Fata nu este primita la scoala pentru ca are par verde si mov

[antmil]

Intrebam mai devreme si numai Rufus a raspuns ...

 

Daca privin scoala ca pe o institutie orientata strict pe partea academica, atunci numai asta ar trebui sa conteze si nimic altceva. Prin urmare, tinuta, atitudinea, respectul, slapii, cerceii, fumatul, drogurile, discplina, orice altceva nu ar trebui sa mai conteze. Oricine vrea sa iasa in evidenta, cu orice, nu numai cu un par roz, are dreptul sa o faca atata timp cat performata scoalara este buna.

 

Daca insa privim scoala ca pe o institutie care modeleaza si pregateste copiii pentru a deveni functionali in societate din toate punctele de vedere, atunci apar notiunile de respect, disciplina, incadrat in regulile si normele scolare (care nu au de a face cu partea academica), incadrat in normele de hrana sanatoasa (o problema foarte populara si apreciata), educatie civica, sexuala ...etc, etc, etc. In tot ansamblul asta intra si minora problema a aspectului exterior ...si desigur ca el este definit diferit, in functie de managerii institutiei respective.

 

 

Pai depinde fiecare de ce isi trimite copilul la scoala si ce intelegem prin educatie.

 

Personal, nu imi trimit copil la scoala sa il modeleze...il trimit sa invete...ma intereseaza strict academic. Restul, ma priveste pe mine ca parintele lui si asta tine foarte mult de valorile personale. 

 

Cu notiunea de respect si disciplina se considera ca se pleaca de acasa...insa este un drum cu doua sensuri.

 

Poate la boarding schools se preteaza genul asta de educatie care sa se ocupe de toate. 

[buflea]

Nu stiu daca asta este un argument care sa stea in picioare. Daca numai performanta academica conteaza, atunci ar trebui homeschooled. Acolo nu exista decat regulile permisive sau stricte ale parintilor.

 

Scoala ca instituție, si-a asumat un rol mai complex, de care eu de ex ma bucur ...exista guidance, health, exista interactiune sociala si norme sociale care copiaza lumea adulților. Daca accepti dress code in lumea adulților, de ce il contești in institutiile de invatamant ?

 

Respectul si disciplina invatate acasa nu pot acoperi situatiile complexe aparute in interactiunea sociala ...iata cazul lui Alex, care nu nu isi gaseste disciplina de a se organiza in amalgamul clasei a 6 a.  Marturisesc ca situatia lui ma ia si pe mine pe nepregatite si nu stiu cum sa-l ajut ...probabil ca solutia sta tot la el. Scoala a creat o situatie, dara legatura cu partea academica,  a carei solutie el trebuie sa o gaseasca.

 

Ca si in lumea adulților, exista loc pentru fiecare si daca exprimarea artistica este prioritară, sunt convinsa ca exista scoli care se focuseaza pe asta.

Editat de Octombrie 14, 2016

[DarkBendis]

Ufff si eu am tot zis ca scriu, am sters, iar am scris...

 

Uite, eu mereu am fost dintre aia "mai altfel". Metalista "infocata", si acum imi mai port tricourile. La scoala am prins perioada cu uniforma, mai putin ultimii doi ani cand s-a renuntat la ea, dar eram cu totii la perioada de inceput de capitalism, umblam fiecare cu ce putea, cui ii cumparau parintii blugi noi adusi de la unguri era boss mare, abia indrazneam fetele sa ne rujam cate un pic la scoala, sau sa ne facem suvite... In orice caz, mi-am scos parleala la facultate si dupa... Pielaraie, tinte, medalioane cu capete de mort, pentagrame, machiaj puternic, been there, done that, inca mai am tricourile , apoi am trecut si in perioada goth... si acum, e drept, mai rar, mai ma trag la vreo tinuta "de-a mea" cand mai ies la un concert. Si am avut a doua nota pe judet la bacalaureat, am fost mereu o studenta buna, rezultatele mi-au permis sa plec sa studiez cu bursa in strainatate - cu toate tricourile, gecile de piele si tintele mele. Si da, cantam si inca mai cant si eu "nu conteaza cat de lung am parul..."

 

