In fiecare zi cu Dumnezeu (partea a 10-a)

[Arhistefy]

"Eu, deci, alerg, dar nu ca si cum n-as sti incotro alerg. Ma lupt cu

pumnul, dar nu ca unul care loveste in vant." I Corinteni 9:26

 

Ori de cate ori iei o hotarare intr-o privinta, aceasta va fi testata

in trei modalitati:

1) Prin experimentarea esecului. Cel mai mare test al determinarii

este esecul. M. L Retton, castigatoare a aurului olimpic,

spune: "Atingerea unui tel te face sa te simti bine, dar pentru a

ajunge acolo trebuie sa infrunti esecul, sa te ridici de fiecare data

si sa mergi mai departe".

2) Prin singuratate. Cand vei dori sa infaptuiesti ceva, oamenii vor

incerca sa te devieze de la traseu, sa te determine sa te multumesti

cu mai putin sau sa te provoace. Poate o fac neintentionat sau poate

le e teama ca maturizarea si succesul tau ii vor lasa în urma. Dar

trebuie sa-ti adresezi urmatoarea intrebare: "Pe cine incerc sa

multumesc - pe Dumnezeu sau pe oameni? Care dintre alegeri ma va face

sa fiu bucuros cand voi sta în fata lui Dumnezeu?

3) Prin infruntarea dezamagirilor crunte. Cand lucrurile merg

anapoda, cand viata devine dura, cand dusmanul incepe sa atace, vei

fi capabil sa mergi mai departe? Depinde? De ce? De disponibilitatea

ta de a-ti reinnoi angajamentul in fiecare zi. Pentru a te mentine pe

cale, poate te ajuta cuvintele lui William H Murray: "in momentul in care cineva ia o decizie din toata inima, si divinitatea intra in actiune. Apar lucruri care-l ajuta la indeplinirea hotararii, dar care in alte conditii n-ar fi aparut. O intreaga tirada de evenimente izvorasc din decizia respectiva,pazindu-l de incidente neprevazute si asigurandu-i asistenta necesara (materiala), evenimente la care persoana respectiva nici n-ar fi visat."

 

 

________________________________________________

La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.

 

Cu drag,

Mihaela

 

www.bconsulting.3x.ro

[Arhistefy]

PATIMILE Patimile, dupa conceptia din Pateric, sunt dracii nostrii. Nu vine impotrivitorul, diavolul, de fiecare data sa-ti sugereze niste idei, ci ai inlauntrul tau deja niste deprinderi care iti schimba mintea spre rau. Sunt trei pricini ale patimilor pe care le pomeneste Sfantul Marcul Ascetul in Epistola catre Nicolae Monahul: „inaintea a tot pacatul merg cei trei uriasi care sunt nestiinta, uitarea si nepasarea”. O SINTEZA A GINDIRII PARINTELUI TEOFIL IN 750 DE CAPETE ________________________________________________ La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine. Cu drag, Mihaela www.bconsulting.3x.ro

[Arhistefy]

Fericiti cei ce pling, ca aceia se vor mingiia

 

Incepind Hristos, deci, de aici predica Sa, de unde mai cu seama se

cuvenea, trece la o alta porunca, potrivnica in aparenta parerii

intregii lumi. Desi toti oamenii socot ca trebuie invidiati cei ce

sint necontenit veseli, totusi Hristos, in loc sa-i fericeasca pe

acestia, ii fericeste pe cei mihniti, pe cei saraci, pe cei ce pling,

spunind asa:

 

„Fericiti cei ce pling",

 

cu toate ca toti oamenii ii nefericesc pe acestia. De aceea Hristos,

inainte de a da aceste invataturi, a facut minuni, pentru ca sa

gaseasca crezamint cuvintele Sale.

