Soacra-mea crede ca sunt o sclava!

[anaisanais]

antonia, ma amestec si eu! Poate ca pe soacra ta nu a bucurat-o faptul ca fiul ei s-a casatorit cu o persoana care nu este cetatean american sau care este emigrant la prima generatie( fara sa te jignesc am spus acest fapt, avind in vedere ca tu ai subliniat in mesajul tau ca sotul tau este american!)si atunci a ales modul acesta de reactie. Din experienta iti pot spune ca cel mai bine este sa iti proiectezi viata, sa incerci sa te vezi peste 10 ani, dar sa nu incluzi in previziune faptul ca socrii tai au bani sau ca ,desi au bani sau posibilitati materiale multiple, refuza sa te ajute. Am scris'' refuza sa te ajute'', pentru ca eu cred ca soacra ta pe tine te refuza, nu pe sotul tau. Si atunci este bine sa faci planuri de viata pornind strict de la ce iti permiti tu, alaturi de sot, sa faci- material vorbind. Socrii meu au foarte multi bani si cu toate acestea, pentru ca soacrei mele nu i-am placut niciodata, nu ne-a ajutat material niciodata. La inceput sotul meu a fost foarte suparat si nu intelegea de ce nu-l ajuta ai lui( ai mei ne-au ajutat cit au putut si ei, dar nu au posibilitati ca socrii), dupa care a inteles ca parintii nu au datoria sa-si ajute copiii. Si acum, dupa 17 ani de la casatorie, slava Domnului, am reusit material, sotul meu a terminat si a doua facultate, eu, intre timp, mi-am luat si doctoratul. Desi a fost foarte greu( uneori, cind primul nostru copil era mic, am avut saptamini la rind cind am mincat ceai cu piine, si nici piinea nu era pe saturate, pentru ca din banii putini trebuia sa hranim copila, care era sugar, si sa acoperim si cheltuielile casei si cele adiacente!), te rog sa ma crezi ca nu-mi pare rau pentru ce am trait: sint stapina pe mine si pot lua deciziile pe care le consider necesare pentru mine si familie, fara ca socrii mei sa ma poata constringe in vreun fel. Desi a fost greu, ne-a folosit la amindoi ce-am trait si am reusit sa mergem mai departe. Insa un lucru pot sa spun: eu imi voi ajuta copilul, chiar daca nu voi fi de acord cu alegerea partenerului de viata al lui, al copilului meu! Mult noroc! Si fii tu mai inteleapta si nu porni un razboi, daca nu detii toate armele, astfel incit, la incheiere, sa iesi invingatoare!Nu-ti folosi sotul impotriva familiei lui, iar tu, desi nu-i iubesti, evita sa-l lasi singur in vizita la ai lui, dar nici nu-l opri sa mearga sa-i vada.... Viata este tare ciudata si este bine sa intelegi ca, de multe ori, atunci cind ti se inchide o usa, se deschide alta, in alta parte! madalina

[ellej]

quote:

---

Originally posted by anaisanais La inceput sotul meu a fost foarte suparat si nu intelegea de ce nu-l ajuta ai lui( ai mei ne-au ajutat cit au putut si ei, dar nu au posibilitati ca socrii), dupa care a inteles ca parintii nu au datoria sa-si ajute copiii. madalina

---

Madalina, ai dreptate, insa nora are datoria sa mentina legatura cu socrii indiferent de ce ar face acestia? Fiul poate ca da, sunt parintii lui la urma urmei, dar eu as aplica metoda adaptata "daca voi nu ma vreti, nici eu nu va vreu". Parere personala. Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu. If God created us in His image we have certainly returned the compliment.

[saphir]

quote:

---

Originally posted by ellej

quote:

---

Originally posted by saphir

quote:

---

Originally posted by ellej
Adevarat, parintii lui nu sunt obligati sa va ajute, desi ar putea s-o faca, dar nici tu nu esti obligata sa faci pe Maica Tereza si sa inghiti orice pentru binele clanului.

---

Ma scuzi ca intervin, dar eu nu inteleg ideea asta: ca " a fi Maica Tereza" pentru binele clanului? Cum adica, daca esti cu bun simt si iti ignori ( in sensul bun al cuvantului) socrii atunci cand poate nu sunteti pe aceeasi lungime de unda, cand de fapt iti construiesti o familie alaturi de barbatul ales, care are parinti si pe care nu ii poti da la o parte doar pentru ca nu iti fac tie pe pleac, inseamna ca esti o "Maica Tereza" ( aici banuiesc ca ai vrut sa folosesti un limbaj elevat)??? Oare nu trebuie facute toate lucrurile astea intr-un mod automat, normal pentru ca de fapt tinand legatura cu socrii, buni, rai, nebuni cum sunt ei...de fapt tii familia aproape??? Nu zice nimeni ca trebuie "pupati" toata ziua, eu vorbesc de o legatura civilizata, normala ca intre adulti. Oare ce barbat suporta sa isi auda soata , indiferent cat d emult ar iubio, ca ii vorbeste de rau mama sau tatal, care asa cum am spus, indiferent cum sunt...sunt PARINTII lui??? [mamica]Saphir[gravi], [bonjovi] Amos si [fetita] Ailish [url="http://community.webshots.com/user/climailish"]pozele noastre[/url]