DAR... ce am invatat in anii astia, mai ales de cand am ajuns p-ici-sea si am mai luat contact cu sistemul privat "traditional" britanic...e ca excentricitatile, rebeliunea, "nu conteaza cat de lung am parul" merg pana la un punct. Iar in sistemul de scoli private cu regim strict, traditional, ei bine, nu prea merg. Iar fiind private, au regulile lor si din pacate "asta este". Da, "it's not fair". Da, nu ar trebui sa conteze ca elevul are parul asa si nu altfel, unghiile nu stiu cum, machiaj si pene in cap etc. Mai ales ca si costa o caruta de bani sa iti tii copilul in asemenea scoli, si deci tu ii platesti. Dar uite ca pentru "ei" conteaza. Si atunci problema se pune cam asa: daca vrei sa studiezi in scoala "aia" (probabil ai tu, sau familia, motive puternice sa vrei sa studiezi acolo) atunci te conformezi cu tinuta ceruta de scoala (regulamentele sunt clare, sau daca sunt neclaritati, au grija sa fie lamurite repede); vrei sa incerci sa schimbi regulamentul pentru ca ti se pare prea strict si tinuta nu ar trebui sa conteze atata... bineinteles ca nu te opreste nimeni, dar sanse sa castigi nu prea sunt, au mai incercat si altii inaintea ta - e posibil sa se faca concesii din motive de sanatate, dar cam atat. Si atunci... te duci la o alta scoala, unde regulamentul este permisibil. Si credeti-ma, si profesorii sunt obligati sa poarte o anumita tinuta in scoala, nu doar elevii. Iar unul dintre motivele pentru care aceste scoli sunt atat de apreciate e tocmai faptul pentru ca regulamentul este atat de strict.

 

(Cam asa stau lucrurile la majoritatea scolilor private in UK, dar sunt si destule scoli de stat bine cotate la fel de stricte)

Editat de Octombrie 14, 2016

[DarkBendis]

Pustiul meu e in clasa a 4-a, si ne punem problema unde va merge peste 4 ani, cand va trece la Secondary school. Si da, una dintre optiunile pe care le analizam e si sistemul privat. Deci chiar m-am gandit destul de mult, m-am pus in "papucii" mamei fetei asteia.

Si mi-am pus intrebarea pentru mine ce ar conta, sa imi studieze copilul la scoala asta cu regulament strict (pe care am ales-o din anumite motive, de obicei nivelul de educatie este foarte ridicat, anturajul de obicei e "selectat"cat de cat, activitatile, cluburile, baza materiala a scolii e ceva ce nu prea gasesti la scolile de stat, majoritatea copiilor care termina aceste scoli intra la facultati f bune, deja se face networking deci ai un inceput bun pentru viitor, cand va fi nevoie de internship-uri, "intrari" in anumite cercuri... sorry, asta e situatia!)? Sau sa ma lupt pana in panzele albe sa indrept "eu" regulamentul scolii (regulament cunoscut de mine cand am ales scoala), deoarece "acum" consider ca anumite parti din el sunt "unfair" si ca tinuta/culoarea parului/machiajul etc nu ar trebui sa conteze  - asta cu riscul sa mi se spuna "sorry, no!" sau chiar sa fiu poftita, cu banii mei cu tot, sa imi duc copilul la alta scoala, care poate i s-ar potrivi mai bine.

 

A fost candva o perioada cand as fi sarit sa "indrept lumea cu umarul". Teama mi-e ca la batranete am devenit mai pragmatica si... ma gandesc la ce conteaza pentru mine pe termen lung. 

(In facultate, nu ma sfiam sa ma duc la cursurile alor mai a naibii profesori imbracata in tricou cu Slayer, pentagrama la gat, machiata ca la concert. Mai ales ca stiam materia. Ei bine, acum, oricat m-ar tenta, cand am "zi de tribunal" am grija cum sunt imbracata, aranjata... pentru ca nu vreau sa risc sa ma trezesc cu bulina neagra din partea unui sheriff mai conservator si sa nu mai fiu chemata sa lucrez la procese. Asta desi sunt calificata si supra-calificata, am experienta gramada etc etc)

Editat de Octombrie 14, 2016

[antmil]

Nu stiu daca asta este un argument care sa stea in picioare. Daca numai performanta academica conteaza, atunci ar trebui homeschooled. Acolo nu exista decat regulile permisive sau stricte ale parintilor.

 

Scoala ca instituție, si-a asumat un rol mai complex, de care eu de ex ma bucur ...exista guidance, health, exista interactiune sociala si norme sociale care copiaza lumea adulților. Daca accepti dress code in lumea adulților, de ce il contești in institutiile de invatamant ?

 

Respectul si disciplina invatate acasa nu pot acoperi situatiile complexe aparute in interactiunea sociala ...iata cazul lui Alex, care nu nu isi gaseste disciplina de a se organiza in amalgamul clasei a 6 a.  Marturisesc ca situatia lui ma ia si pe mine pe nepregatite si nu stiu cum sa-l ajut ...probabil ca solutia sta tot la el. Scoala a creat o situatie, dara legatura cu partea academica,  a carei solutie el trebuie sa o gaseasca.

 

 

Eu am senzatia ca vorbesc la pereti...pur si simplu. Am spus de repetate ori ca daca faci alegerea sa mergi la o scoala privata si stii ca exista un regulament, te tii de el. ALEGI in cunostinta de cauza sa iti dai copilul acolo si atunci te conformezi.

 

La scoala publica, da, exista un oarecare cod vestimentar destul de relaxat pentru ca sistemul public trebuie sa includa pe toata lumea. 

