Un ceai cu lamaie pe ghetar

[mihaela_s]

Black nu, nu am fost. Încă nu ne-am lămurit dacă se poate merge pe cont propriu. Toți de care am auzit au mers cu grup organizat. A studiat al meu vara trecută dar pana la urma s-au schimbat planurile. 
Vom ajunge și acolo, odată. 
 

[mihaela_s]

Hahaha Ok, mersi de lămuriri Mianna și Viviana :). 

[Raindrops]

 

 

Vine. Mitologia urbana zice intr-un an au incercat sa trimita un preot catolic (probabil s-au suprapus Pastele) si nu a venit. Nu stiu cum s-au scos in anul ala. :))) Cred ca lumina nu vine neaparat pentru preotul care intra acolo, ci pentru oamenii care il asteapta sa iasa cu tortele aprinse... Oricum, esenta este ca intra fara sursa de foc, pentru ca politistii (o femeie si un barbat stiam eu) care fac perchezitia sunt alesi sa fie evrei, nu crestini. :))) Oricum, lumina nu vine mereu la fel, intr-un an de exemplu s-au aprins lumanarile celor din multime. E o intreaga tesatura brodata pe seama celor ce se petrec la Inviere in Biserica Sfantului Mormant, pot sa va mai spun povesti despre ea. Voi nu ati fost acolo?

Te imbratisez, BlackCat4evR, fata desteapta (te citesc de mult timp).

Ma intreb de unde si-or fi procurat lumanarile cu fosfor toti care au fost acolo in anul in care s-au aprins toate din biserica, avand in vedere ca vin in acea zi foarte multi oameni din toate colturile lumii. De cativa ani urmaresc transmisiunea live in internet si e o lume pestrita acolo, mai ceva decat intr-un aeroport. Unii vin cu candele, altii cu tot felul de lumanari care sigur nu au aceeasi provenienta. 

Nu i-ar lasa evreii pe crestini sa-si faca mendrele si cu siguranta ar sti de acel fosfor. Adevarul o fi in alta parte. Unii il simt acum, altii dupa ce mai vin pe pamant de cateva ori. 

[michelle-usa]

Adevărat a înviat! Mersi pt info, nici eu nu stiam câteva povestea cu lumina de la bis. Ortodoxa.

la protestanți nu sunt obiceiurile astea religioase. Pastorul aprinde câte o luminare la fiecare service. Lumea primește câte o lumânare și dam lumina de la unul la altul. nu am văzut lumea plecând cu lumânări aprinse.

 

pentru mine importantă și miracolul Pastelui sta in Jerfa pt păcatele noastre și Învierea Domnului Isus, nu intr-o lumina chiar și din Jerusalem. 

Editat de Aprilie 19, 2020

[BlackCat4evR]

Daca ajungeti probabil e mai bine sa aveti un grup, altfel e greu de razbit in locuri.

 

Eu am avut ocazia sa merg prin 2010 sau cam asa ceva, cu grupul meu de la QiGong (ce ironie,nu? :))) ). Am mers impreuna cu fratele meu, care era putin trecut de douazeci de ani. Experienta a fost una extraordinara, va recomand, daca e sa mergeti, sa nu va limitati la ce vi se pune in fata, nu stiu cum sa zic, incercati sa vedeti si dincolo de ce vi se arata.

 

Pentru noi (eu si fratele meu) a fost uau, la finalul fiecarei zile recapitulam toate aventurile, si nu au fost putine, programul este deosebit de incarcat, aglomeratia e uriasa, timpii de asteptare sunt maricei.... si in general lumea se asteapta sa fii interesat strict de religia ta. Acolo totul este comercial. Asa ca ti se serveste povestea care "corespunde" cu ramura si ramurica religiei tale. Noi am intrebat toate bazaconiile pamantului. Ghida ne-a spus ca suntem ciudati, dar cred ca i-a placut de noi, ca ne facea diferite favoruri.

 

In prima noapte  (nimerisem in timpul Pastelui evreiesc) si aveam de asteptat la cazare, pentru ca ei nu fac nici o munca in timpul Pastelui, inclusiv lifturile sunt programate sa mearga in continuu pe latoate etajele, ca sa nu munceasca sa apese butonul. Erau niste agitatii in Gaza si era un fel de lockdown, palestinienii nu erau lasati sa iasa din enclave chiar daca aveau locuri de munca acolo si erau patrule militare pe strazi. Ce sa stim noi? Am plecat la plimbare. Am batut cateva strazi si stradute si am vazut cateva chestii, am stat vreo ora si ne-am intors pentru a ne gasi ghida in panica vietii. A fost haioasa:

-Ati venit!

-Da!

-Sunteti bine!!

-Da! (schimband o privire)

-Paaai... poate nu e o idee buna sa plecati prea departe. E o zona agitata (cu panica in ochi)

-Acum ne spui?!?

Pe la 3 noaptea ne-am cazat si a doua zi la 6 am fost in picioare ca incepeam pelerinajul. :))))

 

Am vazut multe. Punctul exact unde s-a nascut Iisus care e marcat cu precizie milimetrica :)))) si e pus sub o lespede care te obliga sa stai in genunchi. Daca nu il pupi, lumea te priveste cu repros. Privitul cu repros in Israel e diferit de privitul cu repros din Romania. Mi-am asumat privitul cu repros israelian.

