ANAF :(

[monicabo]

Daniela, de situatii de genul asta m-am lovit si eu, din toate categoriile

 

- la firma unde lucrez, veneau la trimestru notificari si somatii - in acelasi plic!! - pt dari neplatite. Insa era greseala lor, firma isi platea obligatiile catre stat, dar operau ei gresit, le treceau in alt cont... Si tot timpul, o data la 3 luni cineva trebuia sa mearga la fisc cu tot dosarul, cu dovezile de plata. Promiteau ca vor corecta... nimic, peste 3 luni iarasi venea notificarea si somatia si iarasi drumuri..... a durat 1-2 ani chestia asta, probabil le-a fost lene sa rectifice greseala aia de cont... si rectificarea s-a produs in urma unei reclamatii mai sus.

- mama a primit o data o notificare + somatie (la fel, deodata, probabil fac economie, caci ii costa Posta Romana) pt o diferenta de 1 leu!!! Frate, s-au luptat pt leul ala ca leii... probabil i-a costat mai mult posta decat recuperarea prejudiciului :)))) In fine, ok, trebuia recuperat si leul ala, nu zic nu.... dar sa se lupte tot ca leii sa recupereze datorii de la: Borcea, fratii Becali, Videanu, Patriciu (la cine i=au ajuns afacerile) si multi altii care au prejudiciat statul cu milioane si miliarde de lei.... Le-or trimite si astora somatiile sa=si achite impozitele catre stat??

- Eu am primit o somatie prin care mi se impunea sa achit suma de 75 de lei!!! Somatie la notificarea x din data Y, pe care nu am primit-o niciodata. Nu specifica nimeni de unde suma asta. M-am dus sa ma interesez, mi s-a spus sec ca sunt diferente de la indemnizatia de crestere copil de care am beneficiat si am de restituit statului aceasta diferenta. Nu a reusit nimeni performanta de a-mi explica de unde provine aceasta diferenta. Vroiam si eu sa stiu... am platit pana la urma, ca eram somata ca vor incepe executarea silita, dar asa, din burta mi se pot cere la o adica tot felul de sume... nu-i normal sa nu poti sa-i justifici contribuabilului de unde apar diferentele si sa-i impui sa plateasca cu ochii inchisi.... Pai si daca cereau 100 milioane???  Aveam si eu dreptul sa stiu... in fine au banguit ca nu mai pot intra in baza de date sa-mi spuna mie ce-i cu banii aia, dar ca sigur sunt de la CIC si trebuie sa-i platesc.... Treaba draguta a fost ca eu am iesit din CIC in nov. 2010 si somatia aia a venit pe la sfarsitul lui 2014.... deci le-a luat ceva timp sa proceseze bazele de date (4 ani!!!) ca apoi sa-mi spuna ca nu mai pot accesa baza de date.... uite baza, nu e baza...

- Sa nu mai vorbim de mutarea unei entitati juridice ca se lasa cu plans... a mutat sotul meu un PFA din sectorul 5 in sectorul 1.... a durat cateva luni tot transferul.... se ducea sotul la sect 5 de 1-2 ori pe luna aproape... ce se intampla cu dosarul?? E in lucru, d-le!! Stati sa ma uit... si scotea un maldar de dosare din care iesea un praf... era clar cat munceau la ele... Vreo luna jumatate a durat transportul efectiv al dosarului.. spunea doamna aia "asteptam un transport, cum vine masina, vi-l trimit de la S5 la S1"... O luna si jumatate s-a asteptat dupa masina aia... i-a spus sotul o data aleia "pai dati-mi mie dosarul, il duc eu, sunt cu masina" :))))) Nuuuuu..... 

- Lu'mama nu reusesc sa-i calculeze, sa-i dea impozitul datorat statului pt o chirie... de fiecare data sunt alte valori... Este vorba de un contract de inchiriere, valoarea chiriei nu s-a schimbat, tot aia e....cum naiba nu le da la calcule la fel?! Ca nu, ca-s regularizari.... Care frate regularizari, de 2 ani de zile?! Da, ca nu reusesc sa unifice cu datele din sectorul 5 (apt era parte mama, parte bunica, si imp. pe chirie se platea partial in S1, partial in S5, fct de domiciliu; intre timp bunica nu mai e, mama a mostenit, are certif. de mostenitor, a prezentat toate documentele.... dar cu toate astea situatia nu se clarifica, se incurca functionarii aia isi dau cu stangul in dreptul, ba ca e eroare de soft, ba ca e regularizare)....

Mai pot aduna povesti, caci colaborarea cu ANAF-ul este lifetime...

