Prieten fals...

[monicabo]

subiectul este despre copii, deci despre asta am spus ca este copilarie. nu cred ca m-ai vazut luând apararea unui adult..?

De acord ca e o copilarie, dar nu mi se pare o chestie peste este ok sa treci cu vedere... Adica iei (furi) unui copil (care mai ti-e si prieten pe deasupra) o jucarie, si ti-a insusesti ca vezi  Domne ti-a placut. SI gata e ok, hai ca-s copii, saracul de el i-a placut jucaria si a luat-o, e ok.

 

NU, nu-i ok deloc. Bineinteles nu il maltratezi pentru chestia asta, nici vorba, dar parintele este dator sa ia atitudine, sa explice ca a-ti insusi un lucru care nu-ti apartine nu este in regula, nu se face, iar la maturitate se numeste furt calificat. 

 

Eu una nu as premite fetelor sa faca asa ceva in veci. Si nu as accepta nici ca alti copii sa le faca asa ceva. Dar intr-adevar, daca n-ai dovezi, taci si inghiti, ca nici nu poti acuza fara temei.

[monicabo]

Eu in parc m-am izbit de doua furturi din astea cu jucarii care au placut intr-atat copiilor, incat le-au luat cu ei. Si, foarte grav, aceste fapte aveau girul unui adult.

1. Eu - un troler de jucarie, in care isi mai tineau fetele diverse (dar la momentul ala era gol, ca fetele se jucau cu obiectele). Un copil cu o bunica s-a apropiat de el (eu un pic mai incolo, eu le urmaream pe fete, erau mici atunci si obiectul era mai departe de mine, la cativa m), copilul l-a luat, s-a plimbat putin cu el in zona (credeam ca doar se joaca acolo cu el, stiti cu fac copiii cand vad obecte noi, sunt curiosi, si copiii mei faceau la fel), insa la un moment dat vad cum se duc catre iesirea locului de joaca, o iau pe alee, si dusi sunt!!! Nu am putut merge dupa ei, pentru ca aveam copiii mici, sinu le puteam lasa singure. Si repet, acel copil era insotit de un adult, deci acel adult a ingaduit furtul.

2. O prietena - la fel, un copil cu un adult langa el, i-a luat mingea. A luat-o de pe jos, si s-au indepartat de locul respectiv, plecau din parc. Mamica respectiva a reusit sa alerge cu copilul in brate (avea doar unul, nu doi ca mine) si a interpelat-o pe doamne respectiva, la care raspunsul ei a fost "Pai doamna, urla copilul daca-i luam mingea, nu aveam ce fac fac". A, ok, si daca nu stii sa gestionezi anumite situatii cu copilul mic, gata, ne apucam de furat. Ok, era o minge in cazul ala, un maruntis, dar gestul este unul oribil pentru care eu nu am indaguinta. Mai ales ca totul a avut loc cu girul unei persoane adulte.

 

Deci da, mi-e sila de chestii de genul asta, si in unele cazuri sunt partasi si parintii, cred ca scapa de o cheltuiala sau de niste urlete daca fura.

[monicabo]

Da, si eu ma tem de reactia parintilor, a si trecut mult timp de atunci, poate nici nu ma cred, poate copilul va fi pedepsit excesiv, nu stiu...

 

Deocamdata, opresc vizitele reciproce si mai vedem.

Trebuia spus atunci pe loc... 

 

Si cati ani au copiii vostri? Al tau si cel in cauza?

Ca una e daca au 3-4 ani... eh, n-a stiut, si alta e daca au 10-12 ani. Deja la 10-12 ani trebuie sa stii ca nu trebuie sa-ti insusesti lucrurile altora.

Editat de Iunie 24, 2016

[Pepco]

Al meu are aproape 8 ani, vecinul are intre 10 si 11.

 

monicabo, de-abia acum am aflat tot adevarul, respectiv cum s-a intamplat chestiunea respectiva si cum au fost planificate si celelalte doua actiuni, cand am reusit sa previn finalizarea. Le-am considerat tot asa, chestii copilaresti, cu copilul meu am discutat in particular de fiecare data, desi el ar fi vrut sa-i ceara socoteala acolo, pe loc, indiferent de cine e in jur. Copilul meu mi-a cerut ajutorul doar cand a vazut ca nu poate rezolva singur situatia.

