Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

Pinguinii si vara indiana


Recommended Posts

Servus de la cafea  [cit] 

 

La noi bate vantul, de te ia pe sus..miroase a iarna...in Germania e furtuna, cred ca vine si la noi.

 

Viv, recuperare usoara.

 

Silvi, la cat mai multi ani fericiti impreuna  [artif] 

 

Miha, din cate am vazut, e liniste in Barcelona.

 

Ieri am facut tot ce mi-am propus, am aranjat si masa pt astazi.

 

Am vorbit si cu ai mei aseara..au o pisicuta  [:)] e zapacita rau...cand eram in tara in august, a gasit cumnata mea sub masina ei un pui de pisica, era cat pumnul, cred ca avea 2 saptamani..au crescut-o ei, iar de ceva timp, tot venea si se juca cu Nero..sunt prieteni buni  [:D] ai mei o mai luau si in casa si ii dadeau sa manance si se jucau cu ea...in fiecare dimineata, cand se trezea tata, o gasea la usa..asa ca au decis sa o ia ei...mama a fost cu fratelo ieri si i-a luat una alta..azi merg cu ea la veterinar, le-am trimis eu bani..si am mai comandat pe net ce mai are nevoie (copac, toaleta inchisa, covorase, jucarii)...doarme ft mult; ii place sa se bage la picioarele tatalui meu...ieri mama a lasat-o pe hol si a gasit-o dormind pe cuier...doarme bustean, nu o deranjeaza zgomotul...se ascunde dupa canapele si frigider, mai trage si de perdele...e alba cu gri...ai mei au copil mic acum  [:D] fratelo e bucuros ca au luat-o ai mei, ei mai au 3 pisici, care insa stau afara.

 

O zi faina sa aveti.

Editat de
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 798
  • Creat
  • Ultimul răspuns

Cei mai activi membri în acest subiect

Cei mai activi membri în acest subiect

Posted Images

Da, e liniște in Barcelona, dar s-au întâmplat altele ce ne-au pus pe jar...oh well, sa nu uitam ca trăim...

 

Eu sunt la job, Silvia e la stall, Diana zboară spre casa diseară și sper sa nu se scuture prea tare avionul. Vapoarele au fost anulate azi, e vânt puternic la noi. 

 

Duminica frumoasa! 

 

 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

in Bucuresti e urat si bate un vant rece, de toamna. cand ma gandesc ca week-end-ul trecut eram in sandale si rochie fara maneci...

 

am iesit azi cu mama la Carrefour - de fapt doar ca sa mancam la KFC-ul de acolo. nu mai stiu daca v-am spus, mama mai sta o saptamana, pleaca duminica viitoare.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Mianna, imi pare rau ca pleaca mama ta. Nu stiu de ce.

===

 

Mie inca nu imi vine sa cred ca am trecut printr-o operatie. Parca totul s-a derulat pe repede inainte. I-am povestit surorii mele totul, cum a fost cand m-au dus in sala, cum au inceput sa imi prinda picioarele, mainile, sa-mi puna aparate pe mine. Sora mea zicea ca fac bine ca povestesc ca mai trece din stress.

 

M-au luat din rezerva la 13.30 si la 16.30 eram la terapie intensiva. CCS zice ca eram foarte galbena la fata si s-a speriat. Si nu mi-a spus ca sa nu ma sperii, dar a spus la familie ca eu sunt speriata pentru ca am o ttaietura alta decat cea programata si o branula in alta vena decat avusesem initial.

Pfui, nu eram speriata deloc. Morfina curgea in venele mele, si oxigen pe nas - asa ca asta cu sperietura a dat-o pe mine ca sa se ascunda el.

 

Daca va intrebati cum s-au descurcat fara mine as putea spune ca nu prea  Trec peste faptul ca le-am lasat mancare si ei au zis ca nu au vazut-o in frigider si ajung la bicarbonat...

Trec si peste faptul ca aveam de  facut o plata urgenta si CCS a venit cu laptoul la mine ca sa il indrum. Trec si peste seara in care Silvi s-a certat cu suspi si m-a sunat sa ma intrebe cum sa procedeze.

sper ca ei faceau chestia asta ca sa imi verifice inca existenta abilitatilor.