 

Nu stiu, nu-s organizati de loc.... Eu cred ca trebuie inchis ANAF 3 luni sa zicem, timp in care, nene, sa-si organizeze si actualizeze tot sistemul informatic, toate bazele de date... si sa redeschida cand sunt la zi si sunt in stare sa faca treaba ca lumea.         

[danielag]

Monica, ultima oară când am fost la ei a intrat cu mine în birou și un domn care avea somație pentru o amendă. Amenda fusese plătită la ei, la ghișeul de jos. L-au trimis pe domnul respectiv acasă să vină cu copie după foaia de vărsământ ca să vadă că e plătită amenda!! (Săracul om se crucea, păi n-am plătit-o tot la voi?? Da, la noi, dar nu avem baza de date comună cu birourile de jos.)

 

Altă chestie ”drăguță”: unul din clienții mei a cerut fișa plătitorului și a observat niște bani plătiți în plus, care nu erau plătiți de firmă (cine știe cine plătise din greșeală). S-a dus contabila la ANAF să vadă ce e cu suma respectivă și funcționara îi cerea tot așa, copie după OP ca să poată să scoată sumele de acolo. Păi ce copie după OP putea să dea firma dacă NU plătise ea banii????

[Pepco]

Iar acum câțiva ani, o firmă în care era asociată o persoană apropiată a primit notificarea de plată după ce poprirea la bancă fusese deja instituită. Ce să negociezi și cu cine, dacă poprirea era deja trimisă?

 

Eu am primit notificare de plată cum că n-am plătit dările firmei și să le plătesc în 15 zile, și în același plic am primit și somație de plată care se putea institui direct în poprire la bancă. Era tot o greșeală de la ei, sumele fuseseră încasate de către ei, dar cumva nu se făcuse repartizarea pe debite. Le-am și spus când m-am dus acolo că trimisul somației în același plic cu notificarea denotă că ne tratează ca pe niște infractori (oricum, în cazul meu eu chiar plătisem, dar și dacă n-am plătit, ori îmi trimiți notificare și vezi dacă plătesc sau nu, ori îmi trimiți de la început somație).

 

Iar ca să fiu ontopic, am avut un impozit plătit în plus și chiar și când mi-au trimis somația nu s-au uitat la debitul plătit în plus, somația era pentru suma prinsă în declarații. Deci, Admin, firma din scenariul tău trebuie să facă în fiecare lună cerere de compensare a datoriilor curente din suma plătită în plus, ANAF nu stinge automat sumele plătite în plus cu datoriile (firma trebuie să ceară compensarea sumei în valoare de X lei cu datoria de Y lei pentru TVA, datoria de Z lei pentru impozit pe venit etc.)

 

În plus și tot în legătură cu softurile ANAF, eu am făcut cerere de compensare pentru suma plătită în plus și n-au acceptat-o până n-am adus și o copie certificată de bancă după ordinul de plată prin care chiar s-a plătit suma în plus. De ce mi-au cerut OP-ul când și pe fișa lor se vedea că e plătit în plus, nu știu. Probabil să aibă acoperire și să nu facă o compensare pe o eventuală eroare de program.

 

Confirm cele de mai sus.

 

Exista un cont separat pentru fiecare datorie. Exista chiar conturi diferite pentru regularizari.

 

Daca platitorul nu ii indica cu degetul pe hartie ANAF-ului ce si cum sa stinga, se poate trezi cu surprize.

[Pepco]

 

 

CAPITOLUL II Stingerea creanțelor fiscale prin plată, compensare și restituire

ART. 163 Dispoziții privind efectuarea plății

(1) Plățile către organul fiscal se efectuează prin intermediul băncilor, trezoreriilor și al altor instituții autorizate să deruleze operațiuni de plată.

(2) în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central debitorii efectuează plata acestora într-un cont unic, prin utilizarea unui ordin de plată pentru Trezoreria Statului pentru obligațiile fiscale datorate bugetului de stat și a unui ordin de plată pentru Trezoreria Statului pentru celelalte obligații fiscale. Tipurile de obligații fiscale supuse acestor prevederi se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F.

ORDIN nr. 531/2016 din 28 ianuarie 2016 privind impozitele, contribuțiile și alte sume reprezentând creanțe fiscale, care se plătesc de contribuabili într-un cont unic

(3) Distribuirea sumelor din contul unic se face de organul fiscal competent, distinct pe fiecare buget sau fond, după caz, proporțional cu obligațiile fiscale datorate.