 

Si iarasi, in aceasta fericire Hristos n-a vorbit indeobste de cei

care pling pentru fel de fel de pricini, ci de cei ce pling pentru

pacatele lor. Orice alt plins este oprit cu strasnicie, cum este

plinsul pentru vreunul din bunurile acestei lumi. Aceasta a aratat-o

si Pavel zicind: „intristarea dupa lucrurile lumii aduce moarte; dar

intristarea dupa Dumnezeu lucreaza pocainta spre mintuire, fara

parere de rau".

 

Aici Hristos fericeste pe cei intristati dupa Dumnezeu; si nu vor

beste de cei intristati putin, ci de cei tare intristati. De aceea

nici n-a spus: „cei ce se intristeaza", ci „cei ce pling".

 

Porunca aceasta este, la rindul ei, dascal de filozofie. Daca cei

care pling moartea copiilor sau a sotiei sau a unei rude, nu mai

iubesc, in timpul durerii lor, nici banii, nici trupurile, nu se mai

dau in vint dupa slava, nu-i mai supara ocarile altora, nu mai sint

macinati de invidie si nu mai sint asaltati de nici o alta patima, ca

jalea si plinsul pun stapinire desavirsita pe sufletul lor, apoi mai

multa filozofie decit aceasta vor arata cei ce-si pling pacatele lor,

asa cum trebuie sa le plinga.

 

- Si care le e rasplata?

 

„Ca aceia se vor mingiia".

 

- Unde se vor mingiia?

- Si aici si dincolo! Si pentru ca porunca aceasta este impovaratoare

si grea, Hristos a fagaduit sa dea ceea ce o face mai cu seama

usoara. Deci, daca vrei sa te mangai, plingi!

 

Sa nu socotesti enigma cuvintele acestea! De-ar veni asupra-ti

volburi de suparari, vei fi deasupra tuturora, daca Dumnezeu te

mingiie. Dumnezeu da totdeauna cu mult mai multe rasplati decit

dureri. Asa face si aici: fericeste pe cei ce pling, nu dupa

vrednicia plansului lor, ci dupa iubirea Sa de oameni. Cei care

pling, isi pling pacatele; iar acestora le e indestulator ca au

dobindit iertare si dezvinovatire. Dar pentru ca Dumnezeu este

iubitor de oameni nu-Si margineste rasplata numai la izbavirea de

muncile iadului, nici numai la iertarea de pacate, ci, ii fericeste

pe cei ce-si pling din inima pacatele si le da multa mangaiere.

 

Hristos ne porunceste sa plingem nu numai pentru pacatele noastre, ci

si pentru pacatele altora. Suflete ca acestea aveau sfintii. Asa a

fost sufletul lui Moise, asa a fost sufletul lui Pavel, sufletul lui

David! Ca toti acestia au plins de multe ori pentru pacatele altora.

 

FERICIRILE - talcuirea Sfantului Ioan Gura de Aur (Evanghelia dupa

Matei)

 

 

________________________________________________

La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.

 

Cu drag,

Mihaela

 

www.bconsulting.3x.ro

[Arhistefy]

