Reusesc parintii romani sa isi ajute copiii la lectii?

[dana vio]

Eu cred ca parintii anxiosi o sa creasca copii anxiosi. Daca eu imi dau ochii peste cap vai ce tema aiurea, ce va intelege copilul ? Daca fac slalom tema asta o facem , asta nu, ma repet: ce va intelege copilul ? Copiii se descurca, parintii sunt mai stresati. 

Ieri de ex Alex a mea si-a facut toate temele pana am venit eu acasa, apoi a fost la chitara, cand s-a intors de cum a intrat pe usa mi-a spus ca are tema (la chitara)    si a stat si-a exersat. La inceput i-a iesit , apoi nu prea, dar asta este, are tema=trebuie facuta. La tema ptr scoala gresise un ex, i l-am taiat cu creionul. S-a uitat, a descoperit greseala, a corectat.  Fara discutie. 

Daca parintii nu se descurca cu temele copiilor, mai bine sa-i lase in pace, mai mult ii incurca.

Ptr ce nu stiu copiii trebuie sa intrebe invatatoarea. 

[dana vio]

Eu cunosc mai multi parinti... defavorizati, sa zic. Unii dintre acestia au doar 4 clase. Mamica fara engleza nu are acces la Internet, nu stie folosi calculatorul. Ma are pe mine si o ajut eu.

 

Si mie mi se pare foarte important sa imi invat copilul sa gandeasca.

 

La noi mai exista inca Palatul Copiilor. este in subordinea Consiliului Judetean si se organizeaza tot felul de cursuri gratuite. Da, gratuite. Ptr copii desigur.  Se fac ore de limbi straine, muzica (instrumente si canto), pictura, dansuri, etc. 

Acolo face Alex a mea engleza. Profesoara e grozava, stie tot felul de cantecele si poezii, Alex invata de placere. In fiecare an fac petrecere de Hallowen, etc. 

La voi nu este asa ceva? Inscrierile se fac in septembrie, dar poate ii primeste si acum. 

[Rufus]

Pepco, fiecare vorbeste din propria experienta si mi-e teama ca nu poti trage concluzii.

Vorbind de Romania, pentru ca n-are rost sa facem comparatii cu cei din alte parti, profesorii pun accentul pe studiul individual, asta inseamna ca ei predau esentialul iar elevul face restul, pana la performanta maxima.

Asa ca totul depinde de elev, de la clasa I pana la terminarea facultatii.

Despre copiii mici, ceva special este faptul ca trebuie ajutati, asa cum o faci in orice domeniu, asa si cu scoala. Unii sunt mai dezghetati, mai eficienti, mai spontani, altii din contra, iar aia trebuie stimulati.

Ca sa intelegi, fetele mele cele mari n-au avut nevoie de ajutoare aproape niciodata, noi nici macar n-am stiut vreodata ce teme au si asta din clasa I pana la sfarsitul scolii; cea mica insa trebuie impinsa de la spate in permanenta, iar acum in clasa a 5-a vad ca are nevoie de ajutor serios.

Conteaza mai putin motivul, ca tine de ea, de scoala, de profesor...trebuie ajutata, altfel ramane in urma. Si nici macar nu stiu daca e o situatie de moment sau asa va fi inca un timp.

Eu prefer solutia meditatiilor, invatatul cu parintele nu e cel mai indicat, decat eventual ajutor, ascultat la lectie, vreo idee de proiecte. Nu e cel mai productiv, eu cunosc profesori care isi dau copiii la meditatii la colegi, ca ei nu se descurca cu propriul copil. Insa eu chiar stiu cum e cu lipsa banilor, cand nu ai nici un servici uneori, ce sa mai vorbim de al doilea; asa ca de sfaturi cu "daca vrei poti" sunt satul.

Cred ca trebuie sa-ti evaluezi propria situatie si sa gasesti solutia care va avantajeaza. Sigur, poti gasi si aici lucruri la care nu te-ai gandit si poti folosi, insa in general incearca sa te concentrezi pe ce ai si poti controla. Adica faceti impreuna ce puteti, intreaba si alti parinti cum se descurca, mergi la scoala si cere sfaturi, inca e mic copilul, sunt sigur ca faci fata.

[monicabo]

Eu cred ca parintii anxiosi o sa creasca copii anxiosi. Daca eu imi dau ochii peste cap vai ce tema aiurea, ce va intelege copilul ? Daca fac slalom tema asta o facem , asta nu, ma repet: ce va intelege copilul ? Copiii se descurca, parintii sunt mai stresati. 

Ieri de ex Alex a mea si-a facut toate temele pana am venit eu acasa, apoi a fost la chitara, cand s-a intors de cum a intrat pe usa mi-a spus ca are tema (la chitara)    si a stat si-a exersat. La inceput i-a iesit , apoi nu prea, dar asta este, are tema=trebuie facuta. La tema ptr scoala gresise un ex, i l-am taiat cu creionul. S-a uitat, a descoperit greseala, a corectat.  Fara discutie. 

Daca parintii nu se descurca cu temele copiilor, mai bine sa-i lase in pace, mai mult ii incurca.

Ptr ce nu stiu copiii trebuie sa intrebe invatatoarea. 

De acord cu acest mesaj. 

Teoretic, cu ce se preda la scoala, copiii ar trebui sa se descurce sa faca tema fara nici un fel de ajutor din afara. Pt intrebari din tema, ar trebui sa se discute la clasa, ce n-ati stiut sa faceti, cum s-ar rezolva problema etc.