(4) în cazul în care suma plătită nu acoperă obligațiile fiscale datorate unui buget sau fond, distribuirea în cadrul fiecărui buget sau fond se face în următoarea ordine:

a) pentru toate impozitele și contribuțiile sociale cu reținere la sursă;

b) pentru toate celelalte obligații fiscale principale;

c) pentru obligațiile fiscale accesorii aferente obligațiilor prevăzute la lit. a) și b).

(5) în cazul în care suma achitată nu acoperă toate obligațiile fiscale aferente uneia dintre categoriile prevăzute la alin. (4), distribuirea se face, în cadrul categoriei respective, proporțional cu obligațiile fiscale datorate.

(6) Metodologia de distribuire a sumelor plătite în contul unic și de stingere a obligațiilor fiscale se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F.

ORDIN nr. 3637/2015 din 11 decembrie 2015 pentru aprobarea Metodologiei de distribuire a sumelor plătite de contribuabili în contul unic și de stingere a obligațiilor fiscale înregistrate de către aceștia

(7) Plata obligațiilor fiscale, altele decât cele prevăzute la alin. (2), se efectuează de către debitori, distinct pe fiecare tip de creanță fiscală.

(8) în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal local, debitorii efectuează plata acestora potrivit prevederilor alin. (7). Dispozițiile alin. (1), (9), (11) și (12) sunt aplicabile și plăților efectuate la organul fiscal local.

(9) Plata obligațiilor fiscale se efectuează de debitor. Plata poate fi efectuată în numele debitorului și de către o altă persoană decât acesta.

(10) Prin excepție de la prevederile alin. (3), în cazul în care debitorii beneficiază de înlesniri la plată potrivit reglementărilor legale în vigoare ori se află sub incidența legislației privind insolvența, distribuirea sumelor achitate în contul unic se efectuează de către organul fiscal competent, potrivit ordinii prevăzute la art. 165 alin. (1) sau (6), după caz, indiferent de tipul de creanță.

(11) în cazul stingerii prin plată a obligațiilor fiscale, momentul plății este:

a) în cazul plăților în numerar, data înscrisă în documentul de plată eliberat de organul fiscal, unitățile Trezoreriei Statului sau organele ori persoanele abilitate de acestea;

b) în cazul plăților efectuate prin mandat poștal, data poștei, înscrisă pe mandatul poștal;

c) în cazul plăților efectuate prin decontare bancară, data la care băncile debitează contul persoanei care efectuează plata pe baza instrumentelor de decontare specifice, astfel cum această informație este transmisă prin mesajul electronic de plată de către instituția bancară inițiatoare, potrivit reglementărilor specifice în vigoare, cu excepția situației prevăzute la art. 177, data putând fi dovedită prin extrasul de cont;

d) în cazul plăților efectuate prin intermediul cardurilor bancare, data la care a fost efectuată tranzacția, astfel cum este confirmată prin procedura de autorizare a acesteia. în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central, procedura și tipurile de creanțe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice.

(12) în cazul stingerii obligațiilor fiscale prin valorificarea garanției constituite potrivit art. 211 lit. a), data stingerii este data constituirii garanției.

ART. 164 Dispoziții privind corectarea erorilor din documentele de plată întocmite de debitori

(1) Plata obligațiilor fiscale efectuată într-un cont bugetar eronat este valabilă, de la momentul efectuării acesteia, în condițiile prezentului articol. La cererea debitorului, organul fiscal competent efectuează îndreptarea erorilor din documentele de plată întocmite de debitor, în suma și din contul debitorului înscrise în documentul de plată, cu condiția debitării contului acestuia și a creditării unui cont bugetar.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care plata s-a efectuat în alt buget decât cel al cărui venit este creanța fiscală plătită, cu condiția ca acestea să fie administrate de același organ fiscal iar plata să nu fi stins creanțele datorate bugetului în care s-a încasat suma plătită eronat, cu excepția cazului în care în evidența fiscală debitorul înregistrează sume plătite în plus cel puțin la nivelul plății eronate.

(3) în cazul plăților efectuate în alt buget, organul fiscal competent dispune unității Trezoreriei Statului transferul sumelor plătite eronat către bugetul căruia obligația fiscală este datorată.

(4) în situația în care plata obligațiilor fiscale s-a efectuat utilizând un cod de identificare fiscală eronat, eroarea din documentul de plată poate fi corectată cu condiția ca plata să nu fi stins creanțele datorate bugetului în care s-a încasat suma plătită eronat, cu excepția cazului în care în evidența fiscală debitorul înregistrează sume plătite în plus cel puțin la nivelul plății eronate. în acest caz, cererea de îndreptare a erorii se depune de cel care a efectuat plata la organul fiscal competent.

