Doar nu plecai cu doi copii.....

[lana]

Sotul meu a gresit foarte tare fata de mine...nu intru in amanunte a facut un lucru inuman care m-a lasat absolut interzisa;mai demult cand am mai avut neintelegeri chiar mi-a zis....stiam ca n-ai sa pleci cu 2 copii.... Vreau sa va intreb cum reusiti voi sa-i constientizati,sa-i responsabilizati,sa le "deschideti ochii".Mama imi zicea ca cu un barbat trebuie sa ne comportam ca cu un ou cand merita si ca si cu o piatra cand trebuie.Nu imi doresc sa divortez,bineinteles....dar ce le da o asa siguranta asupra noastra? Cum reusiti sa le recastigati respectul? ......am pus cam multe intrebari..sunt foarte confuza

[Andrada]

quote:

---

Initial creeata de lana
dar ce le da o asa siguranta asupra noastra?

---

quote:

---

Initial creeata de lana
Nu imi doresc sa divortez,bineinteles....

---

[miau-miau]

quote:

---

Cum reusiti sa le recastigati respectul?

---

respectul il poti recistiga (greu) daca l-ai pierdut din vina ta, ai facut o greseala tu. daca ai pierdut respectul cuiva fiindca ala e un bou nesimtit, misogin, rau, sau mai stiu eu cum, nu-l mai poti recistiga. il poti doar impune.

[XIO]

Normal ca nu vei reusi sa schimbi mare lucru din moment ce el ti-a spus chestia aia . Are mana libera sa faca ce doreste el si stie ca tu nu il vei parasi . Gandeste-te ce a facut si cam ce ar putea sa (mai) faca "Mult mai grava ar fi etichetarea nedreapta a unei persoane pe care nu o cunosc deloc " http://www.youtube.com/watch?v=GewaLNZ1100 http://www.flickr.com/photos/13005458@N00/

[Fania]

Nu cred ca trebuie sa ajungi vreodata sa pierzi respectul celui de langa tine, poate ca nu l-ai avut de la bun inceput ?! Personal ma simt si sunt egala sotului meu, imi iubesc familia, imi iubesc sotul si-mi divinizez copilul si mama, dar daca maine echilibrul pe care l-am construit impreuna cu rabdare si iubire s-ar prabusi peste mine din vina lui, nu as pregeta sa ies din aceasta casnicie decat sa ma las zdrobita. Poate ca exact aceasta slabiciune a unor femei de a ierta la infinit, neputinta de a te iubi pe tine tot atat de mult cat il iubesti pe el, respectul tau fata de tine in primul rand, cred ca toate acestea ii pot face pe unii barbati sa fie "masculii dominanti". Barbatii apreciaza insa femeile puternice, le digera greu, insa atunci cand le au alaturi sunt mandrii de ele. [url="http://s218.photobucket.com/albums/cc189/Stefania1007"][poze][/url]

[flaviutza]

quote:

---

Initial creeata de lana
Vreau sa va intreb cum reusiti voi sa-i constientizati,sa-i responsabilizati,sa le "deschideti ochii".

---

Ca si in cazul copiilor, fermitatea e cuvantul de ordine. daca zici ca faci ceva apoi faci. daca tu ameninti ca-l "pedepsesti" si nu te tii de cuvant o sa se rasfete grav. ajunge la concluzia ca poate face orice fara consecinte si-uite asa paaaaa, respect.

[Cristina_A]

quote:

---

Initial creeata de lana
dar ce le da o asa siguranta asupra noastra?

---

Eu as reformula intrebarea: cine le da asa o siguranta asupra noastra? Raspuns: noi. Of, lana, si tu esti, ca multe, multe altele, o femeie care iubeste prea mult si incearca sa repare si sa ajusteze barbatul de langa ea. Probabil nici nu banuiesti cat de adanca este prapastia de fapt si cat de serioase problemele cu care te confrunti. ************************ When you want something you never had, you have to do something you've never done. ************************ Preparing to run away.

