Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

Sa ne amintim de cei "plecati" vesnic (2)


Crinutz

Recommended Posts

  • Răspunsuri 243
  • Creat
  • Ultimul răspuns

Cei mai activi membri în acest subiect

Cei mai activi membri în acest subiect

Crisa, chiar ma gandeam azi la tine stiind ca se implineste un an (am tinut minte pt ca mama e pe 22 si am facut o corelatie cu cifrele astea, mama era nascuta pe 11 ianuarie....). Dzeu sa o odihneasca in pace si sa o ajute si sa o ocroteasca acolo unde e.

Cand ma gandesc cum era anul trecut pe vremea asta...Cata durere, neputinta dar si speranta simteam atunci si acum totul e o trista amintire. Ce dor imi e si mie de mama!!! Cat as vrea sa o vad!

 

 

"Ceea ce suntem este darul lui Dumnezeu pentru noi, ceea ce devenim este darul nostru pentru Dumnezeu"id="purple">id="Comic Sans MS">[flo]

 

http://community.webshots.com/user/Crinutz - Grecia 2006/2007

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Doamneeee fetelor ca nu se mai termina chinul si suferintza din sufletul meu.....de 3 ani incoace am parte numai de inmormantari.....planset.....[q][q][q][q][q]......tristete.....[:(][:(][:(][:(][:(][:(].......fetitza mea ce-mi mai bucura sufletul si inima. Anul nici nu a inceput bine si pentru noi iar s-a lasat cu necaz. Azi la 16.06 a murit unchiul meu drag de care am mai spus ca din cauza neoplasmului sinuso-maxilar a chinuit extrem de mult.Avea dureri cumplite de neinchipuit......dar acum DD la luat la El. A scapat de chin si durere....[q][q][q][q][q][q][q].......era prea tanar 54 ani....avea o sotie buna si iubitoare,o fiica la facultate pe care din pacate nu o va mai putea-o conduce spre altar [q][q][q][q][q]............ Dar le va veghea de acolo de sus.....va fi alaturi de ele si de noi toti.Nu ma pot abtine sa nu plang [q][q][q][q][q][q][q][q].....ma vede fata si sotzul imi spune sa nu mai plang ca ma simte fetitza dar nu pot....[q][q][q][q][q]........nu pot sa nu plang.......[q][q][q][q].....mi-e prea greu.....mi-e foarte greu......[q][q][q][q][q][q][q] [ruga] Dumnezeu sa te odihneasca in pace unchiule drag si scump! [ruga] [url="http://tac.families.com/ezb/1060265.png"]Varsta Maya Maria[/url] (19.09.2006) [url="http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=93574"]Povestea zanei Maya Maria[/url] [url="http://community.webshots.com/user/gonghy"]Poze cu noi[/url]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Azi e 22, se implineste un an, 1 AN de dor dupa mamica mea draga. Anul trecut era frig, foarte frig azi e o zi atat de senina si calda ! Poate pt ca acum nu mai sufera si e fericita acolo sus? Sau doar ma amagesc cu gandul asta? Rememorez toate clipele din acea zi si doare al naibii de tare cand ma gandesc si cand ma pun in situatia ei de atunci. De un an incoace nu ma gandesc continuu la ce a simtit atunci, la cat de frica io fi fost, de ce nu ne-a zis nimik. Ma omoara gandurile astea si neputinta de atunci.

Sa te odihnesti in pace draga mea mama !

 

gonghyid="red"> imi pare rau.

 

"Ceea ce suntem este darul lui Dumnezeu pentru noi, ceea ce devenim este darul nostru pentru Dumnezeu"id="purple">id="Comic Sans MS">[flo]

 

http://community.webshots.com/user/Crinutz - Grecia 2006/2007

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

citesc de mult acest subiect dar niciodata nu am indraznit sa intru. probabil pentru ca, scriind despre cei "plecati" din viata mea, care sunt multi si dragi, accept ca ei nu sunt si nu vor mai fi niciodata printre noi. dar astazi am simtit nevoia sa postez si eu aici. nu stiu de ce.