(5) Cererea de îndreptare a erorilor din documentele de plată poate fi depusă în termen de 5 ani, sub sancțiunea decăderii. Termenul începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a efectuat plata.

(6) Procedura de îndreptare a erorilor din documentele de plată se aprobă astfel:

a) prin ordin al ministrului finanțelor publice, în cazul plăților efectuate la organul fiscal central;

b) prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice, în cazul plăților efectuate la organul fiscal local.

ART. 165 Ordinea stingerii obligațiilor fiscale

(1) Dacă un debitor datorează mai multe tipuri de obligații fiscale, iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate obligațiile, atunci se stinge obligația fiscală pe care o indică debitorul, potrivit legii, sau care este distribuită potrivit prevederilor art. 163, după caz, stingerea efectuându-se, de drept, în următoarea ordine:

a) toate obligațiile fiscale principale, în ordinea vechimii, și apoi obligațiile fiscale accesorii, în ordinea vechimii;

b) obligațiile cu scadențe viitoare, la solicitarea debitorului.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal local cu suma plătită se sting cu prioritate amenzile contravenționale individualizate în titluri executorii, în ordinea vechimii, chiar dacă debitorul indică un alt tip de obligație fiscală. Aceste prevederi nu se aplică în cazul plății taxelor astfel cum sunt definite la art. 1 pct. 36.

(3) în scopul stingerii obligațiilor fiscale, vechimea acestora se stabilește astfel:

a) în funcție de scadență, pentru obligațiile fiscale principale;

b) în funcție de termenul de plată prevăzut la art. 156 alin. (1), pentru diferențele de obligații fiscale principale stabilite de organul fiscal competent, precum și pentru obligațiile fiscale accesorii;

c) în funcție de data depunerii la organul fiscal a declarațiilor fiscale rectificative, pentru diferențele de obligații fiscale principale stabilite de contribuabil/plătitor, în cazul în care legea prevede obligația acestuia de a calcula cuantumul obligației fiscale;

d) în funcție de data primirii, în condițiile legii, a titlurilor executorii transmise de alte instituții.

(4) Pentru beneficiarii unei eșalonări la plată, ordinea de stingere este următoarea:

a) ratele de eșalonare și/sau, după caz, obligațiile fiscale de a căror plată depinde menținerea valabilității eșalonării la plată;

b) sumele datorate în contul următoarelor rate din graficul de plată, până la concurența cu suma eșalonată la plată sau până la concurența cu suma achitată, după caz.

(5) Pentru beneficiarii unei amânări la plată, ordinea de stingere este următoarea:

a) obligațiile fiscale datorate, altele decât cele care fac obiectul amânării la plată;

b) obligațiile fiscale amânate la plată.

(6) Cu excepția situațiilor prevăzute la art. 167 alin. (11) și (12), pentru debitorii care se află sub incidența legislației privind insolvența, ordinea de stingere este următoarea:

a) obligații fiscale născute după data deschiderii procedurii insolvenței, în ordinea vechimii;

b) sume datorate în contul ratelor din programele de plăți ale obligațiilor fiscale, cuprinse în planul de reorganizare judiciară confirmat, precum și obligațiile fiscale accesorii datorate pe perioada reorganizării, dacă în plan s-au prevăzut calcularea și plata acestora;

c) obligații fiscale născute anterior datei la care s-a deschis procedura insolvenței, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora, în situația contribuabililor aflați în stare de faliment;

d) alte obligații fiscale în afara celor prevăzute la lit. a) - c).

(7) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul contribuabililor care beneficiază de ajutor de stat sub formă de subvenții de la bugetul de stat pentru completarea veniturilor proprii, potrivit legii, se sting cu prioritate obligațiile fiscale aferente perioadei fiscale la care se referă subvenția, indiferent dacă plata este efectuată din subvenție sau din veniturile proprii.

(8) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul obligațiilor fiscale de plată stabilite de organele de inspecție fiscală, precum și a amenzilor de orice fel, se stinge cu prioritate obligația fiscală sau amenda pe care o alege contribuabilul.

(9) Organul fiscal competent comunică debitorului modul în care a fost efectuată stingerea obligațiilor fiscale, cu cel puțin 5 zile înainte de următorul termen de plată a obligațiilor fiscale.

ART. 166 Reguli speciale privind stingerea creanțelor fiscale prin plată sau compensare

(1) Plățile efectuate de către debitori nu se distribuie și nu sting obligațiile fiscale înscrise în titluri executorii pentru care executarea silită este suspendată în condițiile art. 233 alin. (1) lit. a) și d) și alin. (7), cu excepția situației în care contribuabilul optează pentru stingerea acestora potrivit art. 165 alin. (8).

