Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

🎉 Alătură-te Comunității Noastre! 🎉

🔹 Membrii înregistrați beneficiază de:

  • ✨ Funcționalități suplimentare
  • 💬 Participare la discuții active
  • 🏆 Puncte pentru tombole lunare cu premii atractive
  • 🗣️ Oportunitatea de a-ți exprima opinia
  • 🤝 Ajutor reciproc între părinți
  • 🎁 Șansa de a câștiga premii

🚀 Ce te oprește?

Recommended Posts

NOI, eu si sotul, ne simtim liberi, dar si legati in acelasi timp, legati de lanturile iubirii. Niciodata nu ne-am pus problema, sa ne dam libertate unul altuia, caci ne-am simtit liberi de la inceput. Si nici unul din noi nu va pleca sa fie liber undeva... Suntem liberi in casnicia noastra, atat de strans legati unul de celalalt. E ceva greu de explicat, iubirea si libertatea in acelasi timp! Fiecare o percepe diferit, o traieste altfel! Kari
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 37
  • Creat
  • Ultimul răspuns

Cei mai activi membri în acest subiect

Cei mai activi membri în acest subiect

eu nu cred in definitia universala a libertatii, pentru ca in fiecare relatie se stabileste de la inceput un "e voie / nu e voie", un "imi place/nu imi place", niste reguli de "ordine interioara". dar dincolo de toate aceste maruntisuri care tin cel mai adesea de viata de zi cu zi, exista acea libertate pe care doar increderea absoluta ti-o poate da. esti liber sa pleci, spun cu voce tare, dar stiu (am incredere) ca nu-ti doresti sa faci asta. am spus "spun cu voce tare", dar nu o spun "la misto",o spun pentru ca asa cred. libertatea e sinonima cu increderea si cu altruismul. vrei sa pleci? imi vine sa urlu de durere, dar daca o fac, vei sta cu mine doar "inca un pic" si nu vei sta din dragoste sau din prietenie, ci din mila. deci...ce rost ar avea sa refuzam partenerului dreptul la libertate? dincolo de relatia (casnicia) deschisa pe care o am (aia in care spunea cineva ca nu crede), ramine dorinta amindorura de a sta mereu impreuna. lucram in locuri diferite, dar in rest...nici la culcare nu ne ducem decit impreuna, ca nu putem adormi unul fara celalalt. iar cind platim intretinerea, la scara de alaturi, tot impreuna mergem. e o plimbare, si n-ar fi pacat sa irosim 10 minute pe care le-am fi putut petrece impreuna? e adevarul relatiei noastre, in spatele caruia se ascunde insa o mare durere...aceea ca, cu 20 de ani diferenta intre noi, oricum avem inainte mai putin timp pe care sa-l petrecem impreuna decit multi altii. e tristetea mea (de care imi amintesc uneori) ca, dpdv rational, daca tinem cont de statistici, eu voi ramine singura mult prea devreme. poate si de aceea, tot ce traim traim mai intens decit multi altii. si incatusata ma voi simti abia cind voi ramine singura...de aceea inca mai ezit sa fac un copil (desi ni l-am dori amindoi): copilul m-ar obliga sa traiesc intr-un moment in care singurul bine mi-ar veni prin moarte. pentru ca eu nu-mi imaginez viata fara sotul meu. pentru ca eu sint libera doar cind sintem impreuna. si totusi...amindoi sintem liberi sa plecam
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

pisigri, ti-ai descris foarte frumos casnicia. Totusi... ce intelegi prin "deschisa"? Ca eu, de exemplu, inteleg ca poti sa te culci cu cine vrei cind ai chef. De fapt, nu ca poti, ca asa toata lumea poate, ci ca o faci, iar partenerul e de acord si face si el acelasi lucru. Ori in conditiile in care voi mergeti si sa platiti intretinerea amindoi, ca sa nu irositi din timpul vostru impreuna, de ce ati irosi din timpul vostru cu alte persoane care oricum sint irelevante? Elise & BBLisa
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

quote:
poate tocmai aceasta libertate ne face sa NU ne dorim asemenea escapade..?
asta este cazul ideal. felicitari daca aveti o asemenea relatie. Din pacate, eu personal nu pot sa omit faptul ca este foarte aproape de "fiecare e liber sa se culce cu cine vrea"...si atit. Elise & BBLisa
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Ehei,treaba asta cu libertatea...Mie mi-a dat numai dureri de cap!Pentru ca asa inteleg unii ca nu mai au aproape nici o treaba cu casnicia decit ca musafiri...vizitatori...spectatori ori mai stiu si eu ce?,dar totusi ei se stiu casatoriti in continuare si fereasca D-zeu sa-ti iei bagajele sa pleci ca vorba aia te consideri si tu tot libera si te-ai saturat de libertatea pe care i-ai dat-o...Hai ca m-am incurcat.A fost o vreme cind credeam si eu in lucrurile acestea cu libertatea individuala,individualitatea intr-o relatie.Cred ca fiecare intelege cam ce vrea prin libertatea dintr-o relatie functie de educatia primita acasa,in familia de origine,functie de autoeducatie,functie de oamenii cu care este in contact direct prin serviciu,prin diverse activitati,functie de bunul simt personal in definitiv si cel mai important,bunul simt nativ si slefuit zilnic prin ceea ce efectiv traim.
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

quote:
Originally posted by pisigri
o numesc deschisa pentru ca fiecare e liber sa se culce cu cine vrea, si asta nu va fi motiv de scandal sau de divort. poate tocmai aceasta libertate ne face sa NU ne dorim asemenea escapade..? nu stiu..
Atunci cand ne casatorim sau consideram ca avem o relatie stabila, oficiala, de fapt nu ne vindem, nu apartinem celuilat, nu devenim proprietatea celuilalt. Cred ca aici facem fiecare greseli cand, dupa casatorie, abandoman lupta, si dragostea moare, nefiind intretinuta. Indiferent ca suntem liberi sau casatoriti, nu ne apartinem decat noua. Celalalt nu ne apartine. Iar daca noi alegem sa apartinem, trup si suflet, este alegerea noatra, bine, influentati de mediu, societate, biserica, religie, si alte staturi. Dar e alegere proprie. Adevarul e ca atunci cand eu, personal, spun ca imi iubesc libertatea, nici prin gand nu gandesc ca as dori sa am relatii de orice fel cu alta femeie, nu numesc asta libertate. Dar alegerea asta imi apartine mie. Si, desigur ei. Alexandru, tati de copil perfect ______________________ Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Participă la discuție

Poți posta acum și te poți înregistra mai târziu. Dacă ai un cont, autentifică-te acum pentru a posta cu contul tău.
Notă: postarea ta va necesita aprobarea moderatorului înainte de a fi vizibilă.

Oaspete
Răspunde la acest subiect...

×   Lipire ca text formatat.   Lipește ca text simplu în schimb

  Sunt permise doar 75 de emoji.

×   Linkul tău a fost încorporat automat..   Afișează în schimb ca link

×   Conținutul tău anterior a fost restaurat.   Șterge editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini dintr-un URL.

Se încarcă...

×
×
  • Adaugă...