Mamici fara ajutor

[mariamunteanu]

Lorikay, considera ca nu locuiesti cu socrii. Daca erati singuri, tot n-ati fi avut ajutor. Maria

[MariaG]

... si il tot implici cu imaginatie, cu subtilitate, cu forta si cu ce iti mai da prin cap si la un moment obosesti si iti vine sa te tot duci ca ti s-a luat de menajat sentimentele lui finute de om care munceste pana seara tarziu - de parca tu ai sta toata ziua degeaba, nu ai si tu un serviciu cam la fel de platit ca si al lui, si pui si masina de spalat, si aspiratorul, si raspunzi la toate intrebarile ciudate ale pustiului de 3 ani jumate care nu se poate opri din vorbit :-), si speli si vase, si ii calci si haine copilului, si-l duci si-l iei de la gradinita, il convingi sa manance sau sa se culce si stim cu totii lista (desi imi vine acuma sa o insirui pe toata ca poate citeste si vre-un tata din cei comozi - recunosc cu un colt de minte ca nu sunt toti-toti la fel - si poate nu se mai simte atat de asuprit cand ramane cu copilul o intreaga dupa amiaza si te uiti stramb cand ajungi acasa si vezi ca o sa iti ia vreo doua - trei ore sa faci casa sa nu mai arate ca dupa vre-un uragan sau cand afli pe la 11 noaptea ca, desi piticul n-a dormit dupa masa, inca mai e in picioare si alearga bezmetic prin casa si n-a mancat nimic de pe la ora 2 si iti vine sa ii pui ceva in cap tatalui de atata responsabilitate ce poate dovedi). M-am hotarat la un moment dat sa devin "nesimtita" si in ziua aia din saptamana (sau sfarsit de saptamana) in care ajunge intr-un final sa fie acasa la momente la care copilul nu doarme sa ii las sa se descurce (partial pentru ca daca e tatal acasa si incerc sa intrerup vreo activitate cu afirmatii de genul "peste 10 minute mancam" urmate de "peste 5 minute mancam" urmate de "haideti la masa" se revarsa din gura copilului, care altfel e foarte intelegator, un potop de "nu vreau sa stea mami cu mine!!!!!", "nu vreau sa mananc cu mami!!!" sau, cand a petrecut macar doua ore deja langa ta'su, "vreau sa stea tati cu mine!!!!", toate pe o tonalitate care imi da dureri de cap si mie si vecinilor - vorba unei cunostinte "ce copil mic si ce galagie mare face"). Urmarea hotararii mele este ca in ziua resp Alex nu mai doarme la pranz (pe motiv "Nu vrea sa doarma, nu stiu ce sa-i fac") intr-un potop de "ALEX CULCA-TE!!!", plasete, tipete si alte astfel de manifestari care nu se vor finaliza in vecii vecilor cu adormirea copilului. Cand ma uit dezaprobator (ca nu mai vreau sa mai spun nimic ca sa nu pun paie pe foc) ma intreaba "Pai tu cum faci?". Si incercarea mea de a explica cum ca autoritatea nu se construieste cu tonul ridicat si cu manifestari agresive, sau cu santaj sau cu cumparari, ci ca tre' sa respecti copilul si sa fii convins tu ca ceea ce vrei sa faca copilul este bine si este clar pentru copil, samd, are drept rezultat un misto "aaaa, am uitat trebuie sa CRED ca o sa adoarma. Alex eu CRED ca tu o sa adormi acum!" si un zambet ironic. Ironia este ca daca eu ii explic copilului ca trebuie sa se odihneasca si de ce si ce o sa facem dupa ce se trezeste, si ii vorbesc linistit, si il alint si pe el un pic - ca de aia are 3 ani -, copilul se inveleste, se intoarce pe o parte si se culca. Ironia este ca m-am saturat sa ii tot explic tatalui ca un copil de 3 ani nu e prost si ca stie sa speculeze orice ezitare si ca iti testeaza intotdeauna limitele si ca daca ele sunt rezonabile si bine intelese/explicate, copilul se simte in siguranta si isi vede de copilaria lui. (acuma am devenit dramatica si mi-au dat lacrimile) Imi cer scuze de virulenta raspunsului. Am cam multe pe suflet. Plus ca ma doare suferinta copilului cand e repezit de barbatul pe care il admira cel mai mult.