(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile și în cazul stingerii obligațiilor fiscale prin compensare.

ART. 167 Compensarea

(1) Prin compensare se sting creanțele statului sau unităților administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat cu creanțele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, până la concurența celei mai mici sume, când ambele părți dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât și pe cea de debitor, cu condiția ca respectivele creanțe să fie administrate de aceeași autoritate publică, inclusiv unitățile subordonate acesteia. Prin sume de plată de la buget se înțeleg sumele pe care statul sau unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială trebuie să le plătească unei persoane, inclusiv cele care rezultă din raporturi juridice contractuale, dacă acestea sunt stabilite prin titluri executorii.

(2) Creanțele debitorului se compensează cu obligații datorate aceluiași buget, urmând ca din diferența rămasă să fie compensate obligațiile datorate altor bugete, în mod proporțional, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. (1).

(3) Creanțele fiscale rezultate din raporturi juridice vamale se compensează cu creanțele debitorului reprezentând sume de restituit de aceeași natură. Eventualele diferențe rămase se compensează cu alte obligații fiscale ale debitorului, în ordinea prevăzută la alin. (2).

(4) Dacă legea nu prevede altfel, compensarea operează de drept la data la care creanțele există deodată, fiind deopotrivă certe, lichide și exigibile.

(5) în sensul prezentului articol, creanțele sunt exigibile:

a) la data scadenței, potrivit art. 154 sau 155, după caz;

b) la termenul prevăzut de lege pentru depunerea decontului cu sumă negativă de TVA cu opțiune de rambursare, în limita sumei aprobate la rambursare prin decizia emisă de organul fiscal central, potrivit legii;

c) la data depunerii cererii de restituire, în limita sumei aprobate pentru restituire prin decizia emisă de organul fiscal central, potrivit legii, pentru cererile de restituire a accizei sau taxei pe valoarea adăugată, după caz, depuse potrivit Codului fiscal;

d) la data comunicării deciziei, pentru obligațiile fiscale principale, precum și pentru obligațiile fiscale accesorii stabilite de organul fiscal competent prin decizie;

e) la data depunerii la organul fiscal a declarațiilor de impunere rectificative, pentru diferențele de obligații fiscale principale stabilite de contribuabil/plătitor în cazul în care legea prevede obligația acestuia de a calcula cuantumul obligației fiscale;

f) la data comunicării actului de individualizare a sumei, pentru obligațiile de plată de la buget;

g) la data primirii, în condițiile legii, de către organul fiscal a titlurilor executorii emise de alte instituții, în vederea executării silite;

h) la data nașterii dreptului la restituire pentru sumele de restituit potrivit art. 168, astfel:

1. la data plății pentru sumele achitate în plus față de obligațiile fiscale datorate;

2. la data prevăzută de lege pentru depunerea declarației anuale de impozit pe profit, în cazul impozitului pe profit de restituit rezultat din regularizarea anuală, potrivit legii. Restituirea se face în limita sumei rămase după regularizarea impozitului anual cu plățile anticipate neachitate;

3. la data emiterii deciziei de impunere anuală, în cazul impozitului pe venit de restituit rezultat din regularizarea anuală, potrivit legii. Restituirea se face în limita sumei rămase după regularizarea impozitului anual cu plățile anticipate neachitate;

4. la data procesului-verbal de distribuire, pentru sumele rămase după efectuarea distribuirii prevăzute la art. 258;

5. la data prevăzută de lege pentru depunerea declarației fiscale, în cazul sumelor de restituit rezultate din regularizarea prevăzută la art. 170;

6. la data depunerii cererii de restituire, în limita sumei aprobate pentru restituire prin decizia emisă de organul fiscal potrivit legii, pentru celelalte cazuri de sume de restituit.

(6) Creanțele fiscale rezultate din cesiunea notificată potrivit prevederilor art. 28 se sting prin compensare cu obligațiile cesionarului la data notificării cesiunii.

(7) Compensarea se constată de către organul fiscal competent, la cererea debitorului sau din oficiu. Dispozițiile art. 165 privind ordinea stingerii datoriilor sunt aplicabile în mod corespunzător.

(8) Organul fiscal competent comunică debitorului decizia cu privire la efectuarea compensării, în termen de 7 zile de la data efectuării operațiunii.

(9) Se compensează, în condițiile prezentului articol, suma negativă a taxei pe valoarea adăugată din decontul de taxă cu opțiune de rambursare depus de reprezentantul unui grup fiscal constituit potrivit Codului fiscal cu obligațiile fiscale ale membrilor grupului fiscal, în următoarea ordine:

a) obligațiile fiscale ale reprezentantului grupului fiscal;

b) obligațiile fiscale ale celorlalți membri ai grupului fiscal, la alegerea organului fiscal central.