 

am avut o viata fericita, in care singurele mele griji erau cu ce ma mai imbrac sau pe unde ma mai plimb. am avut doi parinti minunati care mi-au oferit mereu cele mai importante lucruri din lume: dragoste si siguranta. le-am pierdut pe amandoua odata cu plecarea in alta lume a parintilor mei. intai am aflat, intr-un ajun de craciun, in anul 2001, ca tata are cancer. am plans, am suferit, l-am intrebat de Dumnezeu de ce de atat de multe ori. mama m-a invatat ca nu are rost sa fac toate astea, tot ce conteaza e sa luptam impreuna sa invingem boala. sa mergem cu Dumnezeu inainte. si am mers. cu dragoste si speranta. ni s-a spus, in ajunul acelui craciun, ca e grav si nu va apuca pastele. dar pastele a venit, a trecut si tumora tatei scadea. ni s-a spus apoi ca nu va apuca vara, craciunul, iar pastele, iar vara.... si toate treceau iar tata era din ce in ce mai bine. numai vizitele lunare la control ne mai aminteau de boala. pana la un sfarsit de septembrie 2003 cand boala a revenit in viata noastra. nu boala tatei, ci a mamei. ii era rau, se simtea slabita. am mers la spital pentru analize. totul spunea ca este ok, dar mama in decurs de numai o saptamana, devenise aproape neom. pe 3 octombrie a intrat in coma si nimeni nu stia de ce. analizele au iesit cu cateva zile mai tarziu si ne aratau o realitate pe care refuzam sa o credem: mama avea mielom multiplu, o forma de cancer de sange. nu si-a mai revenit niciodata din coma. pe 26 octombrie, intr-o duminica, m-am dus (ca in fiecare zi) la terapie intensiva si am rugat-o sa se faca bine. am vorbit mai bine de o jumatate de ora cu ea, si eu si fratele meu. nu am stiut ca ne aude si ne intelege decat in momentul in care pe obraz i-au aparut cateva lacrimi. am plecat acasa cu inima sfasiata dar cu speranta ca va fi bine. a doua zi ne-am dus iar. medicii ne-au spus ca nu cred ca se mai poate face ceva, dar ca ei lupta. peste cateva ore ne-au sunat sa ne dea vestea. am simtit ca inima mea se opreste in loc, nu am crezut niciodata ca voi supravietui. dar am facut-o, pentru tata si pentru sora mea de doar 16 ani. din acel moment tata a renuntat sa mai lupte si sa-si doreasca sa traiasca. la 7 luni dupa mama, in mai 2004 s-a dus si el... eu cred ca nu boala l-a invins, ci dorul de mama. si am ramas atatia in urma lor care de atat vreme le ducem dorul...

 

acum am vazut ce mult am scris. va las, ca poate v-am plictisit deja. dar simteam nevoia, nu stiu de ce, sa scriu.

 

mama lu' maria

 

Ajutati-o pe Sonia!

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

addinel, am ramas fara cuvinte. Dzeu sa aiba grija de ei acolo unde sunt si pe voi sa va intareasca. "Ceea ce suntem este darul lui Dumnezeu pentru noi, ceea ce devenim este darul nostru pentru Dumnezeu"[flo] http://community.webshots.com/user/Crinutz - Grecia 2006/2007
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Participă la discuție

Poți posta acum și te poți înregistra mai târziu. Dacă ai un cont, autentifică-te acum pentru a posta cu contul tău.
Notă: postarea ta va necesita aprobarea moderatorului înainte de a fi vizibilă.

Oaspete
Răspunde la acest subiect...

×   Lipire ca text formatat.   Lipește ca text simplu în schimb

  Sunt permise doar 75 de emoji.

×   Linkul tău a fost încorporat automat..   Afișează în schimb ca link

×   Conținutul tău anterior a fost restaurat.   Șterge editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini dintr-un URL.

Se încarcă...

×
×
  • Adaugă...