Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

Copil prost educat


Recommended Posts

  • Răspunsuri 62
  • Creat
  • Ultimul răspuns

Cei mai activi membri în acest subiect

Cei mai activi membri în acest subiect

 

 

Velvet as pleca, dar cand vad fericirea copilului cand e cu tatal lui, cu bunicii simt ca n-as putea sa-i fac eu asta. Sa pun binele meu mai presus de binele lui. Si cand ma gandesc sa merg la parintii mei sa ma ajute(ar fi singurii care m-ar putea ajuta) si sa primeasca educatia sau mai bine zis lipsa ei si copiii mei mai bine ma lipsesc. Mai bine stau eu si inghit, desi din punctul lui de vedere el nu mai tolereaza “atitudinea” mea (asta l-ar enerva cel mai tare) si nu mai are mult timp si cedeaza psihic(asa zice). El se vede perfect si nu stiu daca in disputele noastra in 5 ani am avut eu vreodata dreptate. El in schimb tot timpul. Problema e ca s-a ajuns prea departe, inclusiv sa ma scuipe in fata, sa-mi puna mana la gat, sa ma traga de par si astea de fata cu copiii.

 

Sa presupunem ca nu ești troll. 

 

Mai femeie, tu trăiești într-o relație abuziva și ai dezvoltat sindromul Stockholm.

Când vei fi cu ochii vineți și coastele rupte, tot asa vei gândi?

Copiii tai ce învață din certurile și violentele la care asista? Ca e ok sa încasezi bătăi și injurii, ca e ok ca un bărbat sa dea într-o femeie și s-o jignească cum ii vine la gura?

Doamne-fereste, ieși cât mai poți din aceasta relație, pana nu va fi prea târziu pentru tine și copii.

Mergi la psiholog, să-ți deschidă ochii. Exista linii telefonice și centre de consiliere/adăpost pentru victimele violentei în familie. 

Ca sa le fie bine copiilor tai, trebuie să-ți fie ție bine în primul rand, sa fii echilibrata, să-i crești într-o atmosfera liniștită și armonioasa. Cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru tine și copiii tai este sa divorțezi și sa îl scoți pe acest individ din viata ta. Va fi mereu tatăl copiilor, ii va vedea în funcție de cum va stabili instanta.

 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Adica e bine pentru copiii tai sa vada ca mama lor e scuipata si stransa de gat.okidoki...daca nu aveai bani , era clar ca ramaneai dependenta de barbat. dar in situatia ta, ca ai bani, tu esti vinovata ca iti supui copiii la asa ceva. 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Velvet stiu ca nu e bine, dar ma gandesc ca e de 1000X mai rau sa creasca fara tata si sa suporte tristetea de a nu avea un tata, umilintele colegilor, lipsa unui model masculin(fie el si mai putin bun).

Eu ca mama n-as putea niciodata sa-i iau locul

Decizia pe care am luat-o in prezent a fost sa nu-l mai las pe copil sa doarma noaptea cu el si sa doarma cu mine si cu cel mic de 1 an. Cat sta ziua cu mine copilul vb, mananca frumos.
Am mai cedat si l-am mai lasat sa mai doarma cateva nopti cu el ptr ca am vazut ca sufera mult(tatal), dar cum simte ca baiatul e din nou al lui cum incepe sa revina la vechile obiceiuri si sa-l invete”din experienta lui de viata”; acum mai nou zice”pe mama ta sa o iubesti, dar cand ti-o lua si tu o muiere sa-i mai dai si 2 palme daca nu te asculta”,”sa-ti iei 2 muieri ca una nu face fata la toate nevoile tale”(asta e regretul lui, ca stie ca daca peste orice as trece, numai peste inselat nu; si-ar dori, mi-a si zis, dar asta nu as accepta niciodata).

Intentia mea nu e sa divortez si sa las copiii fara tata, vreau doar sa gestionez cat mai bine situatiile a.î. sa nu-l mai “deranjez”.

Ce am observat ca functioneaza: mancare buna tot timpul si sa nu i cer sa ma ajute cu copiii. 

Nu sufar de niciun sindrom ptr ca sunt rationala, si la cate jigniri am primit de la el numai iubire nu mai  simt.

Vreau doar copiii sa creasca fericiti si sanatosi, iar influenta lui sa scada spre 0. 

 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Ala e model de tata pentru copii? Maica Domnului! Fiecare suportam consecintele a ceea ce alegem. Succes! Dar nu te vad bine. De fapt, imi pare rau de copiii tai, ei nu au nicio vina ca ii obligi la asa ceva.

 

Copiii tai vor creste exact invers decat vrei tu, vor fi nefericiti si bolnavi.

 

L.E. 

 

Ar trebui sa schimbi titlul topicului, n-are nicio legatura cu ce prezinti.

Editat de
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

In prezent sunt forte sanatosi si fericiti. Rad cand il vad, se joaca cu ei si pot spune ca putini copii au copilaria lor. Nu e un tata rau, m-a ajutat cu cel mare f mult la inceput cand eram studenta. A stat cu el jumatate de an orele in care eu mergeam la facultate si tot timpul a fost atent sa mi fie bine si sa nu duc o viata grea. Atat ca de anul trecut de cand i am zis sa mi dea o pauza cu iubirea lui ca treb sa mi invat s a schimbat total. Nefericiti si bolnavi or sa fie fara el, daca o sa i cresc singura. 
Nu inteleg oamenii care promoveaza atata divortul si nu cauta o cale de conciliere. Suntem oameni, putem gandi si gasi solutii la orice. E usor sa divortezi, mergi la notar si gata, dar lasi 2 copii orfani de tata.

Nu sustin nici ideea femeii care se sacrifica, de aceea am si postat aici in speranta ca mai sunt oameni cu opinii constructive referitoare la a mentine o casnicie si nu a fugi de probleme. 
El are problemele lui, lenea lui, dar nu e un om rau per ansamblu. Si a dorit familie si tarziu a obtinut-o. E usor sa renunti, greu sa e repari si mentii orice. 
Imi pare rau ca am deschis topicul acesta. 
Rog un moderator sa-l stearga.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Sa presupunem ca va separati , cu ce il va impiedica asta pe tata-model sa fie in continuare un tata bun ?

Sa ti spun eu cu ce ? Va gasi motiv sa dea vina pe tine ca nu si poate iubi copiii si pe undeva iti e clar ca nu s ar mai implica deloc si i ar pune la mijloc, pt ca e un om bolnav si nu ar avea nicio jena sa te faca sa suferi prin copiii tai. 

Este un om fara mila, fara repere normale si triaiesti intr o relatie abuziva care se va adanci. Copiii tai vor creste si vor vedea cata suferinta induri si cata nefericire ai, pt ca nu vei putea disimula, o sa fii tot mai nefericita si singura. 

 

Daca vrei sa ramai in aceasta situatie, convinge l sa mergeti la terapie de cuplu. Asta daca ai curaj sa ii spui in fata ca nu e normal ce face si cum se comporta, si de dragul tau si al copiilor sa incercati.

Cand am spus de curaj m am referit ca tu stii care sunt motivele pt care izbucneste si sa nu te pui airuea in pericol.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Oaspete
Acest subiect este acum închis pentru alte răspunsuri.

×
×
  • Adaugă...