[teodoral]

Da, nu am ce comenta, la baita ma ajuta. Imi aduce vana, imi pregateste samponul cu dushbad-ul si dupa aia se duce sa faca laptele. A, o usuca pe par cu foenul ca are par destul de lung si pregateste laptele. Mai face si poze. As vrea sa le pun pe forum dar nu stiu cum.De pampers...daca e c..a ma striga ca el nu stie "chipurile" s-o stearga. Sambata noaptea doarme numai el cu ea( inca se trezeste noaptea). Dar totusi as vrea sa faca din proprie initiativa. De plimbat singur cu caruciorul, niciodata.

[Babee]

La inceput toti barbatii sunt mai speriati, depinde cum sunt luati si facuti sa inteleaga ca trebuie sa se implice si ei in cresterea si educarea copilului. La noi a fost bine, putin stangaci la inceput cu Phillip(pe care singur l-a schimbat la 1 saptamana, dar de-abia la 3 luni l-a tinut in brate pentru ca ii era frica), a stat si el noaptea, a alergat si el buimac dupa lapte etc.La Rebecca s-au mai schimbat lucrurile, topit ca e fata. Noi dupa experiente negative cu bone ne-am decis ca noi sa fim inlocuitorul celuilalt cand nu este acasa.Daca el este la munca-eu fac totul.Daca el este acasa si eu la munca,preia totul.Daca suntem amandoi acasa face curat, spala vase, se joaca cu cei mici, iese cu ei afara.Eu ma pot odihni, pot gati, calca sau ce mai am(ca se gaseste cate ceva mereu). Este o armonie si sincera sa fiu e mai bine cand exista si comunicare.De la inceput trebuie lasat sa se descurce.Si pe mine ma intreba de mii de ori acum fac bine, asa trebuie? Ii este putin frica sa stea singur cu 3 dar va invata si asta[il] Incurajati-i pentru fiecare gest si nu va enervati ca nu le iese perfect[flo] ----------------------------- Gabriela[gravi], Phillip si Rebecca

[mamitzica]

Nu pot sa ma pling de al meu ca face multe si e implicat bine in cresterea copilului. Lasa mult de dorit in educatia odraslei care e un speculant de zile mari si care stie ca tata se inmoaie mai repede si mai usor pe cind mama e afurisita si nu o pot invirti pe degete cum vreau eu. Cel mai dragut a fost cind avea copil 2 luni,eu m-am intors la servici iar maica-mea a trebuit sa plece de urgenta inapoi in romania asa ca au ramas ei doi 3 zile pe saptamina.Dupa prima zii mi-a zis disperat ca nu a putut face nimic toata ziua ca intruna era ceva de facut pentru copil.

[ingridnen]

Ma inscriu si eu... de cateva luni sotzul lucreaza pana tarziu (a schimbat job-ul)si nu se ocupa mai deloc de copil. Dar nici inaitne nu dadea in brinci. Mai iesea cu el in parc, ca sa pot sa-mi fac treburile. Am avut de-a lungul anilor multe discutii - cu rezultate pe moment, pe urma iar a cazut in vechile obiceiuri. Problema este ca mai toti cunoscutii nostri sant la fel. numai ca la ei mai e o mama, o soacara, care ajuta... iar noi nu avem nici un ajutor (in afara de bona) Ingrid si Cristi 4 ani si 8 luni

[Johnson]

quote:

---

Originally posted by Lorikay
Eu sunt una din fericite: din momentul in care s-a nascut fetita mea si pana acum sotul meu s-a purtat de nota 10. In primele 2 saptamani ima facea pana si mancare pe care mi-o aducea la pat gata taiata, doar sa o bag in gura (asta in conditiile in care noi locuim cu parintii lui si toata lumea se astepta ca soacra mea sa preia treburilegospodariei-ceea ce nu s-a intamplat. Problema mea este ca bunicii nu se implica de loc. De 4 luni si jumatate de cand am nascut nu am avut o zi sau o jumatate de zi pentru noi, sa iesim la un restaurant sau la un suc cu prietenii deoarece bunicii prefera sa se relaxeze la televizor decat sa stea cu nepoata.

