Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

Povestea Ìuliei


Recommended Posts

Când ma obișnuisem sa ii ignor pe toți cei care ma întrebau când mai fac un copil, perechea, etc. și pe toți care știau ca încercăm fără succes și ma consolat spunând ca " aveți deja un copil, ce va mai trebuie?!" sau "alții nu au deloc" și alte prostii asemenea, când ma hotărâsem sa renunț știind ca 7 ani e o diferență mare intre copii, iată ca s-a întâmplat minunea.

Am știut ca sunt însărcinată, am simțit, exact ca și la prima sarcina. Testul l-am făcut mai târziu.  Eram internata cu C în spital pentru operația de scoatere  a tijelor. De-abia așteptăm să se termine cu operațiile, sa o vad iar alergând. Pana nu se termina cu problema asta nu puteam și nu voiam sa ma bucur de nimic. 

Dimineața am stat pe holuri rugându-mă în gând și cu voce tare sa se termine cu bine.  Apoi am stat cu ea la reanimare, apoi am moțăia toată noaptea pe scaun ținând-o de mana. Dar dimineața, văzând-o vesela ma simțeam asa de odihnita, de parca as fi dormit în patul meu. 

Am făcut un test din cel mai ieftin, de 3 lei și au apărut 2 linii instant. L-am făcut mai mult ca sa fie făcut nu ca sa îmi confirme ceva.

Apoi l-am sunat pe domnul doctor. Același dr. Balasa, un om și un doctor cum rar întâlnești. Am început tratamentul de susținere imediat.

Chiar dacă au fost destule probleme, a doua sarcina a fost mult mai ușoară ca prima. Am avut grețuri mai puține, tensiunea a fost mai buna, hematomul prins de sacul gestational nu a pus probleme, colul s-a comportat civilizat. Chiar dacă era mai scurt, în urma intervenției chirurgicale si a tratamentelor făcute, colul s-a comportat exemplar. 

Și cu tratament și mult stat în pat sarcina a trecut ușor.  Ba chiar am fost de doua ori la mare și la recuperare cu C. La un moment dat bebelușa, aflasem pe la 16 săptămâni ca e fetita, a stagnat și dr. era puțin îngrijorat.  Dar, și-a revenit repede și a început sa crească frumos. 

Și asa a venit și ziua stabilita pentru naștere.  Știam de la început ca nu va mai fi naștere naturala și oricât m-am pregătit pentru cezariana tot îmi era teribil de frica. 

15 decembrie 2015

La ora 8 am dus copila mare la școală.  Ne-am luat la revedere cu greu. Era a treia oara când rămânea fără mine noaptea. Și mai era și serbarea de crăciun la care nu aveam cum sa ajung. 

La 10.30 eram deja la clinica la Constanța.  Am lăsat bagajele, m-am schimbat și au început pregătirile. 

La 12.10 eram deja legata fetele și dr. se apuca de treaba. Am simțit cum ma împinge ceva/cineva și pana sa zic ceva...am auzit-o plângând pe micuța.  Am și văzut-o și mi s-a părut asa mica, ca un ghemotoc. Mi-au adus-o puțin apoi vedeam în stânga mea cum o ștergeau, măsurau...3200gr. 49 cm. Și frumoasa foc. În prima clipa, asa cu buza răsfrânta de plâns m-am văzut pe mine în pozele de când eram micuța. Și am plâns...de fericire.

Tati o aștepta și a făcut prima poza.

În ziua aia mi-au adus-o doar de trei ori sa suga. Lucru greu când nu e lăptic deloc. Și frustrant pentru mine care am alăptat cu succes primul copil. A doua zi m-au mutat în rezerva și mi-au adus minunea. Nu ma saturam sa o privesc. I-am trimis poze Crinei care o aștepta cu nerăbdare. Prima întâlnire a surioarelor a fost emoționantă. Chiar și acum, când le vad cum se joaca împreună îmi vine sa plâng de bucurie.  

Laptele s-a încăpățânat sa vina de-abia acasă, în prima noapte asa că ne-am chinuit trei zile cu seringa cu formula.

Privind în urma, Cezariana nu e chiar baubau dar tot nașterea naturala e de preferat. E drept ca nu m-a durut nimic și s-a terminat totul în 20 de minute dar recuperarea  a fost tare anevoioasa. 

Maine, micuța Iulia face 10 luni. Cum au trecut 10 luni nici nu știu. Dar știu ca ea ne-a adus multa fericire și a completat asa de frumos familia mea, incat nici nu-mi închipui viata altfel decât în 4.

Mulțumesc, micuța mea!

 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 9
  • Creat
  • Ultimul răspuns

Cei mai activi membri în acest subiect

Cei mai activi membri în acest subiect

 

 

ce frumos ai scris!!! felicitari. Sa fie sanatoasa si norocoasa draga ta Iulia. De acum stii ca viata ta are un sens...cu doua fetite frumoase. sa fiti fericiti in 4! Sa ne pui si o poza cu voi sa scriem un articol pe Desprecopii. cu drag, [dc]

 

Mulțumesc pentru urări!

Undeva în dedesubturile DC-ului trebuie sa fie și povestea Crinei. Inițial am vrut sa scriu acolo, ca o continuare, dar nu am mai găsit-o. 

 

Cat despre articol, nu avem nimic deosebit. Suntem o familie simpla, obișnuită...iar fericirea noastră e speciala și contează doar ptr noi.

O sa încerc sa pun o poza...dar de pe telefon e greu.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Participă la discuție

Poți posta acum și te poți înregistra mai târziu. Dacă ai un cont, autentifică-te acum pentru a posta cu contul tău.
Notă: postarea ta va necesita aprobarea moderatorului înainte de a fi vizibilă.

Oaspete
Răspunde la acest subiect...

×   Lipire ca text formatat.   Lipește ca text simplu în schimb

  Sunt permise doar 75 de emoji.

×   Linkul tău a fost încorporat automat..   Afișează în schimb ca link

×   Conținutul tău anterior a fost restaurat.   Șterge editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini dintr-un URL.

Se încarcă...

×
×
  • Adaugă...