calitatile care conteaza?

[She]

Buna Elise..Balanta...ma bucur sa va "vad". Ma apropii ft mult de nevoile tale balanta..mai ales acea nevoie de a simti ca El este cumva "deasupra" dpdv intelectual. Sexul este iar de o imporanta extrema aproape. Pe urma ma gindesc automat la defectele mele, sau sa le numesc apucaturi, iesiri. Cred ca cea mai mare siguranta si mai ales,a rmonie, de care sint extrem de dependenta intro relatie, este ca momentul in care in mine exista haos, el sa fie...calm si adunat si chiar usor amuzat. Am o fire deloc liniara si cred ca este important un partener cu o mare forta psihica sau daca nu forta, atunci un mare echilibru personal, emotional. Pt ca ii simt echilibrul asa cum ii pot simti dezechilibrul si atunci nu mai conteaza nicio calitate.. De fapt, ce sa ma mai ascund printre degete...Cred ca cel mai important este sa-mi fac eu mendrele cind nu le pot estompa si el sa stie ca totul trece:) Cumva asa...I-ar mai trebui un "snur"...eventual rosu..de care sa traga din cind in cind amabil cind ma pierd...ca sa stiu ca exista si ca nu il sperie "plecarile " mele. Am categoric nevoie de o extraordinara legatura pe plan psihologic si de o puternica intimitate sufleteasca. Peste multe trec cu placere si fara sa-mi dau seama, daca simt cele de mai sus. Si sa fie frumos. Nu rezist in timp linga un barbat urit. Oricum ar fi el. Si evident, ce e frumos pt mine e urit pt alta si vice versa. Nu cred ca as ajunge in preajma unui barbat pesimist si al unuia arogant care zimbeste cu greu. deci la opus exista umor, empatie si bunatate. Bunatatea aia simpla care iti umezeste ochii. Si ca o cireasa de pe tort, daca sa zicem, le-ar avea pe toate, sa stie sa puna piciorul in prag pt ca altfel il acaparez de tot Am destula expreinta. Prea multa. Si stiu ca va veni si mai si. Nu as renunta in ruptul capului la nimic din aceste lucruri. Niciodata. si tot asa...

[oana_s]

- sa ma iubeasca asa cum m-a gasit, fara sa incerce sa ma schimbe - sa ma priveasca intr-un anume fel, sa ma simt cea mai frumoasa femeie - sa ma pupe intr-una :D - sa fie calm - sa se inteleaga cu fi-mea - sa ma lase libera, da' nu prea libera, ca sa nu para indiferent[hot] Oana si Mara 11.08.2004

[try]

De ce e nevoia asta de a ramane asa cum ai fost la inceput, de unde e teama asta de a fi schimbat cumva de partener (daca e vorba de teama sau de altceva)? Toti oamenii sufera adaptari, modificari, schimbari de comportament pe parcursul unei relatii (fie ea si de 2 ani). Nu avem cum sa ramanem la fel ca la inceput, chair daca pt cei mai multi dintre noi schimbarile sunt imperceptibile (se produc precum inaintarea limbii mici de la ceas). De ce tinem cu dintii sa nu ne schimbe partenerul? E privita chestia asta ca un compromis? Ca un atentat la integritatea ta? Eu inca am sentimentul ca noi doi ne-am schimbat in bine de-a lungul timpului sub influenta celuilalt, chiar daca aceste schimbari s-au facut cu efort si mult tumult. Nu o vad ca pe-un lucru negativ. Nu mai sunt ca la 20 de ani si parte din ceea ce sunt azi e pt ca si el a contribuit la aceasta evolutie, transformare. Ca daca nu era el ci un altul, atunci cu siguranta as fi fost alta poate azi, as fi evoluat intr-o alta Try. "Tot ceea ce nu te doboara, te face mai puternic"

[Hazul]

quote:

---

Originally posted by try
De ce e nevoia asta de a ramane asa cum ai fost la inceput, de unde e teama asta de a fi schimbat cumva de partener (daca e vorba de teama sau de altceva)? Toti oamenii sufera adaptari, modificari, schimbari de comportament pe parcursul unei relatii (fie ea si de 2 ani). Nu avem cum sa ramanem la fel ca la inceput, chair daca pt cei mai multi dintre noi schimbarile sunt imperceptibile (se produc precum inaintarea limbii mici de la ceas). De ce tinem cu dintii sa nu ne schimbe partenerul? E privita chestia asta ca un compromis? Ca un atentat la integritatea ta? Eu inca am sentimentul ca noi doi ne-am schimbat in bine de-a lungul timpului sub influenta celuilalt, chiar daca aceste schimbari s-au facut cu efort si mult tumult. Nu o vad ca pe-un lucru negativ. Nu mai sunt ca la 20 de ani si parte din ceea ce sunt azi e pt ca si el a contribuit la aceasta evolutie, transformare. Ca daca nu era el ci un altul, atunci cu siguranta as fi fost alta poate azi, as fi evoluat intr-o alta Try. "Tot ceea ce nu te doboara, te face mai puternic"

---

Subscriu[flo]

[balanta]