 

Si ajung iar la bicarbonat.

 

Dar inainte de asta am sa va povestesc despre flori  [flo2]  [flo2]  [flo2]  [flo2]  [flo2] .

Cea mai frumoasa experienta, cea ma duioasa intamplare din viata mea. E vorba de prietenie si de ganduri bune  de insanatosire.

 

A doua zi dupa operatie, cum stateam eu asa cu ochii in tavan si incercam sa-mi masor gradul de ameteala aud cioc cioc in usa.

Un tanar cu un buchet mare de flori se iteste prin crapatura usii: sunteti doamna XY? Da.

Ati primit un buchet de flori. Asteapta sa ma ridic, vede pungile ala care atarnau din mine, indrazneste, intra in rezerva, pune buchetul pe fotoliu, scoate cardul si mi-l da. 

Citesc cardul.... o doamna extraordinara si sufletista din Elvetia.

Am facut poza pentru posteritate si pentru prietenie:

post-3916-0-60633900-1509288744_thumb.jpg

 

Buuun! Si in  sfarsit ajung la bicarbonat.

Va povestesc excat asa cum mi-a povestit mie fii-mea si nu am putut rade ca ma tine operatia.

CCS mananca. Silvi se duce in bucatarie. Deschide frigiderul si exclama: oau, uite, a pus mama farfuriute cu bicarbonat in frigider!

CCS: esti sigura ce e bcarbonat?

Silvi: Da. Asa pune mami ca sa se duca mirosul.

CCS: De aia aveau ardeii iuti gustul ala si sarmalele nu le-am putut manca? Nu erau stricati?

Silvi: ?!?!?!

CCS se scoala, arunca continutul din solnita la chiuveta si o spala cu buzele stranse si cu fata de copil care a facut o tampenie.

Silvi se prapadea de ras si se intreba cat de foame i-a fost de a mancat totul asa presarat cu bicarbonat.

si eu ma intreb ce l-a facut sa gandeassca ca eu as lasa asa farfuriute cu sare prin frigider. [:-)))]

 

 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Noi suntem la party de Halloween.

 

Viviana, sa ti revii repede. Am ras copios la faza cu bicarbonatul.

Singyra mea experienta la spital, adulta fiind, a fost cand am nascut. Pana la sfarsitul sejurului de 4 zile nu mi am dat seama ca ecranul dr langa pat era unul tv si ca exista un frigider comun unde puteai sa ti tii alimente de acasa. Asa ca am mancat doar mancare de spital, buna dealtfel.

Barbatul cat a stat acasa nu si a dat seama ca avea mancare in frigider, o oala de ciorba si una de sarmale. In ziua cand  am venit acasa ma intreba disperat ce sa faca de mancare.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

cred ca barbatii astia sunt speriati pentru noi.

 

Am constatat acuma ca de fapt exista o relatie de dependenta frumoasa intre noi. Eu eram linistita numai sa-l stiu pe el in rezerva si sa-l vad dupa operatie la terapie intensiva. Nu am vrut pe nimeni altcineva.

Si acuma el ar vrea sa doarma pe fotoliu in sufragerie - ca sa nu ma loveasca din greseala - dar eu simt nevoia sa fie langa mine. Chiar daca sforaie.

Ca sa nu mai zic cat il frec cu adu-mi aia, fa-mi aia.

 

Bine si pe silvi o rog sa-mi faca servicii. 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Mianna, imi pare rau ca pleaca mama ta. Nu stiu de ce.

 

 

stiu c-o sa-mi lipseasca, m-am obisnuit cu ea aici, a fost cea mai lunga perioada petrecuta impreuna de cand am plecat de-acasa la 18 ani. insa pe de alta parte imi vreau viata inapoi, viata aia in care nu trebuie sa fac nimic, si in care pot iesi linistita si la chestiile care incep inainte de 10 seara.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Oaspete
Acest subiect este acum închis pentru alte răspunsuri.

×
×
  • Adaugă...