---

Problema asta este numai in viziunea ta. Dpdv personal ii faci ti-i cresti singura! Nu ii faci ca ai cu cine sa ii lasi sau cine sa ti-i creasca. Fiecare are viata lui pe care si-o traieste asa cum crede de cuviinta in limitele bunului simt. Dar daca erai departe de familii: a ta sau a lui, amindoua.. nu are importanta..atunci ce faceai? Cind zic departe ma refer la mii de km??? Toat lumea se astepta ca soacra sa iti preia partea ta de job..de ce? Cred ca toata lumea de la Romania inca traieste cu conceptul ca parintii sau socrii trebuie sa slugareasca copiilor. Reciproca este adevarata de asemenea. Grow up, move up! Logic is a systematic method of coming to the wrong conclusion with confidence!

[Lorikay]

Johnson, m-ai inteles gresit. Eu nu vreau sa-mi creasca altcineva copilul.Dar macar sa nu se mai laude la toata lumea ce grija are ea de fetita. Daca o asculti o sa crezi ca eu stau toata ziua cu picioarele in sus. Si inca ceva: de doua ori am rugat-o sa stea cu bebe(a trebuit sa mergem la nunta unor prieteni)si de fiecare data a trebuit sa le facem un serviciu. Oricum am fi facut ceea ce ne-au cerut dar a sunat urat cand au spus ca trebuie sa facem asta pentru ca au avut grija de copil.

[Johnson]

quote:

---

Originally posted by Lorikay
Johnson, m-ai inteles gresit. Eu nu vreau sa-mi creasca altcineva copilul.Dar macar sa nu se mai laude la toata lumea ce grija are ea de fetita. Daca o asculti o sa crezi ca eu stau toata ziua cu picioarele in sus. Si inca ceva: de doua ori am rugat-o sa stea cu bebe(a trebuit sa mergem la nunta unor prieteni)si de fiecare data a trebuit sa le facem un serviciu. Oricum am fi facut ceea ce ne-au cerut dar a sunat urat cand au spus ca trebuie sa facem asta pentru ca au avut grija de copil.

---

Vreau sa sper ca nu te-am inteles gresit... Cind ma intreba cineva de ce a tebuit sa ma mut in Canada raspunsul meu invariabil a fost: ca sa pun 10,000 km intre noi si rude (nu sint chiar asa de rai nici unii si nici altii) dar si ptr faptul ca am inteles sa ne facem viata noastra asa cum consideram noi-asta vine cu responsabilitati si cu sacrificii dar PAYS OFF BIG TIME (in the end). Stiu ca suna aiurea sa dau sfaturi, dar, SCURTATI SEDEREA...cu ei! Am auzit-dar nu cred, nu am vazut inca de Nirvana cind copii impart aceeasi casa cu parintii..sa mai zic de cu socrii???? Cit despre cu cracii in sus...serveste-i-o pe rever ca o faci pentru fericirea lu fi-sau... Logic is a systematic method of coming to the wrong conclusion with confidence!

[Ingrid S]

Cel mai urat mi se pare cand vine vreun prieten al sotului meu si incepe sa-i spuna cuvintele clasice: barbatul e barbat (ce stupizenie) si nu trebuie sa se implice in treburile casei sau in cresterea copilului. Asta pt ca de fiecare data el incalzeste laptele, baia i-o facem impreuna, o adoarme, se joaca cu ea, ii face de mancare, spala biberoane, o schimba, merg la cumparaturi si lista e lunga. Noroc ca el nu apleaca urechea la prostiile debitate de unii prieteni...eu cand aud iau foc si raspund pe masura mereu. Nu inteleg cum poate un tata sa nu se preocupe de copil, sa nu se joace cu el...dar vad in jurul meu nenumarate exemple negative. Din pacate, nu cred ca se schimba, e rezultatul educatiei primite de acasa. Ingrid S si Diana http://www.dropshots.com/Ingrid28_photo