Somebody13 Postat Martie 8, 2017 Autor Raport Distribuie Postat Martie 8, 2017 (editat) Noi am adus fetita acasa in iunie, in preajma vacantei de vara, deci a inceput gradinita in septembrie. Cand am adus-o avea 3 ani si sase luni si mergea deja la gradinita in satul in care a crescut. Am crezut ca, fiind obisnuita cu gradinita, acomodarea va fi mai usoara, dar n-a fost asa. S-a lasat cu lacrimi in fiecare dimineata pana de curand. Doar de o luna incoace ramane dimineata la gradinita vesela. Ne pupam, ne spunem "te iubesc" si fuge repede in clasa la copii.Abia saptamana trecuta a vrut (a cerut ea) sa ramana la bunici cateva ore fara noi. Pana acum toate incercarile noastre de a o lasa macar o ora la bunici au esuat.Dupa cum vad, acomodarea si atasamentul se construiesc incet, incet si necesita mult timp si rabdare. Fetita noastra abia acum incepe sa se simta in siguranta si sa aiba incredere in noi. Floren tu ai rămas acasă în concediul de acomodare?Pff..grea decizie..eu chiar nu pot rămâne acasă în concediu (pe suma asta mică, raportat la salariu) Editat de Martie 8, 2017 Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Floren_ Postat Martie 8, 2017 Raport Distribuie Postat Martie 8, 2017 Da, sunt in concediu pana in iunie. Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Somebody13 Postat Martie 8, 2017 Autor Raport Distribuie Postat Martie 8, 2017 Da, sunt in concediu pana in iunie.Cum a fost desprinderea de Asistenta Maternală? fetița era atașată de ea?Cu a fost în primele zile, acasă la voi..a plâns? Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Floren_ Postat Martie 8, 2017 Raport Distribuie Postat Martie 8, 2017 Cum a fost desprinderea de Asistenta Maternală? fetița era atașată de ea?Cu a fost în primele zile, acasă la voi..a plâns? Fetita mea a fost crescuta de AM de la 5 luni pnla 3 si jumatate. Atasamentul fata de ea si de familia ei exista, dar nu era atat de puternic pe cat ne asteptam. Copilul meu nu a fost alintat, nu era obisnuita sa fie tinuta in brate si pupata... Primea cu placere imbratisarile si pupicii dar parea mereu suprinsa si nu stia cum sa reactioneze. Cand am adus-o acasa era foarte bolnavioara. Avea bronsiolita acuta, cu tus si febra mare. Se simtea rau dar abia astepta sa plece cu noi. I-am spus ca o luam la plimbare, la Constanta, sa i-l prezint pe catelul meu si sa vedem marea. A zacut in bratle mele tot drumul, care a durat mai bine de 5 ore. A urmat apoi o saptamana dificila, cu tuse cumplita, tratamente, aerosoli si cu dor de casa... In primele zile imi spunea de 3-4 ori pe zi ca vrea sa mearga la mama (AM). Nu i-am spus niciodata ca nu o mai ducem inapoi; amanam mereu momentul si ii spuneam ca vom merge sa o vedem pe mama cand se va simti ea mai bine, pentru ca drumul e lung si nu putem calatori in starea asta. Cand a inceput sa se simta mai bine, am inceput sa iesim cu ea in locuri placute, distractive, o duceam des la bunici ( locuiesc la curte si are loc sa se zbenguiasca) si apoi mergeam cat puteam de des la plaja ( e innebunita dupa mare). A inceput sa intrebe tot mai rar "cand mergem la mama?", iar eu ii spuneam ca vom merge cand eu si tati ne vom lua concediu. Apoi, dupa vreo luna, a incetat sa mai intrebe, dar vorbea des despre cei cu care crescuse, in special despre fetita AM, cu 3 ani mai mare decat ea. De fetita parea sa se fi atasat cel mai mult. Mie nu imi spune niciodata "mama". Pentru ea eu sunt mami, iar doamna care a crescut-o este mama. Daca din greseala ii spun "vino la mama!", ma corecteaza imediat: "tu nu esti mama, tu esti mami!" semn ca mama a ramas undeva acolo si are locul ei. Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Floren_ Postat Martie 8, 2017 Raport Distribuie Postat Martie 8, 2017 Pentru toti cei care se pregatesc sa paseasca pe drumul adoptiei, dar nu numai, va recomand sa cititi blogul unei doamne psiholog, ea insasi mamica adoptiva, singura, blog care pe mine m-a ajutat si m-a inspirat in multe momente. http://copilulsufletuluimeu.blogspot.ro/2014/03/primele-3-luni-ale-copilului-adoptat.html Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
