Decizia de a te casatori

[lai]

Cum e cel mai bine sa iei decizia de a te casatori? Cu capul, cu inima, cu hormoneii? Cum stii daca el e persoana potrivita pentru a intemeia o familie? Ce trebuie sa existe musai intre tine si el, si ce nu e neaparat necesar? Cat de important e sa existe o pasiune intensa? Dorinta intensa? Fluturasi/curent electric cand te atinge/... Cat tin astea intr-o relatie? Se atenueaza ele intotdeauna sau in cele mai multe cazuri cu timpul? E musai sa fi existat macar la inceput? Lai

[ruxij]

In nici un caz cu "hormoneii". "Curentul electric" tine cam doi ani. Dupa aia se transforma in ceva mai adanc, mai stabil. Nu stiu ce sa spun, eu zic ca te casatoresti daca simti ca poti fi langa acel om toata viata, cu bune si rele si vrei ca el sa fie tatal copiilor tai (daca iti doresti copii).

[dov]

Eu cred foarte mult in...feeling, adik pur si simplu simti daca el e cel bun sau nu. Inainte de sotul meu, cu care anul asta fac 10 ani de convieturie, am fost cu cineva 2 ani, de cate ori venea vorba de casatorie, parca auzeam tipand in mine :NUUUU, pe sot, la-m cunoscut intr-o seara, in aceeasi seara m-a cerut in casatorie, eu am zis da, la o luna faceam nunta, si uite ca avem 10 ani de trait impreuna. Nici macar o clipa nu am auzit acea voce care sa zica Nu. Concluzia, la mine a fost de feeling.

[Elise]

cu... toate.[:D] Serios, nu cred ca are sens sa te casatoresti cu cineva care nu e pe eceeasi lungime de unda cu tine din toate cele trei puncte de vedere. Daca ratiunea iti spune ce gresesti, probabil gresesti - daca nu-l iubesti si/sau daca "hormonal" (adica sexual, banuiesc ca la asta te-ai referit) nu va potriviti, putin probabil sa poti sa ai o viata fericita alaturi de el. Elise & BBLisa

[nusicasiely]

sunt importanti si hormonii si fluturasii.ca nu te poti casatorii fara ei.fluturasii tin cativa ani.eu sunt casatorita de 3 ani si nu au trecut fluturasii.asta e in functie de temperamentul vostru. dar cel mai important(parerea mea)e sa decizi cu capul,sa deschizi bine ochii,si daca poti trece peste defectele lui(sa nu-mi spui ca nu are).adica,vezi daca iti place sau nu ca te/nu te ajuta la bucatarie sau curatenie,cum se poarta cu tine in public etc cand totul pare pierdut este timpul sa crezi in miracole! [url="http://pg.photos.yahoo.com/ph/ana_inlove2003/album?.dir=/855cre2"]elenica lu' mamica[/url]

[cristiama]

Lai, Daca-ti pui atat de multe intrebari nu ar trebui sa te casatoresti. Nu acum. Nu cu persoana respectiva. Cand l-am cunoscut pe sot am stiut ca EL e. Nu stiu cum, mai avusesem prieteni, unul 6 ani altul vre-o 2 da nu-mi venea sa ma marit si nu mai eram vre-o tinerica. O fi fost instinct, o fi fost ataractie fizica??? Cand eram cu prietenii anteriori ma gandeam ca lipseste ceva in relatie, ca ce-o sa ma fac eu daca ma casatoresc cu unul din ei si dupa ani de zile apare EL? Eu zic ca merita sa astepti, viata poate fi atat de frumoasa daca esti cu omul potrivit!!! cristiama

[ginutza2002]

eu cand m-am revazut cu actualul meu sot, pe atunci amic, nu stiam cum sa fug mai repede de el. vreo 3 luni l-am plimbat cu zaharelul. apoi la cateva luni, vreo 3 parca, stiam deja ca el este alesul. gandeam la fel, cand vb despre ceva spuneam amandoi aceleasi cuvinte in acelasi timp etc. iar dupa 4 ani se intampla minunea: casatoria! la mine a fost intai cu capul, apoi cu inima, apoi cu fluturasi si mai apoi cu toata fiinta! si nu imi pare rau! [url="http://community.webshots.com/album/554405534OwDUFT?start=0"]Nunta noastra[/url] & [url="http://community.webshots.com/album/554233664iVlhuq"]Cununia Civila[/url] Cum apa totdeauna in apa se scurge, zilele mele in ale tale vor curge!