---

Desigur, crestineste e sa intorci obrazul celalalt. Daca tu vrei s-o faci e cu atat mai bine, ajungi mai repede in rai. Insa eu m-as simti frustrata sa stiu ca isi pot ajuta fiul si nu vor s-o faca. Si i-as trata la fel cum isi trateaza si ei fiul si nora, adica cu IGNORE. Fara sa vorbesc urat de ei sotului, pur si simplu nu i-as mai suna, daca ma suna pe mobil ii dau sotului sa le raspunda, nu m-as mai duce la aniversari si asa mai departe. Adica soacra isi permite sa le planifice viata pe 3 cincinale (el facultate, ea sluga, dupa care el sluga si ea doamna) pentru ca asa vedea dumneaei problema, insa Antonia n-are dreptul sa-si stabileasca propria relatie vizavi de socrii (nu pe a lui, pe a ei) ca sa nu destabilizeze armonia familiei? Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu. If God created us in His image we have certainly returned the compliment.

---

Draga mea, eu nu stiu cum este crestineste, eu stiu cum este sa fii mama si sa ma pun ,poate, in locul fiului acelei mame. Sunt convinsa ca nici lui nu ii este usor sa fie prins la mijloc. Iar cand vorbeam de a tine o relatie calda de familie, ma refeream in primul rand la relatia ei cu sotul. Intr-o buna zi, in urma presiunilor si dintr-o parte (a mamei) si din cealalata parte ( a sotiei) sunt convinsa ca omul acela v-a ceda nervos si nu cred ca astfel isi vor rezolva problemele, dimpotriva pot aparea unele noi. Cat despre atitudinea pe care ai aveao tu fata de socrii tai (ii ai sau poate ai sa ii ai), spor scumpa si multa intelepciune, daca ai sa iti doresti cu adevarat o familie, liniste si nu un continuu razboi intre tine si familia sotului. P.s. In tinerete si eu gandeam ca tine, dar intre timp mi-a trecut si am considerat ca e mult mai important confortul meu psihic decat sa imi bat capul cu porcariile create de cei carora nu le place "fatza" mea. Stii tu, sau poate nu: Cainii latra, caravana trece.... [mamica]Saphir[gravi], [bonjovi] Amos si [fetita] Ailish [url="http://community.webshots.com/user/climailish"]pozele noastre[/url]

[ellej]

Saphir, Off topic: Si cazul meu din pacate e unul de detestate "soacra / nora", insa dupa aproape 10 ani de "inghitit" am decis ca imi ajunge, nu sunt proasta nimanui si ca madam soacra n-are decat sa se poarte cu mine cu manusi daca vrea sa avem o relatie decenta. Pentru ca n-are simtul masurii si isi inchipuie ca daca am suportat atata timp de ce n-as face-o pana la pastele cailor. Ei bine, nu, sunt dispusa sa ne toleram dar numai daca face si ea eforturi in sensul asta. Poate ca peste inca 10 ani om ajunge sa ne intelegem [:D]. Dar sa nu monopolizez subiectul Antoniei. Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu. If God created us in His image we have certainly returned the compliment.

[Siminaf]

Nu trebuie sa fii tinar sau cu capul in nori ca sa nu "stai capra" si socrosenia sa "ti-o traga" de cite ori pofteste. Trecuta prin 2 casnicii, deci avind deja 2 scorpii de socrosenii la activ, pot spune ca ellej are dreptate! Dragoste cu sila nu se poate. Ei la ei, noi la noi. Nu a murit nimeni din asa ceva pina acum.