[Pepco]

In fine, acum, ca stiu ca se poate intampla din nou, o sa procedez cum deja hotarasem, fara vizite. Daca, totusi, se mai intampla ceva cand sunt afara, doar ei doi sau cu grupul, o sa intervin si altfel.

[monicabo]

Al meu are aproape 8 ani, vecinul are intre 10 si 11.

 

monicabo, de-abia acum am aflat tot adevarul, respectiv cum s-a intamplat chestiunea respectiva si cum au fost planificate si celelalte doua actiuni, cand am reusit sa previn finalizarea. Le-am considerat tot asa, chestii copilaresti, cu copilul meu am discutat in particular de fiecare data, desi el ar fi vrut sa-i ceara socoteala acolo, pe loc, indiferent de cine e in jur. Copilul meu mi-a cerut ajutorul doar cand a vazut ca nu poate rezolva singur situatia.

Exact ce ziceam, la 10-11 ani trebuie sa stie ca nu are voie sa fure obiecte de pe la altii. 

Nu exista scuza "e copil, lasa-l". Trebuie sa i se explice ferm ca asa ceva nu se face. Pur si simplu nu se face si punct. Copiii de azi sunt adultii de maine.

[Victoria_mami]

Ce 10-11 ani? Deja de la 4-5-6 ani ei stiu sau AR trebui sa stie CA nu luam jucariile altor copii. Fiica-mea avea o prietena care de cate ori venea sa SE joace pleca cu jucarii. Nu furate, cerut si cum fiica-mea e generoasa si rusinoasa, nu putea spune nu. Intr-o zi a zis: "mami, outem merge la magazine sa cumparam rubber bands?" Abia ce ii cumparasem o punga de ele. Pai, zic, nu ai o punga ibtreaga? Nu, zice ea, CA le is C acasa! Mi-a cam pucat fata. Am spus nu, nu le poate lua pe toate. Poti sa imparti, dar cum sa le ia pe toate? A zis CA C a zis ca le vrea pe toate! Nu am Lasat-o, evident. Alta data a vrut stickers cu Monster High pe care le-am comandat online, ca nu le gaseam niciunde. Si nu UN sticker, ci a vrut o fasie ibtreaga. Atunci am pus stop la toata chestia asta sile-am spus fetelor CA de acum incolo C nu mai are voie sa plece cu nimic decat exact cu ce aduce de acasa. De atunci nici nu mai prea vine sa SE joace. Ea venea aici ca la magazinul personal de jucarii. 

[Letitia1]

Nu e o jucarie si gata. Copilul meu are un hobby pe care il cultiva de cativa ani. Cu sustinerea mea (emotionala si financiara), in primul rand, ocazional cu sustinerea tatalui si a altor persoane (zi de nastere, Craciun, 1 iunie, de-astea). Hobby-ul a crescut si a tot crescut. Jucaria aceea, ca si celelalte doua vizate, erau parte din acest hobby.

 

Copilului vecin i-a placut interesul lui al meu si a zis ca incepe si el asa o colectie.

 

Daca era doar o jucarie si gata, nu mai eram interesata sa reintregresc colectia, urmarind 1 an daca mai apare sau nu.

 

Suntem diferiti, avem perspective diferite asupra atasarii de obiecte.

E o colectie de ponei cumva?

 

Al meu probabil ar fi reactionat pe loc si ar fi cerut explicatii. Si eu as fi facut la fel. Acum e mai dificil. Probabil au pus bine acea jucarie, n-ai sa poti dovedi niciodata ca ai vazut-o la ei. 

[Pepco]

Personaje din desene animate colectioneaza, acum doreste Buburuza si Motan Noir.

 

Jucaria aceea a vopsit-o vecinul in alta culoare, a acoperit-o bine cu marker permanent, sa nu se mai distinga originalul.

[Cristina_C]

Presupun ca era o jucarie mai mare, nu un om de lego pe care-l poti amesteca usor intr-un morman de piese. Si atunci, intrebarea si mirarea mea e: cum de o mama nu observa ca dintr-odata copilul are o jucarie straina? Daca nici macar n-a ascuns-o...