(10) în cazul în care taxa pe valoarea adăugată de plată se stinge prin regularizare cu suma negativă de taxă, potrivit Codului fiscal, data stingerii taxei de plată este data prevăzută de lege pentru depunerea decontului în care s-a efectuat regularizarea.

(11) Pentru debitorii care se află sub incidența legislației privind insolvența și care depun un decont cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare după data deschiderii procedurii insolvenței, suma aprobată la rambursare se compensează în condițiile prezentului articol cu obligațiile fiscale născute după data deschiderii procedurii insolvenței.

(12) Suma negativă de taxă pe valoarea adăugată înscrisă în decontul de taxă pe valoarea adăugată aferentă perioadei fiscale anterioare datei deschiderii procedurii insolvenței se compensează în condițiile prezentului articol cu obligațiile fiscale ale debitorului născute anterior deschiderii procedurii.

ART. 168 Restituiri de sume

(1) Se restituie, la cerere, contribuabilului/plătitorului orice sumă plătită sau încasată fără a fi datorată.

(2) în situația în care s-a făcut o plată fără a fi datorată, cel pentru care s-a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.

(3) Prevederile prezentului articol se aplică și pentru sumele de restituit ca urmare a aplicării, potrivit legii, a scutirii indirecte sau a altor asemenea scutiri.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), se restituie din oficiu următoarele sume:

a) cele de restituit, reprezentând diferențe de impozite rezultate din regularizarea anuală a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice, care se restituie în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere;

b) cele încasate prin poprire, în plus față de creanțele fiscale pentru care s-a înființat poprirea, care se restituie în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data încasării.

(5) Diferențele de impozit pe venit și/sau contribuții sociale de restituit mai mici de 10 lei rămân în evidența fiscală spre a fi compensate cu datorii viitoare, urmând să se restituie atunci când suma cumulată a acestora depășește limita menționată.

(6) Prin excepție de la alin. (5), diferențele mai mici de 10 lei se restituie în numerar numai la solicitarea contribuabilului/plătitorului.

(7) în cazul restituirii sumelor în valută confiscate, aceasta se realizează conform legii, în lei la cursul de referință al pieței valutare pentru euro, comunicat de Banca Națională a României, de la data rămânerii definitivă a hotărârii judecătorești prin care se dispune restituirea.

(8) în cazul în care contribuabilul/plătitorul înregistrează obligații restante, restituirea/rambursarea se efectuează numai după efectuarea compensării potrivit prezentului cod.

(9) în cazul în care suma de rambursat sau de restituit este mai mică decât obligațiile restante ale contribuabilului/plătitorului, se efectuează compensarea până la concurența sumei de rambursat sau de restituit.

(10) în cazul în care suma de rambursat sau de restituit este mai mare decât suma reprezentând obligații restante ale contribuabilului/plătitorului, compensarea se efectuează până la concurența obligațiilor restante, diferența rezultată restituindu-se contribuabilului/plătitorului.

(11) în cazul în care după decesul persoanei fizice sau încetarea persoanei juridice se stabilesc sume de restituit sau de rambursat prin hotărâri judecătorești definitive, aceste sume se restituie sau se rambursează numai dacă există succesori ori alți titulari care au dobândit drepturile de rambursare sau de restituire în condițiile legii.

(12) în cazul în care din eroare, instituțiile de credit virează organului fiscal sume reprezentând credite nerambursabile sau finanțări primite de la instituții sau organizații internaționale pentru derularea unor programe ori proiecte, prin excepție de la prevederile alin. (8), sumele respective se restituie la cererea instituției de credit sau a contribuabilului/plătitorului, chiar dacă acesta înregistrează obligații restante.

ORDIN nr. 682/1154/2016 din 7 aprilie 2016 pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor prevăzute la art. 7, 9 și 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, precum și a sumelor stabilite de instanțele de judecată prin hotărâri definitive și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare.

ART. 169 Prevederi speciale privind rambursarea taxei pe valoarea adăugată

(1) Taxa pe valoarea adăugată solicitată la rambursare prin deconturile cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare, depuse în cadrul termenului legal de depunere, se rambursează de organul fiscal central, potrivit procedurii și condițiilor aprobate prin ordin al președintelui A.N.A.F.

(2) în cazul deconturilor cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare, depuse după termenul legal de depunere, suma negativă din acestea se preia în decontul perioadei următoare.

