recomand sa va interesati de nume si sa cautati, e important sa stiti si astfel de detalii.

Pentru noi a fost o mare dezamagire iar pentru mine a fost un moment de 'dezechilibru" pt ca mi-am dat seama ca tot ce stiam despre adoptie, de la curs, din ce auzim peste tot, nu sunt povesti, sunt realitati dure iar cei care adopta trec prin multe  lucruri urate, ai nevoie de un psihic bun si de multa determinare in dorinta de a-ti tine piticul in brate.

V-am povestit toate lucrurile acestea pt a va face atente la detalii si a fi rezervate pana ajungeti la copilul pe care vreti sa-l vedeti.Noi nu am mai fost sa vedem aceste liste...asteptam sa ne vina randul la potrivire...cand o vrea Dzeu.

E important sa discutam si sa ne sustinem asa ca va doresc sa va gasiti cat mai repede piticii iar drumul spre ei sa fie cat mai lin.

[Ramona_32]

Anca, eu am avut musafiri de sarbatori si a fost aiurea sa dorm in living. Toata casa imi era intoarsa. Paturi in dormitor, paturi in linving. Prefer sa stau inndormitor si copilul cu noi. Ma gandeam sa ii luam fotoliu pat, m vazut cateva modele foarte faine. 

Noi saptamana trecuta am intrat in potrivire cu fetita si saptamana viitoare mergem sa o vedem.

Fetita doarme singura in patut si oricum , patul nostrubnube f mare.

[Iridessa]

Buna,Ramona

 

Cand a venit fetita noastra acasa, avea aproximativ varsta fetitei voastre. Am amenajat camera ei de la inceput, cu pat de fetita mare (la AM dormea in patut de bebe, cu gratii...).

 

La inceput, am pastrat in camera ei o canapea extensibila, pe care am dormit eu (sau tati cand eu eram plecata in interes de serviciu 1-2 zile) o perioada destul de lunga (la inceput, toata noaptea, apoi pana adormea). Apoi am inlocuit canapeaua cu un fotoliu, pe care stateam seara la povesti. Odata cu venirea biroului de scolarita, fotoliul a plecat  . Povestile si tot ritualul se seara au ramas  si sunt sigura ca vor ramane mult timp  [il]

 

Intre timp, fetita a dormit la ea in camera, a avut perioade in care adormea la ea dar, daca se trezea peste noapte, venea la noi in dormitor; uneori am dus-o in camera ei dupa ce a adormit la loc, alteori a ramas pana dimineata cu noi  [il]  Copiii au perioade in care viseaza urat, au cosmaruri, nu doar monstri, ci ca le mor parintii si alte grozavii... Atunci, se simt in siguranta doar cand sunt cu noi, vor sa ne simta aproape, cu o manuta pe mami si una pe tati (sau un piciorus, sau un capusor... [il] ) Tot ce trebuie este sa se simta confortabil si in siguranta, protejati, iubiti!

 

Pana de curand, a mai avut nopti in care a vrut sa doarma cu noi, din ce in ce mai rare  [batcap]  , acum a hotarat ca nu prea mai avem loc   dar tot mai vine dimineata sa leneveasca putin la noi in pat.

 

Stai linistita, veti gasi impreuna varianta "de succes" pentru voi si fetita voastra  [flo2]

[Ramona_32]

Multumesc pentru raspunsuri !

[anil]

mgn14, imi pare rau pentru experienta voastra. Cei de la directii ar trebui sa va dea toate detaliile inainte pentru a evita neplaceri de ambele parti. In sa nu intotdeauna o fac si o fac din mai multe motive:

1. slaba pregatire si nepasare....

2. forteaza o intalnire cu copilul pentru a sensibiliza sentimental familia. Au avut situatii cand dupa ce familia a vazut copilul nu au mai fost importante aspecte precum etnia si altele.

 

De fapt ei ar trebui sa consilieze familia mai bine, nu sa incerce sa ii pacaleasca deoarece astfel ne putem indrepta spre esecul in adoptie.

 

In ceea ce priveste copilul, este foarte normal comportamentul lui si anume sa fie circumspect si sa se retraga. Pentru el noi suntem niste straini. In functie de varsta aceasta reticenta va continua si dupa ce il vom aduce acasa. Practic el sufera un al doilea abandon, este foarte normal sa fie speriat, sa aiba anumite comportamente nepotrivite. Bonding-ul nu se realizeaza instant, este nevoie de timp.

 

Si da, ceea ce se spune la cursuri nu sunt povesti de speriat familiile, ci realitatea crunta. Au dreptate cand spun ca acesti copii au de cele mai multe ori probleme, au un trecut care trebuie acceptat. Oricat de bine au fost ingrijiti ulterior au suferit cu totii trauma abandonului are ii afecteaza/va afecta intr-o mai mica sau mai mare masura.