monil Postat Martie 9, 2017 Raport Distribuie Postat Martie 9, 2017 Fetelor,Noi inca nu am adus baietelul acasa, dar vorbim des la telefon, de 8 martie aproape am plans la telefon, mi-a cantat "E ziua ta mamico"....Saptamana viitoare ne-au spus de la directie ca pe 16 avem termen iar pe 17 daca totul este bine se face mutarea copilului. Nu prea am inteles ce inseamna "daca totul este bine"....Emotii de tot felul... Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
aurychy Postat Martie 9, 2017 Raport Distribuie Postat Martie 9, 2017 (editat) Fetita mea o de AM Fost de crescuta la 5 luni pnla 3 si Jumatate. Atasamentul fata de ea si de ei familia exista, Dar Nu era Atat de puternic pe cat ne asteptam. Copilul meu Nu un alintat Fost, epoca Nu sa uf Tinuta obisnuita in brate si pupata ... PRIMEA cu placere si imbratisarile pupicii Dar si suprinsa Parea mereu Nu Stia cum sa reactioneze. Cși am ADUS-o epoca acasa bolnavioara Foarte. Bronsiolita acuta Avea, cu tus si mare febra. Se simtea rau Dar sa plece Abia astepta cu noi. I-am ca o SPUS la plimbare luam, la Constanta, sa il prezint pe meu si sa catelul vedem marea. Un zacut in bratle tot drumul mele, o îngrijire mai bine de durat 5 minereu. O o saptamana urmat apoi dificila, cu tuse cumplita, TRATAMENTE, cu dor si aerosoli de casa ... In zile Primele de 3-4 imi spunea pe zi cca ori sa vrea la mama mearga (AM). Nu i-AM SPUS Cà nU niciodata o mai Ducem inapoi; amanam si ii mereu Momentul ca vom Combinare spuneam sa o vedem pe mama cand se vo simti ea Mai bine, pentru ca e pulmonare si drumul Nu putem calatori in ASTA starea. Cand un inceput sa se simta mai bine, am inceput sa iesim cu ea in locuri placute, distractive, o duceam des la Bunici (locuiesc la curte si sunt loc sa se zbenguiasca) si apoi mergeam cat puteam de des la plaja (e innebunita dupa mare). O sa inceput tot mai intrebe RCR "cand mama la mergem?", Ii ue IAR ca vom Combinare spuneam cand eu si ne vom Lua tati concediu. Apoi, dupa luna Vreo, o sa mai intrebe incetat, Dar despre des vorbea cu ingrijire CEI crescuse, in special despre AM Fetita, cu 3 ani mai mare Decat ea. De Fetita sa se fi Parea cel mai mult atasat. Mie Nu imi Spune niciodata "mama". Pentru ea eu sunt mami, o îngrijire IAR mama Doamna-o Este crescut. Din ii DACA filată greseala "La Mama vino!", Ma corecteaza IMEDIAT: "! Tu esti mama Nu, tu esti mami" ca mama un semn Ramas si sunt undeva ei Acolo LOCUL. [/ quote] Da fetita nu e de la noi din judet?Ati avut in atestat toata tara? Editat de Martie 9, 2017 Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
monil Postat Martie 9, 2017 Raport Distribuie Postat Martie 9, 2017 Felicitari Somebody, stiu ca si tu esti din S4 ca si mine si ma bucur ca pentu tine!!!!! Sa aveti cat mai repede acasa fetita. Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Nico_GB Postat Martie 9, 2017 Raport Distribuie Postat Martie 9, 2017 Fetelor,Noi inca nu am adus baietelul acasa, dar vorbim des la telefon, de 8 martie aproape am plans la telefon, mi-a cantat "E ziua ta mamico"....Saptamana viitoare ne-au spus de la directie ca pe 16 avem termen iar pe 17 daca totul este bine se face mutarea copilului. Nu prea am inteles ce inseamna "daca totul este bine"....Emotii de tot felul...Super cantecel. Ce varsta are baietelul tau? Al nostru taia lemne afara cu drujba(educatie Montessori) si nu vrea sa intre in casa. a venit la telefon cat sa spuna ca a facut o buba la maini.Vad ca nu i se spune "nu." la nimic. . Sper sa primim si noi o veste asemanatoare pentru saptamana care vine. [biz] Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Floren_ Postat Martie 9, 2017 Raport Distribuie Postat Martie 9, 2017 (editat) Aurychy, fetita noastra este din Vrancea. Cand am depus dosarul pentru atestare, am depus si o cerere cu rugamintea de a ne fi prezentati si copii din alte judete. Cei de la directie nu au vrut sa o primeasca, considerand-o inutila, dar noi am insistat sa fie atasata la dosar.Sincer, nu cred ca a tinut cineva cont de ea. Dosarul fetitei noastre a fost primul si singurul dosar care ne-a fost prezentat. Ulterior am aflat ca fetita fusese refuzata de alte familii, din cauza etniei. Unii nici macar nu au vrut sa o intalneasca. Norocul nostru. Editat de Martie 9, 2017 Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Recommended Posts
Participă la discuție
Poți posta acum și te poți înregistra mai târziu. Dacă ai un cont, autentifică-te acum pentru a posta cu contul tău.
Notă: postarea ta va necesita aprobarea moderatorului înainte de a fi vizibilă.