 

Am vazut zidurile care tin palestinienii departe si care nu apar pe google maps. Am vazut imensitatea care acopera Biserica Sfantului Mormant si Golgota. Pardon, Golgotele. Dap, exista Golgota catolica si Golgota ortodoxa. :)))

 

Biserica Sfantului Mormant e mica mica de tot, iar coada e mare mare. Noi am avut ghinion, de obicei ai voie un minut sa te reculegi :))))) dar dupa mine si fratele meu a intrat un calugar care ne-a impins inauntru, ne-a ocolit si a deschis un seif in spatele unei icoane, in care a pus niste bani, dupa care cu bratele deschise ne-a impins afara. :)))) Ca un piston uman. Ghinion. Ne-am enervat. Manifestandu-ne supararea, cineva ne-a spus ca in spatele Bisericii Sfantului Mormant e biserica etiopiana (una din primele biserici crestine din lume). Ghiciti ce e? E o galerie cat un cotet sapata in peretele Bisericii Sfantului Mormant prin care se vede o bucata din mormant. Ne-am tavalit putin si pe-acolo, macar nu ne-a mai inoportunat nimeni.

Lespedea mormantului e scoasa afara din bisericuta asta mica, dar e tot in interiorul domului sau ce e el, ca sa ajunga mai multa lume la ea si sa petreaca mai mult timp adorand-o. Exact de ce trebuie adorata lespedea care acoperea candva mormatul partii umane din Iisus nu stiu, dar este. Probabil pe acelasi principiu cu crucea, desi pentru cruce au mai fost cateva interventii divine ulterioare. 

 

Am ratacit pe acolo si am gasit multe lucruri interesante. Cred ca nu ai voie sa te ratacesti pe unde te taie capul. Ghida noastra s-a prins ca eu si frate-meu nu suntem pelerinii tipici si ne-a trimis pe jos pe muntele Tabor. Nu vi-l imaginati ca pe un munte si colina e mult spus. Am ajuns in varf in doua ore. Si pe Tabor sunt Doua biserici ale schimbarii la fata. :)))) Noi le-am vizitat pe ambele, colegii mei, care au urcat cu microbuzele nu au ajuns si la cea catolica. Aici, pe muntele Tabor, recunosc ca am avut o epifanie.

 

Am strabatut drumul crucii prin bazarul de care va pomeneam inainte, si fiecare oprire avea o alta aroma de mancare, falafel, baclavale, sau alta culoare de tesatura sau de margele. A, acolo am mancat o inghetata buuuuuna rau. Apropos, mancarea este excelenta, cred ca au adus din toate cotulrile lumii ce era mau bun in bucataria tarii pe care au parasit-o cand s-au mutat in Israel. 

 

Am fost intr-un chibut unde am vazut bananieri si banane, si flori de banane si am adus acasa o floare de banan. A fost complicat, ca e mare.

 

Zidul plangerii e al al doilea loc care mi-a trezit senzatii profunde, autentice, e o incarcatura aproape palpabila acolo. Haios cimitirul de pe versantul care "priveste" zidul plangerii, se bat pe el evreii pentru ca se pare ca e bine sa fii primul acolo... E forate aglomerat, numai cei foarte bogati mai gasesc locuri, se pare ca aceia ingropati acolo vor fi primii la inviere. Cred si eu ca si-ar dori toti un loc.

 

Ne-am balacit in Iordan, dar preotul care ne-a insotit s-a uitat la noi ca la niste pui de drac cand i-am sugerat sa ne puna sa facem noi partea aia cu lepadatul de Satana. Ceva cu taina, cu unic, cu nas, nu s-a putut intreba de ce, era evident dupa oroarea provocata ca ideea a fost proasta. Balaceala a fost faina.

 

Ne-am balacit si in Marea moarta si e o senzatie stranie de tot, apa e aproape uleioasa, si daca intri cu capul la fund nu mai poti iesi, te ineci, asa ca trebuie sa fii ajutat. Nu e o idee buna sa bagi capul in apa ca te ustura ochii cumplit (ce...? trebuia sa incerc! e groaznic, dar mai rau e ca dupa ce iti trece cat de cat incep sa se scurga picaturile din par si o iei de la capat...). Dar plutesti ca un cruton in supa, asa ca nu intra capul singur la fund.

 

Am fost la moastele sfantului Ioan Iacob Hozevitul. Acuma... moastele... nu sunt punctul meu forte, noi am intrat, am vazut onorabilul mort usor decrepit (are sicriu de sticla) si am iesit, nu am stat la slujba. Ne-am intretinut in schimb foarte cordial cu ingrijitorul arab al manastirii, l-am intrebat cum se descurca sa fie musulman si sa ingrijeasca o manastire crestina. a zis:

-Dumnezeu... e totuna. Alah e tot aia cu Dumnezeu. Baba al meu era bun prieten cu sfantul asta al vostru!

 

Editez ca sa spun ca singurele trairi religioase profunde au fost cea de pe muntele Tabor si de la zidul plangerii, dar au compensat numarul mic prin intensitate.

Editat de Aprilie 19, 2020

[viviana]

  E  o frauda pioasa care aduce venituri colosale.

[viviana]

Black, sora mea  a fost acolo acum vreo 3 ani si a  fost foarte impresionata. Mi-a povestit multe, multe  din ce a simtit.

S-a intors un om schimbat.

[BlackCat4evR]

Black, sora mea  a fost acolo acum vreo 3 ani si a  fost foarte impresionata. Mi-a povestit multe, multe  din ce a simtit.

S-a intors un om schimbat.

 

Si eu, dupa cum spuneam, nu am trait decat doua momente, dar intensitatea lor a fost covarsitoare.

[Fleurdelise]

Interesant periplu, Blackcat! Sper sa ajung si eu acolo candva. Multumesc ca ne ai povestit.

[mihaela_s]

Mulțumesc Black! Pe mine toată apăsarea aceea religioasă (chiar dacă e multă istorie, nu ai cum sa o desprinzi) și faptul ca nu poți merge decât cu grupuri și ghizi, ma face sa ma mai gândesc când voi ajunge și pe acolo :).