"Fericiti cei blinzi, ca aceia vor mosteni pamintul" . - Spune-mi, te rog, ce pamint vor mosteni? - Unii spun ca vor mosteni un pamint spiritual. Dar nu-i asa! Nici intr-o parte a Scripturii nu gasim vorbindu-se de pamint spiritual. - Dar atunci cum trebuie intelese aceste cuvinte? - In aceasta fericire este vorba de o rasplata materiala, asa cum face si Pavel; ca dupa ce a spus: „Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta", a adaugat: „ca sa traiesti multi ani pe pamint". Si Hristos ii spune tilharului: „Astazi vei fi cu Mine in rai" Hristos ne indeamna, deci, nu numai cu bunatatile viitoare, ci si cu cele de aici, pentru ca sintem lipiti de cele pamintesti si umblam dupa acestea inaintea celor viitoare. De aceea si spune putin mai tirziu: „Impaca-te cu pirisul tau"; apoi arata si rasplata unei astfel de filozofii, zicind: „Ca nu cumva pirisul sa te dea judecatorului, iar judecatorul slujitoru lui". Ai vazut cu ce infricoseaza? Cu mijloace materiale, cu cele ce se intimpla in viata cea de toate zilele! Domnul spune iarasi: „Cel ce va zice fratelui sau: «Netrebnicule», vinovat va fi sinedriului". Si Pavel da aceleasi rasplati materiale si indeamna cu bunatati din lumea aceasta. De pilda, cind vorbeste de feciorie, nu vorbeste de rasplatile cele ceresti, ci de cele de aici spunind: „Pentru nevoia de acum"; si: „Dar eu va crut"; si: „Si vreau ca voi sa fiti fara grija". Tot asa si Hristos fagaduieste pe linga bunatatile cele duhovnicesti si bunatati materiale. Pentru ca se crede ca cel blind pierde tot ce are, de aceea Hristos fagaduieste contrariul, spunind ca omul blind, omul care nu-i indraz net, nici mindru, stapineste cu deplina siguranta bunurile sale, pe cind cel lipsit de blindete pierde de multe ori si averea mostenita de la parinti si sufletul. Si pentru ca in Vechiul Testament profetul David spunea adeseori ca „cei blinzi vor mosteni pamintul", de aceea si Hristos isi urzeste predica Sa si cu cuvinte din Vechiul Testament, cunoscute ascultatorilor Sai, ca sa nu le spuna mereu cuvinte straine auzului lor. Prin cuvintele acestei fericiri Hristos nu margineste rasplata celor blinzi la cele de aici, ci impreuna cu acestea le da si rasplata in ceruri. Ca rasplata duhovniceasca nu inlatura rasplata de pe lumea aceasta; si iarasi o rasplata fagaduita de Domnul pe lumea aceasta aduce dupa sine si o rasplata duhovniceasca. Ca spune: „Cautati imparatia lui Dumnezeu si acestea toate se vor adauga voua"; si iarasi: „Oricine a lasat case sau frati, insutit va lua in veacul acesta, iar in cel viitor va mosteni viata vesnica" FERICIRILE - talcuirea Sfantului Ioan Gura de Aur (Evanghelia dupa Matei) ________________________________________________ La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine. Cu drag, Mihaela www.bconsulting.3x.ro

[Arhistefy]

„Fericiti cei ce flaminzesc si insetoseaza de dreptate" - Care dreptate? - Sau virtutea dreptatii in genere, sau cea speciala potrivnica laco miei. Hristos avea tocmai de gind sa dea legi cu privire la milostenie; si pentru ca milostenia nu trebuie facuta cu averi adunate din rapire sau din lacomie, de aceea fericeste pe cei care se straduiesc sa fara dreptate. Uita-te la cuvintele folosite de Domnul in aceasta fericire! N-a spus: „Fericiti cei ce tin la dreptate", ci: „Fericiti cei ce flaminzesc si insetoseaza de dreptate". S-a folosit de aceste cuvinte ca sa cautam dreptatea, nu de mintuiala, ci cu toata dorinta inimii noastre. Si pentru ca semnul caracteristic al lacomiei este dorinta - si nu atit dorinta de mancaruri si bauturi cit dorinta de a stapini mai mult si de a avea mai multe bogatii in jurul nostru - de aceea Domnul a poruncit sa mutam dorinta aceasta a noastra spre dreptate, pentru a nu mai fi lacomi. Si celor ce flaminzesc si insetoseaza de dreptate Domnul le da tot o rasplata materiala spunind: „Ca aceia se vor satura". Pentru ca lumea socoteste ca lacomia imbogateste pe multi, Hristos spune ca lucrurile se petrec cu totul dimpotriva, ca dreptatea imboga teste pe om. Nu te teme dar de saracie cind faci dreptate, nici nu tremura ca ai sa mori de foame! Hraparetii sint mai ales cei care pierd totul, pe cind cel ce iubeste dreptatea isi are in siguranta avutul sau. Iar daca cei ce nu doresc averile straine se bucura de atit belsug, de mult mai mult belsug se vor bucura cei ce-si dau la saraci averile lor. FERICIRILE - talcuirea Sfantului Ioan Gura de Aur (Evanghelia dupa Matei) ________________________________________________ La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine. Cu drag, Mihaela www.bconsulting.3x.ro

