Trebuie neaparat sa aniversam?

[MissParker]

conchita si coltofeanu, multumesc pentru urari!! [pup] flaviutza, ideea nu e de a iesi intr-un club in loc de un local scump (dealtfel noi cand iesim o facem 95% prin localuri relativ modeste), pe mine ma framanta rolul traditiei asteia cu aniversatul prin "iesiri" (oriunde) numai fiindca asa se obisnuieste... Ah, anul trecut de Ziua Indragostitilor am avut eu o idee "geniala": rezervare la un restaurant ceva mai scump sub motto-ul "Valentine Dinner" cu 5 feluri de mancare, sampanie, trandafiri pe masa, atmosfera de rigoare... Asta scria pe reclama. Iar la fata locului nu ne-am simtit in largul nostru: am stat jos pe niste scaune din piele incomode pana ni se batucise popoul, ca de, dureaza pana se servesc 5 feluri, toate perechile din jur erau niste nemti crispati care parca aveau un bat undeva, mancarea a fost relativ ok dar nimic spectaculos, atmosfera nici atat, in concluzie ideea teoretica a fost mult mai atragatoare decat practica. [bang] QED.

[flo] Felicia

[9cer] [url="http://community.webshots.com/user/Miss_Parker_1911"]Poze cu noi si vacantele noastre[/url] ***************************** Adevar > Autonomie > Identitate

[Porumbita]

miss parker si al meu sot tot programator.. dar de hatarul meu cand iesim la un resto mai deosebit sau la teatru/opereta se pune la 4 ace ( vrea sa imi faca placere da cred ca ii si place ca il complimentez de numa pt cum ii sta [:D]) si el e tot pragmatic (si eu visez la tot felul de chesti romantice) drept urmare nu ma mai deranjeaza ca in proportie de 90% eu fac surprizele (el face rar da bine, de ex de ziua mea am primit cadou excursia la barcelona); acum cativa ani cineva de pe forum mi-a zis o chestie care mi-a ramas in mine: "daca cineva nu te iubeste asa cum vrei tu, nu inseamana ca nu o face deloc" dar (a adaugat pers respectiva) tr sa si stii sa ii remintesti periodic ce iti face placere (pana la urma pricepe mesajul ca din cand in cand tr sa iti aduca fara motiv o ciocolata, o floare, un bilet la film etc [:D]) tu probabil ai asteptari prea mari de la celebrarile respective (aniversarea casatoriei, revelion etc) si ramai dezamagita dupa ce faptul e consumat.. sunt sigura ca ai fi si mai dezamagita daca ziua respectiva ar trece totusi ca o zi obisnuita... raman la parerea mea.. faceti ceva mai deosebit, ceva ce in mod obisnuit nu faceti din lipsa de timp sau de bani (mergi la o seara de salsa, la un resto brazilian cu animatoare, la un bar cu muzica din anii 70-80, la un club pentru masaj urmat de un cockteil pe marginea piscinei, mergeti impreuna la patinoar etc.. astea-s cateva din chestiile pe care le puteai face in Hamburg, da' sigur mai sunt si altele... )

[Clover]

Felicia, daca cineva nu ar fi inventat psihanaliza inaintea ta, sigur o faceai tu. Eu sunt o persoana care imparte firul in zece, tu ajungi pe la o suta. Pe vremea cand mama ta dadea mesele scrobite, casa si copiii erau cam singurele preocupari ale unei femei. Nu prea aveau ele unde sa munceasca 10-12 ore sa se ocupe de "cariera". Cred ca multe mame faceau goblen, unele crosetau, se tricota la mare arta, lucruri care mie nici nu mi-ar da prin cap sa le fac acuma. Nu zic ca in cazul tau poate mama ta nu incerca sa cosmetizeze o relatie subreda cu o aparenta perfecta, dar toti incercam asta, fie ca e vorba de servete albe sau nu. Revenind la subiect, pentru mine mesele se aniversare(in afara de nuntile de argint si in genul) mi se par desprinse din filme de la Hollywood. Nu intra in asteptarile mele pentru ca nu le vad neaparat rostul. De ce nu faceti ceva spontan de aniversare din cele enumerate de tine? Un film cu o poveste clasica de dragoste, o plimbare. Daca esti fericita 364 de zile pe an, de ce te fortezi sa fii fericita a 365-a? Keep the promises you make to yourself.