 

Insa din pacate, sunt cazuri in care inv/prof de la clasa nu prea isi face treaba, preda putin si rapid, astfel incat copilului nu i se fixeaza cum trebuie notiunile de baza. Si atunci apare presiunea pe umerii parintilor. Care parinti pot fi: cu studii superioare, cu studii medii, doar cu scoala generala, stiu sau nu stiu sa scrie/ sa citeasca ca lumea... deci din toate paturile sociale (nu mai suntem in comunism cand toata lumea era cam egala  ). Situatia asta nu-i normala, intr-adevar, indiferent ce meserie si studii are parintele, copilul trebuie sa reuseasca sa-si faca tema, nivel de baza (ma refer la ex obisnuite, nu cele mai dificile, poate). Peste toate astea se mai adauga si "materialul" copilului, daca este mai constiincios, mai "puturos", daca trebuie impins de la spate etc...

 

N-am avut, din fericire, probleme cu temele copiilor, 90% se descurca singuri (clasele 1-4), stiu sa faca... dar uneori ma mai intreaba la un exercitiu, iar eu ajut, sau le dau idei astfel incat sa gaseasca solutia (cam ce zicea Corina, nu mura in gura, copiii trebuie sa gandeasca, de ex la mate daca ma intreaba, eu niciodata nu le dictex rezolvarea problemelor, ci incerc sa le pun intrebari care sa le conduca la solutia problemei; facem asta pe ciorna cu creoinul, isi trec ele pe caiet dupa aceea).

[dana vio]

Ideea este ca in clasele mici ii ajutam la teme mai mult ptr ideea in sine: trebuie sa stie ca temele trebuie facute, cum trebuie facute, de unde sa caute ce/daca are nevoie de ceva resurse, etc. Trebuie invatat sa se organizeze.

Si pe masura ce trece timpul aportul parintelui trebuie sa scada astfel incat sa nu mai fie nevoie sa fie ajutat. 

 

Alex are o prietena tigancusa  care o suna mereu sa o ajute la teme. 

 

Cunosc un caz la noi in oras, cand mama l-a ajutat pe baiat la teme pana in clasa12. Concluzia: feciorul si-a picat BAC-ul si nici n-are de gand sa mai faca vreo scoala ptr ca i se pare foarte greu.  [batcap]  De, asa ajutor mai rar. Sper. 

Editat de Octombrie 19, 2016

[valentinag]

La mine nu e cazul, ca abia are 3 ani fiemea, dar ma uit la fina-mea, are 2 fete, clasa a 3-a si a 7-a! Le-a ajutat cat a putut si stiut ea, acum pe cea de clasa a 7-a nu mai stie/poate s-o ajute, i-a luat meditator. Si la romana/gramatica si la matematica . Nu au bani, sunt oameni simpli de la tara, ea nu are serviciu, dar are animale, gradina mare, vinde produse si plateste meditatiile copilului.

[Pepco]

Mamica de care am pomenit are o situatie speciala. Da, face si va face tot ce poate pentru ca ai ei copii sa ajunga "mai sus", "mai bine" decat parintii, sa aiba sanse pe care ei, parintii, nu le-au avut. Nu foloseste nici macar Facebookul, vede scoala, educatia ca pe o sansa de a-ti depasi conditia.

 

Cam atat despre acest caz particular, sa trecem mai departe, va rog.

[Pepco]

Eu as interzice profesorilor sa faca meditatii cu elevi la care predau in clasa. 

 

Acum 1-2 ani, a fost propunere legislativa, nu stiu ce s-a mai intamplat.

 

Invatatoarea noastra va organiza gratuit o ora de pregatire suplimentara/saptamana.

[Pepco]

Otiliav, cum spuneam, eu sunt aici, o s-o ajut, suntem prietene.

 

Dar discutia nu era despre cazul ei, ci despre parintii romani. Care parinti romani nu au toti aceeasi capacitate intelectuala, aceleasi oportunitati, aceleasi resurse, aceleasi solutii.

[monicabo]

Nici eu nu sunt de acord cu meditatiile profilor catre proprii elevi. Cu titlul gratuit, in scoala, da, dar in rest nu.

Se creaza constrangeri, dau special note mici copiilor la clasa, ca sa-i ia la meditatii. Ok, nu toti profii fac asa, pe unii poate ii roaga parintii, ca-s multumiti de cum predau la clasa, si ii vor si in particular pt copiii lor, insa stiu o gramada de cazuri in care profii dadeau note mici (de corigenta) pt a determina copiii sa vina la ei la meditatii contra cost. O magarie.

Am auzit multe cazuri cand eram eu in liceu... una din ele era profa noastra ce chimie, care se ghida dupa expresia "dar da-le draga note mici si cheama-i la meditatii". Stiu asta sigur de la o cunostinta, profa de engleza la acelasi liceu, care mi-a spus asta (ei i-a spus sigur fraza asta) cand eu m-am vaitat de profa. 

Si intr-adevar, stilul ei la clasa era: cea mai mica greseala la vreo formula, reactie chimica era notata in calalog cu 2 sau 3. Lasa multi corigenti, sau mediile erau foarte mici... Eu de ex. am avut doar medii de 5 si 6 la chimie in liceul. Cu una sau doua note de 2, 3 sau 4, pe care incercam sa le "dreg" in scris cu pretul unei cantitati muuuult prea mari de timp pierdut. Si am urat materia asta din tot sufletul, limba straina am considerat-o :))))

Si n-am facut meditatii cu profa asta, nu am avut de gand sa o imbogatesc. Bine, nici nu stiu care era tertipul prin care iti propunea sa vii sa te mediteze ea, probabil luau parintii legatura cu ea, habar nu am... Ne-a chinuit sin in cls a 12-a, de a iesit putin scandal, nu ne mai puteam concentra la materiile pt admitere din cauza chimiei... Chiar diriga noastra a rugat-o sa o lase mai moale...

Editat de Octombrie 19, 2016