[Arhistefy]

„Fericiti cei milostivi" Dupa parerea mea Domnul vorbeste aici nu numai de cei care fac milostenii cu bani, ci si de cei care fac milostenii cu faptele lor. Ca milostenia este de multe feluri, iar porunca aceasta este mult cuprinzatoare. - Care este rasplata milosteniei? „Ca aceia se vor milui". S-ar parea ca rasplata aceasta nu-i decit o intoarcere a milosteniei facute; dar nu-i asa, pentru ca rasplata e mai mare decit fapta. Cei milostivi miluiesc ca oameni, dar sint miluiti de Dumnezeul tuturora; iar mila dumnezeieasca nu este egala cu mila omeneasca; ci pe cit e de mare deosebirea intre rautate si bunatate, pe atat e de mare deosebirea intre mila omeneasca si mila dumnezeieasca. FERICIRILE - talcuirea Sfantului Ioan Gura de Aur (Evanghelia dupa Matei) ________________________________________________ La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine. Cu drag, Mihaela www.bconsulting.3x.ro

[Arhistefy]

PARINTII TRUPESTI Dumnezeu zice: „Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta” (Iesirea 20, 12). E porunca, si tineti seama de faptul ca cele zece porunci ale lui Dumnezeu, dupa Sfantul Chiril al Alexandriei, sunt impartite asa: primele privesc raportul dintre om si Dumnezeu, a cincea priveste raportul dintre parinti si copii, iar celelalte privesc raportul intre oameni si oameni. Sfantul Chiril al Alexandriei observa un lucru care mie mi-a placut foarte mult, de cand l-am aflat (imi pare rau ca nu l-am gandit si eu inainte de a-l afla), si anume: intai e Dumnezeu, apoi parintii si dupa aceea sunt ceilalti oameni! Eu nu pot zice ca Sfanta Tereza de Lisieux: „Sa stiti ca am avut parinti sfinti!” Parintii mei au fost ca toti oamenii. Stiau de Dumnezeu, stiau de biserica, stiau de rugaciune, cat stiau, nu faceau rugaciuni multe, nu citeau; mama, saraca, cand punea mana pe carte ii si venea somnul! Si chiar zicea: „Bata-l somn, ca nu poci pune mana pe carte. Cum pui mana pe carte, cum imi vine somnul!” Si bineinteles ca si pe cartea de rugaciuni daca punea mana, ii venea somnul. De ce? Pentru ca era ostenita! A venit pe aici o femeie din Moldova si mi-a spus cate acatiste citeste ea pe zi, si altele, si i-am zis: „Sa stii ca acatistele parintilor mei au fost eu si fratii mei!” Ca ne-au crescut pe noi... O SINTEZA A GINDIRII PARINTELUI TEOFIL IN 750 DE CAPETE ________________________________________________ La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine. Cu drag, Mihaela www.bconsulting.3x.ro

[Arhistefy]