[Porumbita]

si ca sa raspund strict la intrebarea din titlu: da, eu cred ca trebuie neaparat sa aniversam... stiu, in teorie suna frumos sa ne traim viata bucurandu-ne de ce avem, sa facem o zi deosebita si din una normala... etc.. dar in realitate muncim ff mult, timpul e destul de limitat si nu imi/ne arde saptamanal de seri speciale... asa ca eu personal am o agenda in care am notate datele mai deosebite (pe langa zilele de nastere, de nume) si doar dc sunt bolnava sau e vreo chestie grava le "sar"

[Simonna]

Nu, nu trebuie sa aniversam. Si noi nici n-o facem, nu pentru ca ups! e cutare aniversare, trebuie s-o aniversam! Noi avem cam 15 ani impreuna, ne-am casatorit pe 1 aprilie si aniversarea in sine e mai mult prilej de pacaleli si porcareala, de dezgropat intimplari vechi si haioase din trecutul nostru comun. Si sotul meu e programator, Felicia :), are un singur sacou si-l imbraca daca e fortat, scosul in lume nu e punctul lui forte, aniversarile nici atit. In primii ani ma cam bosumflam eu pe tema asta - intr-un an s-a uitat gresit in calendar si nu si-a dat seama ca e ziua mea decit seara, cind am pornit repondeur-ul si prietenii nostri lasasera mesaje pentru mine... (De consemnat, anul asta, premiera!, am primit flori de 1 aprilie, m-au speriat groaznic, literalmente, ca s-au ascuns in casa iar eu coboram scarile total a-romantica, in pijama, ochii lipiti si freza vilvoi crezind ca ei sint la computer...) Asa ca ii mai amintesc eu din cind in cind ca urmeaza careva aniversare, el ride si zice ca spera sa-si adica aminte... Rid si eu cu el, ce sa fac, asa e el, are calitati care fac uitucenia aniversarilor si lipsa de chef in a aniversa insesizabile! Sincer, m-a contaminat un pic si pe mine atitudinea asta nepasatoare fata de aniversari, anul asta, de ziua lui, l-am pupat si i-am zis ca ma mai gindesc la cadou, acum putem sa mergem sa-mi cumpar eu niste pantofiori frumosi - frumosi? :) Asa ca a primit cadou picioarele nevesti-sii in papuci cu toc, cred ca i-a placut, pina la urma :) Una peste alta, ne gasim tot felul de alte chestii aniversabile, citeodata faptul ca a inflorit liliacul din curte ne ridica mingea la fileul aniversar mult mai mult decit aniversarea a x ani de la casatorie. De regula, de 1 aprilie ne pupam dimineata si care-si aduce aminte primul spune La multi ani si sa-mi traiesti, mi-e bine cu tine!, pe urma trezim plodul, il trimitem la baie, ziua incepe ca oricare alta si se termina cam la fel si e ok asa. Sincer, atita accent se pune pe aniversarile astea ca mie nici nu-mi mai trebuie citeodata! Si mi-e tare drag sotul meu cind il vad asa, in mijlocul saptaminii, no particular reason!, cum apare in usa cu trei floricele din parc, fiu-meu are si el ceva ramurele in mina si amindoi rid la mine si zic: pentru tine, asa, pentru ca te iubim. Cu drag, Simonna http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=72985

[Natasa]

Ani multi si frumosi de acum inainte! Si nu te mai ingrijora pentru nimic, nu aniversarile ca la carte (cartea altora :) ) ne fac viata fericita ci nimicurile si zimbetele de zi cu zi linga oamenii dragi.

[MissParker]

quote:

---

Originally posted by Clover
Felicia, daca cineva nu ar fi inventat psihanaliza inaintea ta, sigur o faceai tu. Eu sunt o persoana care imparte firul in zece, tu ajungi pe la o suta. Daca esti fericita 364 de zile pe an, de ce te fortezi sa fii fericita a 365-a?

---

Clover, [loveyou]. Si sotul meu imi spune uneori "Feli, mai iesi din creierul ala!" (evident pe un ton duios). Dealtfel cel mai mare compliment pe care mi l-a facut a fost cand i-a spus unui amic "Da, o iubesc, cu toate ca e nesuferit de inteligenta!" [:D] Intr-adevar, ai descris perfect "simptomul": desi sunt fericita 364 de zile, tot ma mai racaie uneori ideea sa fac cumva ca acea a 365-a zi sa fie si mai speciala. Dar ma tratez, iar parerile voastre ma ajuta mult. [pup]

[flo] Felicia

[9cer] [url="http://community.webshots.com/user/Miss_Parker_1911"]Poze cu noi si vacantele noastre[/url] ***************************** Adevar > Autonomie > Identitate

[MissParker]

Porumbita si Natasa, [pup] si multumiri pentru sfaturi, am sa le urmez, adica voi incerca sa aniversez fara stres si asteptari nerealiste.

quote:

---

Originally posted by Simonna
Nu, nu trebuie sa aniversam. Si noi nici n-o facem, nu pentru ca ups! e cutare aniversare, trebuie s-o aniversam! Noi avem cam 15 ani impreuna, ne-am casatorit pe 1 aprilie si aniversarea in sine e mai mult prilej de pacaleli si porcareala, de dezgropat intimplari vechi si haioase din trecutul nostru comun. Si sotul meu e programator, Felicia :), are un singur sacou si-l imbraca daca e fortat, scosul in lume nu e punctul lui forte, aniversarile nici atit. In primii ani ma cam bosumflam eu pe tema asta - intr-un an s-a uitat gresit in calendar si nu si-a dat seama ca e ziua mea decit seara, cind am pornit repondeur-ul si prietenii nostri lasasera mesaje pentru mine... (De consemnat, anul asta, premiera!, am primit flori de 1 aprilie, m-au speriat groaznic, literalmente, ca s-au ascuns in casa iar eu coboram scarile total a-romantica, in pijama, ochii lipiti si freza vilvoi crezind ca ei sint la computer...) Asa ca ii mai amintesc eu din cind in cind ca urmeaza careva aniversare, el ride si zice ca spera sa-si adica aminte... Rid si eu cu el, ce sa fac, asa e el, are calitati care fac uitucenia aniversarilor si lipsa de chef in a aniversa insesizabile! Sincer, m-a contaminat un pic si pe mine atitudinea asta nepasatoare fata de aniversari, anul asta, de ziua lui, l-am pupat si i-am zis ca ma mai gindesc la cadou, acum putem sa mergem sa-mi cumpar eu niste pantofiori frumosi - frumosi? :) Asa ca a primit cadou picioarele nevesti-sii in papuci cu toc, cred ca i-a placut, pina la urma :) Una peste alta, ne gasim tot felul de alte chestii aniversabile, citeodata faptul ca a inflorit liliacul din curte ne ridica mingea la fileul aniversar mult mai mult decit aniversarea a x ani de la casatorie. De regula, de 1 aprilie ne pupam dimineata si care-si aduce aminte primul spune La multi ani si sa-mi traiesti, mi-e bine cu tine!, pe urma trezim plodul, il trimitem la baie, ziua incepe ca oricare alta si se termina cam la fel si e ok asa. Sincer, atita accent se pune pe aniversarile astea ca mie nici nu-mi mai trebuie citeodata! Si mi-e tare drag sotul meu cind il vad asa, in mijlocul saptaminii, no particular reason!, cum apare in usa cu trei floricele din parc, fiu-meu are si el ceva ramurele in mina si amindoi rid la mine si zic: pentru tine, asa, pentru ca te iubim. Cu drag, Simonna

---

M-am linistit, daca mai sunt si alte femei care si-au depasit dezamagirile initiale... Simonna, cred ca ar trebui sa-mi inramez raspunsul asta, zau [flo] [asia]. Nici nu stii ce bine mi-a facut. In fond, fiecare zi cu el este ca o sarbatoare, deci am sa incerc sa fiu si eu mai relaxata. [:D]

[flo] Felicia

[9cer] [url="http://community.webshots.com/user/Miss_Parker_1911"]Poze cu noi si vacantele noastre[/url] ***************************** Adevar > Autonomie > Identitate

[hcclara]

Draga Felicia, la multi ani fericiti inainte...si tie Anamaria la fel. Si noi am serbat sambata 6 ani de casnicie. Anul acesta am luat si copii cu noi... la pizza (asta a fost dorinta lui fiiu-meu), apoi prin oras putin la cumparaturi ... si mi se parea ca e o zi ca oricare alta. atunci mi-a spus al meu :"ti-am zis sa lasam copii la ai mei, n-ai vrut...bla bla bla" puteam sa mergem la cinema sau sa facem altceva numai noi doi. Copii s-au culcat devreme, asa ca am baut vinul pe balcon, si ne-am jucat apoi cateva ture de jams si moara, eu am castigat, macar atat, apoi putina giugiuleala ca doar am avut 6 ani, si asta a fost!!! Si da, eu sunt de acord cu ceva mai spectaculos, dar de cand avem copii nu-mi place sa-i las si sa plecam, si desi stiu ca sunt pe maini bune ma gandesc tot timpul la ei. Acum 2 ani eram in ro si am plecat 3 zile la Felix, a fost fain, insa atunci aveam numai un copil, acum sunt doi, si asta micu e tare mamos.

[Guestus]

Nimic nu poate sa fie mai spectaculos si mai rafinat pentru o ocazie speciala ca Schweinshaxe....http://www.marions-kochbuch.de/rezept/0530.htm