She...prostia este dusmanul meu nr unu . Din cauza asta am si divortat prima oara.Avea acele toate "calitati" pentru o femeie normala, dar...prostia...nu am putut sa o tolerez! Dar ma rog, aici depinde ce anume primeaza pentru fiecare.Din punctul meu de vedere daca un barbat nu stie sa-si faca de mancare, sa-si spele si sa-si calce, are toate sansele sa moara de foame si sa ramana dezbracat alaturi de mine. Si inca ceva She, defectele tale e posibil sa fie calitati pentru altii. Eu nu am avut valeitati de mama "devotata" si nici talente de sotie model si m-a interesat cum ma percepe un barbat ca femeie cu trairi si emotii si nicidecum cum fac ciorba de zarzavat si piftele. Dezvoltarea mea personala in timp a fost mai importanta pentru mine decat orice barbat( a nu se interpreta egoism), dar asta dupa ce am cunoscut mai multi barbati si mi-am dat seama la ce se rezuma viata pentru ei. Din pacate nu am intalnit pe cineva pana acum, oricat ar fi de bun,care sa ma perceapa asa cum as vrea eu si sa rezoneze cu mine o data. A, da, si as fi adaugat ca e foarte important pentru mine sa stie sa danseza, dar deja la capitolul asta m-am resemnat, e imposibil sa gasesc un barbat care sa aiba aceleasi aptitudini cu mine.

[oana_s]

quote:

---

Originally posted by try
De ce e nevoia asta de a ramane asa cum ai fost la inceput, de unde e teama asta de a fi schimbat cumva de partener (daca e vorba de teama sau de altceva)? Toti oamenii sufera adaptari, modificari, schimbari de comportament pe parcursul unei relatii (fie ea si de 2 ani). Nu avem cum sa ramanem la fel ca la inceput, chair daca pt cei mai multi dintre noi schimbarile sunt imperceptibile (se produc precum inaintarea limbii mici de la ceas). De ce tinem cu dintii sa nu ne schimbe partenerul? E privita chestia asta ca un compromis? Ca un atentat la integritatea ta? Eu inca am sentimentul ca noi doi ne-am schimbat in bine de-a lungul timpului sub influenta celuilalt, chiar daca aceste schimbari s-au facut cu efort si mult tumult. Nu o vad ca pe-un lucru negativ. Nu mai sunt ca la 20 de ani si parte din ceea ce sunt azi e pt ca si el a contribuit la aceasta evolutie, transformare. Ca daca nu era el ci un altul, atunci cu siguranta as fi fost alta poate azi, as fi evoluat intr-o alta Try. "Tot ceea ce nu te doboara, te face mai puternic"

---

pentru ca mie imi place de mine acum, asa cum sunt, cred ca m-am descurcat onorabil in multe situatii, oricat mi-a fost de greu, asa ca evident as vedea un compromis in a accepta incercarea cuiva de ma schimba, de a-mi arata cum e mai bine sa fac lucrurile, cum se presupune ca ar trebui sa fiu. La schimbarea asta ma refer eu, nu la la dezvoltarea unui cuplu IMPREUNA, la cele care tin de maturizare etc. Oana si Mara 11.08.2004

[balanta]

innebunesc cand ma grabesc si scriu cu greseli gramaticale, scuze, a se citi "veleitati"

[carolada]

balantam ai dat pe spate cu chestia cu dansatul,ehe,cred ca tre sa ti gasesti un brazilian,unii dintre ei mai stiu sa danseze[il],am vazut eu cativa,parol[:D] m a intrigat ce ai spus tu mai sus,zi ne si noua te rog la ce se rezuma viata pt.barbati? offtopic:ma gandeam la un subiect pt.tine apropo de dualitate: "dualitatea balantei".ce zici? carolada www.camping-kasern-salzburg.com

[Clover]

balanta, daca esti logata, iti poti edita mesajul din iconita cu pagina. Nu stiu daca generatia de azi isi mai selecteaza sotiile dupa cum fac chiftele. Pentru dans trebuie sa te reorientezi catre alte natii sau sa petreci timp la o scoala de dans. Ce spui tu seamana a cautarea sufletului pereche. Barbatii in marea lor masa nu prea au chef sa stea sa perceapa o femeie cu trairile si emotiile ei. Cred ca un barbat potrivit ar fi din zona arte, literatura, filosofie, psihologie. If all else fails, look cute.

[balanta]

...carolada,ce sa zic, nu mi-a trecut prin cap sa caut un brazilian, dar probabil dorinta mea cu dansul a fost atat de mare ca D-zeu dragutul a avut grija si mi-a dat un barbat cu care nu am dansat niciodata, care pleaca la culcare daca sunt la vreo petrecere, asa ca oricum dansez singura in casa, in masina sau pe unde apuc. Cand ai sa ajungi la 47 de ani probabil o sa afli la ce se rezuma viata pentru...unii barbati...pentru altii e probabil sa insemne altceva, dar trebuie sa ii gasesti. Un topic pentru "dualitatea balantei" nu e cazul pentru ca am eu blog pt dualitatea mea.Altcineva nu ar avea de ce sa deschida un subiect in numele meu , iar eu nu simt nevoia sa-mi clarific ceva anume. Si apropo de dans,pentru mine e important, atat timp cat in viata am facut tot ce trebuie sa faca o femeie si un barbat la un loc. Dar sex si dansat mai greu de una ...in rest m-am descurcat singura!