[anaisanais]

Lai, iti spun ce mi-a spus si mie un tip, in urma cu vreo 20 de ani, cind eu aveam 20 de ani si respectivul barbat avea 46 de ani si era necasatorit, atunci cind l-am intrebat de ce nu se insurase pina la virsta aceea. Mi-a zis ca ''inca n-a intilnit femeia care sa-l suporte in pijamale si pe care el, in acelasi timp, sa o suporte cu bigudiuri in cap''. La momentul respectiv am concluzionat ca este nebun, acum dupa atitia ani de casatorie (ai mei!) am inteles ce voia sa spuna: trebuie sa te casatoresti atunci cind esti convins ca il vezi pe omul de linga tine asa cum este el, cu bune si cu rele, il accepti asa cum este, il intelegi asa cum este, iar el, la rindul lui, te va accepta si te va intelege asa cum esti tu. Cu alte cuvinte, sa te casatoresti atunci cind vei iubi atit incit sa renunti la orgolii, si cind vei simti ca, si daca va trebui sa-i schimbi pamersii intr-o buna zi, o vei face cu multa iubire, nu cu sila sau din mila.Iar acest demers trebuie sa fie reciproc. Altfel, daca nimic din acestea nu simti, mai asteapta.... caci inseamna ca el nu este cel menit.... madalina

[anamea]

Casatoria este o stare de spirit. Simti imediat cand ai atins acea stare. Si, din momentul in care ai ajuns la stare, nu te mai gandesti la nimic altceva decat la "ziua cea mare", pe unde intorci capul nu vezi decat rochii albe, mirese, flori de nunta, ornamente... si, sigur, degetul inelar te furnica in fiecare zi in asteptarea inelului. Stii ca este momentul potrivit atunci cand si el simte acelasi lucru in acelasi timp cu tine. Si cand inelul vine cand te astepti mai putin... intr-o seara de vara, la terasa, ai hotarat ca vrei sa fii impreuna cu el... E destul de simplu. Ce spun ceilalti nu mai conteaza. Si, daca stabilesti casatoria intr-o luna de la momentul respectiv, intrebarea celor din jur daca "e vreo graba" - aluzie nu prea subtila la faptul ca ai putea fi insarcinata - nu poate decat sa te faca sa zambesti... Da, e graba. Pentru ca ne iubim atat de tare si vrem sa savuram momentul acum! Pentru ca, pentru noi, casatoria este o stare de spirit! Arta este lunga, viata este scurta Catalina - Mamica de printesa [url="http://community.webshots.com/user/anamea11"]poze[/url]

[daniela_b]

Cum e cel mai bine sa iei decizia de a te casatori? Cu capul, cu inima, cu hormoneii? Cu capul si inima, ma abtin la hormonei (ce-or mai fi si aia?). Cum stii daca el e persoana potrivita pentru a intemeia o familie? Ce trebuie sa existe musai intre tine si el, si ce nu e neaparat necesar? Aici nu stiu ce sa zic: eu m-am "orientat" dupa diverse aspecte lamuritoare in privinta caracterului, dupa stilul/caracterul meu. Este punctual? Se tine de cuvint? Ma pot baza pe el? Apreciaza el valorile mele? Sintem noi congruenti in aspectele generale ale vietii in comun? Pot eu sa-i suport nervii intinsi la maximum, intr-o situatie data si poate el sa mi-i suporte pe-ai mei? Cat de important e sa existe o pasiune intensa? Dorinta intensa? Nu stiu, n-am avut niciodata incredere in dorinte intense ca punct de plecare pentru o relatie pe termen lung. Cu alte cuvinte, n-am avut incredere in mine, prada unor asemenea pasiuni. S-ar putea sa fie un defect al meu, m-am tinut deoparte de iubirile nebune ale altora catre mine si (poate ca e trist) eu n-am iubit nebuneste in sensul in care spune lumea ca e "nebuneste". Fluturasi/curent electric cand te atinge/... Cat tin astea intr-o relatie? Se atenueaza ele intotdeauna sau in cele mai multe cazuri cu timpul? E musai sa fi existat macar la inceput? Habar n-am, repet ce am scris mai sus: nu stiu ce este curent electric si fluturi la atingere, intr-o relatie de inceput. Poate ca e stupid sa controlezi aceste relatii si unii ar putea spune ca pierzi ce e mai frumos in viata ( sau tinerete), cu toate astea ma declar multumita cu rezultatele acestui control si merg mai departe spunind: nu, n-am simit lipsa fluturilor si nici nu-mi doresc sa aflu unde duc acesti fluturi. Deci[:D], nu e musai. Sa nu fie confuzie: depinde de felul fiecaruia de-a fi si depinde de asteptarile pe care le ai de la partenerul ce-ti va fi partener si la 25 si la 35 si la 65 de ani. S-ar putea ca ce calitati avea el la 25 sa nu mai aiba importanta la 65 (stiu si eu...frumusete, agilitate, virilitate), ori eu cred ca ceea ce se cheama casatorie, parteneriat pe viata consimtit de ambele parti, e pe viata, pe viata, pe viata. Ceea ce ieri erau niste je ne sais-quoi-uri, azi s-ar putea sa devina niste plicticosenii maxime si poimiine niste obsesii enervante de-a dreptul! La asta sa se gindeasca cineva care se casatoreste (leaga, face copii, construieste o casa) de cineva: e un proiect pe viata. Pot eu sa traiesc inca 50-60-70 de ani linga acest om cu aceste defecte si calitati? http://www.youtube.com/watch?v=hWzrr__wYMQ