(3) Organul fiscal central decide în condițiile prevăzute în ordinul menționat la alin. (1) dacă efectuează inspecția fiscală anterior sau ulterior aprobării rambursării, în baza unei analize de risc.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), în cazul decontului cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare pentru care suma solicitată la rambursare este de până la 45.000 lei, organul fiscal central rambursează taxa cu efectuarea, ulterior, a inspecției fiscale.

(5) Dispozițiile alin. (4) nu se aplică:

a) în cazul în care contribuabilul/plătitorul are înscrise în cazierul fiscal fapte care sunt sancționate ca infracțiuni;

b) în cazul în care organul fiscal central, pe baza informațiilor deținute, constată că există riscul unei rambursări necuvenite.

(6) în cazul decontului cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată depus în numele unui grup fiscal constituit potrivit Codului fiscal, dispozițiile alin. (5) sunt aplicabile atât pentru reprezentantul grupului fiscal, cât și pentru membrii acestuia.

(7) Ori de câte ori, în condițiile prezentului articol, rambursarea se aprobă cu inspecție fiscală ulterioară, inspecția fiscală se decide în baza unei analize de risc.

(8) Deconturile cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare pentru care suma solicitată la rambursare este de până la 45.000 lei, depuse de persoane impozabile aflate în una dintre situațiile prevăzute la alin. (5), se soluționează după efectuarea inspecției fiscale anticipate.

ORDIN nr. 3699/2015 din 17 decembrie 2015 pentru aprobarea Procedurii de soluționare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare

ART. 170 Prevederi speciale privind restituirea impozitului pe venit reținut la sursă

(1) în situația în care plătitorul a reținut la sursă un impozit pe venit în cuantum mai mare decât cel legal datorat, restituirea acestuia se efectuează de către plătitor, la cererea contribuabilului depusă în termenul de prescripție a dreptului de a cere restituirea prevăzut la art. 219.

(2) Sumele restituite de către plătitor se regularizează de către acesta cu obligațiile fiscale de același tip datorate în perioada fiscală în care s-a efectuat restituirea prin depunerea unei declarații de regularizare/cerere de restituire. Declarația de regularizare/cererea de restituire poate fi depusă și ulterior, în cadrul termenului de prescripție a dreptului de a cere restituirea. Pentru diferențele de restituit sunt aplicabile prevederile art. 167 sau 168, după caz.

(3) în cazul contribuabililor nerezidenți care depun certificatul de rezidență fiscală ulterior reținerii la sursă a impozitului de către plătitorul de venit, restituirea și regularizarea, potrivit prezentului articol, se efectuează chiar dacă pentru perioada fiscală în care creanța fiscală restituită a fost datorată s-a ridicat rezerva verificării ulterioare, ca urmare a efectuării inspecției fiscale.

(4) Pentru impozitul pe venit care se regularizează potrivit prezentului articol, plătitorul nu depune declarație rectificativă.

(5) în situația în care plătitorul nu mai există sau acesta se află în procedura insolvenței potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, restituirea impozitului pe venit reținut la sursă în cuantum mai mare decât cel legal datorat se efectuează de către organul fiscal central competent, în baza cererii de restituire depuse de contribuabil. Prin organ fiscal central competent se înțelege organul fiscal central competent pentru administrarea creanțelor fiscale ale contribuabilului solicitant.

(6) Plătitorul are obligația de a corecta, dacă este cazul, declarațiile informative corespunzătoare regularizării efectuate.

(7) Procedura de aplicare a prezentului articol se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F.

ART. 171 Regularizarea obligațiilor fiscale în cazul reconsiderării unei tranzacții de către organul fiscal central

(1) Obligațiile fiscale stabilite de organul fiscal central ca urmare a reconsiderării unei tranzacții, potrivit legii, se regularizează cu obligațiile fiscale declarate/plătite de contribuabil/plătitor aferente respectivei tranzacții. în acest caz, sumele achitate în contul obligațiilor fiscale declarate/plătite de contribuabil/plătitor se consideră a reprezenta plăți anticipate în contul obligațiilor fiscale stabilite ca urmare a reconsiderării.

(2) Procedura de aplicare a prezentului articol se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F.

ART. 172 Obligația băncilor supuse regimului de supraveghere specială sau de administrare specială

Băncile supuse regimului de supraveghere specială sau de administrare specială și care efectuează plățile dispuse în limita încasărilor vor deconta zilnic, cu prioritate, sumele reprezentând obligații fiscale cuprinse în ordinele de plată emise de debitori și/sau obligații fiscale înscrise în adresa de înființare a popririi transmisă de organele fiscal.

 

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/cod_procedura/Cod_Procedura_Fiscala_cu_norme_2016.htm#__RefHeading__3483_1651101228

[Pepco]

Da, la noi, dar nu avem baza de date comună cu birourile de jos.)