 

Eu am o mare problema cu ETICHETAREA copiilor "altfel" din start fara o imagine de ansamblu. NIci macar tu nu imi poti oferi o explicatie pentru care parul mov este daunator. De fapt, nimeni nu a fost capabil de o explicatie simpla intre adulti.

 

Igiena, guidance, etc la scoala eu nu le consider ca piatra de hotar a educatie copiilor mei. Sint chestii informative. Da, se duc la scoala sa socializeze in afara faptului ca primodiala este invatatura. Dar respectul, disciplina, cum reactioneaza in anumite situatii, gradul de cultura, etc sint responsabilitatea mea de parinte. Nu ai sa ma vezi niciodata spunind ca notele nu conteaza sau ca invatatul trebuie pus pe plan secundar. Sincer nu vad ce legatura are homeschoolingul cu subiectul de fata. Iar nu vad legatura intre dress code in lumea adultilor si lumea copiilor...nu am spus nicaieri ca un copil trebuie sa vina la scoala in chiloti sau cu fusta sub koor. Nu stiu de unde ies aceste deductii...zau! 

 

Dark mie mi se pare ca a exemplificat foarte bine progresia din un copil rebel in adult echilibrat...si sincer mi se pare un lucru minunat ca a impartasit experienta ei. Ceea ce nu se "aude" este ca si noi cam dispretuim valoarea copiilor nostri atunci cind nu avem deloc incredere in faptul ca si ei invata cum am invatat si noi...si ei au dreptul la propriile lor experiente. Da, noi incercam sa ii protejam de greselile noastre si ca adulti ni se pare ca stim tot iar ei trebuie sa asculte fara sa cricneasca ca doar noi stim mai bine, nu? Si atunci cind sa aiba momentul de rebeliune? La 45 de ani cu mortgage, car loans si poate 3 copii cind simte ca se sufoca? Corect, multi nu simt nevoia de rebeliune...sint perfect fericiti incadrati in normele sociale iar regulamentele sint balsam dar de ce e asa de greu de acceptat ca nu sintem toti la fel?

[mianda]

... dar de ce e asa de greu de acceptat ca nu sintem toti la fel?

Dar chiar, tu de ce nu accepti ca nu suntem toti la fel? 

Tot incerci sa ne convingi ca tu ai dreptate si ca noi trebuie sa luptam cot la cot cu tine sa schimbam regulamentele alea. Eu nu vreau asta, mie-mi plac regulamentele asa proaste cum consideri tu ca sunt   . Le iubesc!

[antmil]

Dar chiar, tu de ce nu accepti ca nu suntem toti la fel? 

Tot incerci sa ne convingi ca tu ai dreptate si ca noi trebuie sa luptam cot la cot cu tine sa schimbam regulamentele alea. Eu nu vreau asta, mie-mi plac regulamentele asa proaste cum consideri tu ca sunt   . Le iubesc!

 

Pai tu ai libertatea sa stai in regulament. CIne te obliga sa fii altfel? Am spus eu sa nu respecti regulamentul?

 

Si nu, nu consider toate regulamentele proaste si am si eu regulile mele iar copiii mei au nevoie de explicatii coerente de ce anume au sau nu voie ceva. Trebuie sa am si eu un motiv intemeiat, nu doar asa de florile marului. 

[mianda]

Uneori merge si de florile marului, atunci cand cautarea explicatiilor coerente nu se justifica prin cantitatea imensa de energie consumata.

[antmil]

Uneori merge si de florile marului, atunci cand cautarea explicatiilor coerente nu se justifica prin cantitatea imensa de energie consumata.

 

Daca tu faci decizii arbitrare de florile marului in familia ta, este pur alegerea ta. Cine sint eu sa ma opun?

 

Si da, consider ca de la o anumita virsta (ai mei sint suficient de mari, nu sint la stagiul de bagat degetele in priza) cind interzici ceva trebuie sa ai un motiv intemeiat. Ca adult, am pretentia si mie sa mi se explice nu doar sa mi sa impuna arbitrar. Opinie personala, nu ridicata la rang de regulament, sa nu avem vorbe     

Editat de Octombrie 14, 2016

[mianda]

Daca tu faci decizii arbitrare de florile marului in familia ta, este pur alegerea ta. Cine sint eu sa ma opun?

 

Si da, consider ca de la o anumita virsta (ai mei sint suficient de mari, nu sint la stagiul de bagat degetele in priza) cind interzici ceva trebuie sa ai un motiv intemeiat. Ca adult, am pretentia si mie sa mi se explice nu doar sa mi sa impuna arbitrar. Opinie personala, nu ridicata la rang de regulament, sa nu avem vorbe     

 Vad c-ai luat cuvant cu cuvant ce-am scris eu.

Aveam totusi impresia ca vei citi printre randuri.

 

Totul e prea serioas la tine.