[antonia_ban]

Am tot analizat situatia si am ajuns la concluzia ca n-om muri noi si daca ne va fi mai greu. Ne vom multumi cu un apartament in Brooklyn ori in Queens (chiar daca apartamenul socrilor din Manhattan e foarte aproape de servicul meu si m-ar scuti de imensa placere de a calatori seara tarziu cu mijloacele de transport si de a-mi fii frica ca o sa ma atace cineva pe strazile din Brooklyn sau Queens) si vom vedea noi cum va fi. Imi iubesc sotul si sper ca vom reusi. Insa am hotarat ca nu voi renunta la cursurile mele de specializare nici daca stiu ca vom manca doar apa si paine. Nu mi se pare normal sa-mi limitez posibilitatea de a realize ceva si in plus, nu vreau niciodata sa depind de nimeni. Din fericire si sotul e de accord cu decizia mea si prin urmare isi va lua si o slujba de seara. Oricum, eu voi fi cea care va suporta majoritatea cheltuielilor. Iar in ceea ce-i priveste pe socrii, n-au facut altceva decat sa-mi demonstreze ca nu dau doi bani pe mine si ca n-au cuvant, si prin urmare am decis s-o termin cu ei. Daca ma vor suna voi raspunde la telefon si voi vorbi foarte politicos. Insa nu le voi oferi niciodata vreun gram de afectiune. Stiu ca nu sunt obligate sa ne ajute, insa nu mi se pare normal ca tu ca parinte, daca ai puzderie de bani, vile in California, apartamente, etc., sa fii atat de ticalos s-o lasi pe nevasta lui fiu-tau sa duca greul din punct de vedere financiar. Sunt curioasa insa sa vad cum va reactiona soacra-mea cand o sa afle ca fiul ei va munci dupa facultate. Nu ma intelegeti gresit, eu chiar am vrut ca relatia mea ca socrii sa mearga bine. Nu am familie aici si am vrut sa-i consider ca si pe parintii mei. Insa faptul ca mereu spun rautati despre mine sotului si faptul ca nu le pasa de loc de mine m-a facut sa nu-mi mai pese nici mie de ei. Intre timp, daca vad ca-si schimba atitudinea (desi proverbul "lupu-si schimba parul dar narabul ba" e cat se poate de adevarat), mi-o voi schimba si eu. In ceea ce-l priveste pe sotul, eu n-am de gand sa-i spun vreodata sa nu tina legatura cu ai lui. Sunt parintii lui, e dreptul lui sa vorbeasca cu ei. Insa eu nu voi mai merge la ei in vizite deloc (daca ma intreaba de ce le voi vorbi frumos si voi pretexta ca sunt foarte ocupata) si desi n-am de gand sa-i spun vreodata sotului meu sa nu mai mearga pe la ei, stiu ca nu-i place sa fie separat de mine si prin urmare nu va merge nici el, sau va merge foarte rar.

[saphir]

Decizia ta mi se pare foarte buna si corecta. Multa bafta![flo] [mamica]Saphir[gravi], [bonjovi] Amos si [fetita] Ailish [url="http://community.webshots.com/user/climailish"]pozele noastre[/url]

[Clover]

Problema cu siguranta e serioasa. Ma gandesc in schimb ca poate si in zonele mai nasoale exista arii mai bune si mai proaste. Cu regret iti spun, soacra nu te place. In conditiile astea, e cea mai buna decizie pe care puteai sa o iei. Nu ca as vrea sa iti tai elanul, dar daca e sa combini o zi de munca de 12-14 ore cu cursuri de specializare si un sot care munceste seara, ar fi bine sa umpli dulapul de vitamine si minerale si sa te rogi ca te tine organismul si ca o sa va intelegeti in continuare bine. Keep the promises you make to yourself.

[ellej]

Da, si eu zic ca ai luat decizia corecta. Cred ca si "socrosheniile", vorba Siminii, or sa-si reconsidere atitudinea la un moment dat, dar nu trebuie sa te bazezi tu pe asta, ci doar pe voi doi. Sa stii ca intr-un fel e mai bine asa; intrucat nu te ajuta, nici n-or sa aiba motiv as se amestece in viata voastra. Bafta multa! Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu. If God created us in His image we have certainly returned the compliment.

[anaisanais]

Antonia, inteleapta decizie ai luat! Ti-as sugera ca, daca va invita socrii pe la ei pe voi amindoi, sa dai curs invitatiei(macar de Craciun si de Paste!)si s-o lasi in plata Domnului pe soacra! Asta este si nu se va schimba! Ellej, nu, cred ca nora nu are aceasta datorie''sacra'', dar stiu din proprie experienta ca este bine sa fii maleabila, adica sa refuzi sa ''stai capra'' dar la modul la care nimeni sa nu poata sa-ti reproseze acest refuz. Si mai cred ca mama si tata sint unici, chiar daca socrii vor/ cer/ doresc sa fie considerati mama si tata, asa ca cel mai bine este sa nu ceri de la niste straini, in fond, ceea ce ei nu pot sa-ti ofere: intelegere si afectiune. Cel mai bine este sa fie pastrate limitele civilizate ale relatiei si gata!Caci: ''De unde nu este, nici Dumnezeu nu cere''! Bafta multa, Antonia! madalina