 

Confirm si asta.

[marius]

Unul din proiectele de tara initiate de guvernul Ciolos este si aceasta punere la punct a infrastructurii informatice la nivel national atat ca si logistica cat si soft la capitolul ANAF.

 

Proiectul este amplu, obiectiv si cu efecte rapide.

 

Asa incat ramane sa decideti cu cine votati ..... ca se apropie alegerile..... 

[dea78]

    In 2010,daca nu ma insel s-a dat lege ca datoriile contribuabililor la casa de asigurari sanatate sa fie platite la ANAF.Nu stiu ce s-a intamplat,dar in zona mea multi platitori,care erau cu platile la zi au inceput sa primeasca notificari de prin 2014 ca au datorii la ANAF,mai exact catre casa de asigurari de sanatate,datorii din 2010.La datoriile aferente erau si penalizari+dobanzi calculate pana in data notificarii.Cu chitantele in mana fiecare s-a dus la casa de asigurari de sanatate sa ceara explicatii.Fiecare a primit scrisoare/decizie ca nu exista datorii din partea contribuabililor la data respectiva(2010) cam in termen de cateva luni.La ANAF in schimb nu s-a facut nici o regularizare si s-a imputat acea suma in final cu explicatia "oricum e o suma deductibila si o scadeti din cheltuieli...".Nu mi se pare legal sa scazi o cheltuiala aferenta din 2010 in 2014,cand firma/PFAul s-a infiintat in 2012-2014 si daca reclami mai departe la ANAFul judetean esti amenintat ca vei primi si amenda pt ca ai facut asta.

    Deci daca se va schimba softul probabil ne vom trezi din nou cu notificari pt datorii nefacute si nejustificate de ANAF.

[danielag]

Marius, guvernul Cioloș nu candidează la alegerile astea. Că nu sunt alegeri pentru guvern.

[BlackCat4evR]

Pai Ciolos ar fi propus ca prim ministru de doua dintre partidele care participa la alegeri, si el a acceptat, se pare.

[danielag]

Mai am un caz cu ANAF. O cunoștință avea o firmă pe care nu avea activitate și voia să o închidă. A cerut certificat fiscal, totul era ok, dar la un moment dat s-a trezit cu somație de plată pentru o amendă cum că n-ar fi depus o declarație cu câțiva ani în urmă. Fiind om cu frică de autorități și nevrând să i se instituie poprire pe conturi, a plătit amenda și apoi s-a dus la contabil să vadă ce s-a întâmplat.

 

Declarația cu pricina ar fi trebuit să fie o declarație asupra venitului microîntreprinderilor, valoarea declarată era zero (nefiind activitate pe firmă). Pentru perioada respectivă fusese depusă o declarație pentru impozitul pe profit cu valoare zero. Ulterior, contabilul dându-și seama că a greșit obiectul declarației (firma era micro), a făcut la foarte scurt timp o declarație corectă tot cu valoare zero, pentru impozitul pe venitul microîntreprinderilor. Doar că declarația de corecție a depus-o la ghișeu, n-a mai depus-o pe site.

 

Pentru această situație (declarație cu zero lei de plată pentru stat, dar greșită categoria de impozit - situație corectată cam într-o săptămână), amenda a venit de 1.000 de lei.

 

Contabilul a acționat ANAF-ul în judecată în contencios și atât pe fond cât și la apel a avut câștig de cauză (având în vedere că nu ar fi fost sume de declarat și bugetul n-a fost prejudiciat cu nimic, contribuabilul ar fi trebuit să primească avertisment, nu amendă). Procesele au durat cam 1 an și jumătate.

 

Cu hotărârea definitivă în mână, contribuabilul s-a dus la ANAF să facă cerere de restituire de sumă pentru cei 1.000 de lei plătiți. În același plic cu înștiințarea ANAF că dispune plata celor 1.000 de lei i-a venit contribuabilului o somație de plată pentru două sume care adunate făceau 1.000 de lei (!!!!) și pentru care nu primise până atunci nici o notificare, nimic (niște sume din regularizări).

 

Contabilul a vrut să dea iarăși ANAF în judecată, dar contribuabilul n-a mai vrut, voia să închidă firma (ar mai fi durat ceva timp procesele și cine știe ce datorii se mai inventau). 

 

Și uite așa a încasat ANAF 1.000 de lei în plus doar din tracasarea unui contribuabil care avea datorie la stat de 0 lei. Dacă ar fi fost la fel de eficienți și cu marii neplătitori sigur am fi avut niște bugete serioase...