Fulgi de nea decembrie 2014 - capitolul 8

[andaghe]

Ah, si la noi e miorlaiala, imediat ii apar lacrimile, m-am gabdit ca ar putea fi din cauza ca nu e obisnuita cu refuzuri si cu "greutati" in activitatile ei, sper sa fie doar o etapa cum zici.

Altfel ma supara ca alearga deoarte de noi oe strada, i-am promis ca ii pun o lesa daca mai face asa, nu se opreste cand strigam la ea si asta mi se pare cel mai grav. Iarasi ma gandesc ca e tot din cauza hiperprotectiei mele si nu e speriata , nu ia in calcul nicio posibilitate "nasoala"... nu mai stiu cum sa fac, deocamata am certat-o si ea spune ca "a inteles"... dar tare nu imi vine sa ma bazez oe intelesul ei...

In rest bine, topaita, se joaca mereu, are tot felul de idei, sunt tare mandra de ea !! [il]

Mananca si mai bine, a inceput sa mai guste si chestii noi... e scumpica... ma intreaba de prajituri "mami, asta e cu zahar otravitor?" Zic da, ea zice "bine, am inteles"... si o baga in gura :)) macar stie, e importanta si stiinta, nu?

[geuta]

Cu alergatul departe de noi nu s-a intamplat.

Cand vrea sa mearga mai repede ne pune sa alergam si noi [:-)))]

In schimb vad la altele cum nu are frici- nu stie/ nu are notiunea de pericol.

Daca vrea ceva si e total interzis cam face scene, dar stie cand e vorba de siguranta NU negociem.

Imi povestea sora mea de o fetita de la joaca care se plimba cu bunicii pe trotuar.

Pe trotuarul celalalt venea tatal ei cu bicicleta. Fetita de fericire a fugit in strada( vorbim de o strada f circulata-Mihai Bravu)sa ia bicicleta.

Sora mea a inlemnit- a venit o masina cu ceva viteza, a pus o frana brusca si s-a oprit ca in filme la milimetru de fetita, fix in mijlocul strazii.

Buncii si tatal ei nu au mai fost in stare de nimic.

S-a intamplat acum vreo 3 ani, cand fetita avea vreo 2.5 ani.

Editat de Mai 20, 2019

[geuta]

Ce faceti?

Cum mai sunteti?

Eu am avut o sapt destul de aglomerata, ieri si azi am stat peste program.

Iuli e putin racita, peste 2 sapt mergem la Bucuresti.

La gradi organizeaza o excursie pentru finalul anului scolar dar nu va participa pentru ca 1 nu mai putem noi sa ne invoim si 2e la Cheia si nu prea am control asa asupra ei cu alergatul.

Ioana a mers si ea in excursie la gradi dar au mers la zoo, muzee....

Vor mai fi zi altele...

[andaghe]

Nici eu nu o las luni intr-o excursie, prefer sa stea acasa, merge cu mine in multe locuri, este inca mica de plecat o zi intreaga.

Am fost azi la teatru, mergem si maine, a foat saptamana festivalului de teatru, am vazut si marionete spectacol stradal, f frumos.

Am gasit jucarii f dragute la magazinul de reciclate, este in rond la catedrala.

Azi nea prins si ploaia, a fost amuzant, picioarele fleasca :))

[andaghe]

*Ne-a

[andaghe]

Suparare mare ca nu a pus ea stampila azi, la vot :)) dar nu am vrut sa risc anularea votului , dar acum stiu, data viitoare ii iau un carnetel la ea sa se stampileze cat pofteste pe acela....

[geuta]

Ce tare!

Noi am fost singuri la vot.

Ieri am avut musafiri si s-au jucat toata ziua, s-au facut ca Peppa [:-)))] .

Le-am facut dus si mai aranjam cate ceva, cand Ioana ma anunta ca Iuli diarme- era 19.30.

A dormit pana azi la 7 si putin.

[andaghe]

Tamara a inceput seara sa se bazaie ca ii e frica de i tuneric, ca nu vrea sa stea singura.... de vreo 2 zile. Nu inteleg de unde, cum, cand....??!!

[geuta]

Cu Ioana am experimentat asa ceva, dar era mai mare. Imi aduc aminte ca era intuneric in camera si cautam cu lanterna impreuna pe unde vroia ea sa verifice ca nu e nimic. Nimic nu a convins-o, desi ele nu dormeau niciodata cu bezna in camera....mereu avem o lampa de veghe. Momentul asta a aparut cand le-am facut paturi separate si dormeau fiecare in patul ei. Plangea tare pana adormea, se trezea des sa vina la noi pana ne culcam- desi eu dormeam in aceeasi camera cu ele cu Iuli in pat- ziua era obosita, agitata, asa ca am ajuns la psiholog ( care de altfel a confirmat ca in momentul acela s-a produs declicul).

Trebuie sa cauti in spate sa vezi ce a produs aceasta frica si cu asta sa lucrezi.

Frica e produsul imaginatiei.

Si noi a adulti experimentam asa ceva.

Editat de Mai 28, 2019

[Fleurdelise]

Tamara a inceput seara sa se bazaie ca ii e frica de i tuneric, ca nu vrea sa stea singura.... de vreo 2 zile. Nu inteleg de unde, cum, cand....??!!

Scuze de intruziune, voiam doar sa va spun ca fricile nocturne, frica de stat singur, frica de monstrul de sub pat sau din sifonier sunt o etapa normala. E legata de dezvoltarea creierului, de imaginatie, copiii fac conexiuni cu tot ce au vazut si au auzit, apare interogarea fata de necunoscut si implicit frica de necunoscut si de ce nu pot vedea.

Al meu si acum la 7 ani ii e frica sa doarma singur (bine aici am fost eu prea permisiva), frica sa stea singur intr-o camera, etc.

La noi este si pe fondul unei situatii stresante in familie (m-am despartit foarte recent) dar, altfel, sunt convinsa ca fiecare copil trece la un moment dat prin aceasta etapa, fara un motiv anume, si oricat de "neinfricati" ar fi fost inainte. Va trece...