Nu trebuie sa va puneti cu cei furiosi Cand vedeti un om iesit din fire, cu atat mai mult nu-i faceti impotrivire. Nebunia lui de aceasta are nevoie, ca sa se produca. Cu cat mai greu va batjocoreste, cu atat mai multa blandete aratati-i… Cu omul acesta e ca si cu cel prins de friguri, caruia trebuie sa-i facem pe plac, cand raul il zgaltaie mai tare. Cand o salbaticiune se porneste furioasa, fugim cu totii, sa facem tot asa cu acel pe care furia il framânta. Si sa nu credeti, cumva, ca trebuie sa ne purtam asa pentru a-i face cinste; cinstim, oare, pe salbaticiunea infuriata, pe nebunii furiosi, cand ne ferim de ei? - catusi de putin. Purtarea noastra e mai degraba o jignire - sau, mai bine zis, nu o jignire, ci un semn de mila si de omenie. Nu vedem, oare, pe corabieri cand vantul sufla tare, destinzand panzele, ca nu cumva, altfel, corabia sa se inece? Sau pe calaretul, al carui cal s-a pornit nebuneste, lasandu-l in voia lui, pana ce-i pier puterile? Sa facem si noi la fel. Mania e ca si un foc, ca si-o flacara care trebuie sa muste din ceva. Daca acestei flacari nu-i dai nimic sa manance, repede ai departat acest flagel. Furia n-are putere prin ea insasi, daca nu vine cineva s-o hraneasca. Sunteti fara acoperire. Omul acela care este prada furiei, nu mai stie ce face; tu, care-l vezi cum e, meriti, oare, vreo îngaduinta, daca pici în aceeasi tulburare si nu te inteleptesti deloc la o asemenea vedere? Presupune ca ducandu-te la un ospat, intalnesti la intrare un om beat care face gesturi urate. Daca pici si tu în aceeasi greseala, nu esti cu atat mai de neiertat cu cat esti asemenea lui? Intamplarea este aici, aceeasi. Sa nu credeti ca vom fi acoperiti de vom zice: “N-am inceput eu”. Aceasta este tocmai impotriva noastra, intrucat ceea ce am vazut nu ne-a inteleptit. Este ca si a zice: “N-am ucis eu cel dintai”. Daca meriti sa fii pedepsit, este din pricina ca, desi ai avut o ocazie sa te înteleptesti, totusi nu ti-ai tinut firea. (Sfantul Ioan Gura de Aur) ________________________________________________ La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine. Cu drag, Mihaela www.bconsulting.3x.ro

[Arhistefy]

„Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu" Iata si aici tot o rasplata duhovniceasca. Prin „cei curati cu inima" Domnul intelege sau pe cei care savarsesc toata virtutea si nu au in cugetul lor nici un pic de rautate, sau pe cei care traiesc in curatenie trupeasca si sufleteasca. Ca de nici o alta virtute nu avem atita nevoie pentru a vedea pe Dumnezeu ca de virtutea aceasta. De aceea si Pavel spunea: „Cautati pacea cu toti si sfintenia, fara de care nimeni nu va vedea pe Domnul". Prin „vederea lui Dumnezeu Domnul" vrea sa spuna ca cei curati cu inima vor vedea pe Dumnezeu atit cit omului ii este cu putinta. Pentru ca sint multi oameni care sint milostivi, nu rapesc, nu sint lacomi, dar in schimb traiesc in desfrinari, de aceea Domnul in aceasta fericire arata ca nu-i de ajuns numai milostenia, ci mai e nevoie si de curatenie sufleteasca si trupeasca. Acelasi lucru l-a marturisit si Pavel despre macedoneni, scriindu-le corintenilor, ca nu erau bogati numai in milostenie, ci si in curatenie sufleteasca si trupeasca; ca dupa ce a vorbit de darnicia lor a adaugat: „si pe ei insisi s-au dat Domnului si noua ". FERICIRILE - talcuirea Sfantului Ioan Gura de Aur (Evanghelia dupa Matei) ________________________________________________ La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine. Cu drag, Mihaela www.bconsulting.3x.ro

[Arhistefy]

PLICTISEALA Plictiseala o depasesti numai cu o viata ingrijita, cu o viata superioara. Toti oamenii care se plictisesc sunt de fapt oameni inferiori, oameni neangajati in ceva deosebit. Pentru acestia trebuie o angajare in rugaciune si munca. O SINTEZA A GINDIRII PARINTELUI TEOFIL IN 750 DE CAPETE ________________________________________________ La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine. Cu drag, Mihaela www.bconsulting.3x.ro