Fulgi de nea decembrie 2014 - capitolul 8

[geuta]

Bafta la dr azi, Anda!

[andaghe]

Abia acum ne-am întors, a fost groaznic pe drum, am făcut 2 h și ceva!! Până în Băneasa!! Nu e normal așa ceva, am ratat și prânzul și dormitul la Gradi... In fine.

Copilul este foarte bine, a zis că nu ne recomanda nici macar analize că nu vede niciun rost pentru ele. Ganglionii de la gât nu sunt patologici, chestie de individualitate, totul perfect! 

Mă bucur pentru asta, dar , frate, am făcut 25 de km in 2 h, simt că îmi pleznește capul!!

[geuta]

Ati nimerit cam nasol cu vremea, dar cel mai important e ca totul e bine cu micuta domnisoara [flo2] , ceea ce va doresc si de acum inainte.

[geuta]

In alta ordine de idei de dimineata am tras o sperietura sora cu moartea.

De obicei Iuli e matinala si eram sigura ca asa va fi si in dimineata asta, mai ales ca era multa vanzoleala prin camera, ca a inceput si Ioana scoala.

Ei bine nu.... La un moment dat zic sa incercam sa o trezim sa facem patul ca vine doamna.

Si da-i si mangaie, vorbeste tare prin camera, vorbit cu ea, luat manute la pupat, dat drumul la tv... nimic.... decat un oftat profund si sforait.

Cred ca am incercat toti trei vreo 10 min, timp in care eu am crezut ca mor. Nu avea niciun simt.

Daca o tineam de manuta,ii cadea.

Era intr-un somn f f adanc, cum nu a avut niciodata, nici macar bebelus.

Am auzit de copii despre care parintii credeau ca dorm si ei erau de fapt in coma. Fereasca Dumnezeu, dar numai la nenorociri imi zbura mintea.

Cand intr-un sfarsit a deschis ochii si a inceput sa planga.

Am respirat usurata, dar am simtit ca imbatranesc cu 10 ani.

Nici nu vreau sa ma gandesc ce o fi in sufletul parintilor care au probleme serioase cu copiii lor.

 

[andaghe]

Te cred, eu mă mai sperii când are niste pauze de respirație in somn... Trage aer și apoi nimic... Își reia respirația totuși repede, sau mai am obișnuit eu, când era bebe am și trezit-o, disperata că nu respiră copilul.... 

[andaghe]

Și după aia mă simt vinovată că am gândit nenorociri :(

[geuta]

 

 

Și după aia mă simt vinovată că am gândit nenorociri :(

 

Da,da exact.

Dar azi nu prea am fost in stare de nimic. In seara asta dorm cu ea si i-o pasez lui tati pe Bulina.

[andaghe]

Pai mai bine prudență decât inconstienta. Părerea mea. Am fost cu Tami la vreo 3 controale de rutină după varicela, de frica sa nu fie ceva ascuns la plămâni... Mai ales după cazul fetiței din pl :(

[geuta]

Oh, uitasem de fetita aceea saraca.

Totusi din ce am citit cica ar fi fost o exceptie de la simptomatolgia pneumoniei, pe care medicii nu au identificat-o la timp.

Oricum fereasca Dumnezeu.

E bine sa fii precaut, dar sincer pe mine starea asta de alerta permanenta pentru copiii mei ma epuizeaza psihic.

Cateodata am impresia ca devin paranoia.

 

 

Aseara am dormit cu ea si totul a fost ok.

Acum vreau sa merg sa iau eu cateva sedinte de terapie pentru a ma invata cum sa abordez cu Ioana tema legata de sexualitate(adecvata varstei) ca sa facem legatura cu abuz, pedofili.

Mi se face pielea de gaina gandindu-ma la asta, dar e o realitate pe care nu o pot ignora si preface ca nu exista.

[andaghe]

Ah, eu am început deja, când suntem la baie sau ne schimbam, exemplific pe mine : uite mami are piele. Mângâiem pielea lui mami? Da! (Mă mângâie ea) apoi : tu ai voie sa o mângâi pe mami? Da! Dar cineva străin, pe strada, are voie sa pună mâna pe pielea lui mami? Nu! 

Și o să mai repet până înțelege pe mine, apoi trecem la ea.....