[cristina_dm]

dar ce le da o asa siguranta asupra noastra?[/quote] Eu as reformula intrebarea: cine le da asa o siguranta asupra noastra? Raspuns: noi. SUBSCRIU! Mare dreptate... Lana, nu ai dat prea multe amanunte, noi incercam sa iti raspundem, nu stiu si daca nimerim exact pe problema ta... Nu stiu daca lucrezi, daca doar el aduce bani, daca esti dependenta de el financiar...si de aici iti putea arunca "doar nu plecai cu 2 copii". Apoi, respectul...eu zic ca mai intai trebuie sa ne respectam noi insine pt a fii respectati. Inca o data, nu cunosc amanunte ca sa iti pot raspunde exact, dar indiferent de acestea, incearca sa nu ii arati punctele tale slabe, oricare ar fii ele, sau chiar daca le stie...faptul ca ti-a spus lucrul asta, exact asta inseamna - el stie ca nu ai face un astfel de pas! Si daca i-ai arata ca poti sa faci lucrul asta chiar cu 2 copii?? Nu vorbesc de divort, ci doar de o lectie de viata, pt ca o merita!... sa ii demonstrezi ca POTI sa traiesti si fara el, iar daca esti cu el nu esti din dependenta sau pt ca nu ai de ales ci din simplul fapt ca il iubesti. Asta poate l-ar putea "costientiza", cum spuneai tu... Si apoi spuneai ca a facut un lucru inuman...fata de tine, fata de altii??...oricare ar fii acel lucru, daca l-a facut o data....se va mai repeta! Mai cu seama ca a vazut ca nimic nu s-a schimbat - tu esti acolo, copii la fel...in final, totul e bine....pt el! Curaj! [flo]

[lana]

Multumesc foarte mult pentru raspunsuri.Revin cu detalii pentru a ma face mai bine inteleasa.Nu depind financiar de el:am apartamentul meu de la parinti(care acum este inchiriat la o familie),am o mica afacere care imi aduce totusi ceva venituri-avand in vedere ca cel mic are 4 luni si alaptez,reusesc sa tin firma pe profit;plus de asta iau si indemnizatia de crestere a copilului....deci pot sa traiesc decent,iar veniturile mele in familie nu cred ca sunt de neglijat. De ce stau cu el??? Pentru ca tin inca mult la el....la famile,in general.Intre noi nu e cazul de violenta sau de alta femeie, ci de egoism din partea lui.De exemplu,nu lipseste niciodata de la intalnirile cu baietii ,chiar daca mie imi este rau si trebuie sa raman acasa cu 2 copii;nu participa la baia celui mic si sta in fata televizorului stiind ca am nevoie de ajutor...etc.Trebuie sa il chem eu si cu insistente si ca sa scape de gura mea imi da o mana de ajutor... El munceste foarte mult ,este adevarat si el are afacerea lui si pe langa stresul unei afaceri proprii este necesara si munca fizica in acel domeniu;zice ca munceste pentru noi desi eu cred ca munceste pentru a-si dovedi lui insusi ca poate ridica o afacere importanta. Cred ca va reusi.....dar cu ce sacrificii? Am spus ca nu vreau sa divortez pentru ca inca mai dau o sansa casniciei noastre nu pentru ca as tolera orice mi-ar face.Pentru ca ma consider o luptatoare si vreau sa lupt totusi inainte de a renunta(daca va fi cazul). Ce imi reproseaza el? Ca sunt extrem de orgolioasa si imi calc ffff greu pe inima. Mai revin cu detalii daca e cazul.

[Cristina_A]

Spui ca vrei sa lupti si sa mai dai o sansa casniciei cu acest om. Aveti 2 copii, deci sunt deja cativa ani de cand lupti. Cat timp esti dispusa sa mai investesti in aceasta lupta pentru a resuscita relatia? Cat valoreaza anii tai risipiti in lupte si nefericire, ce vrei sa faci cu ei, cu viata ta? Si daca lupta va mai dura inca 5 ani? Inca 10? Si daca tot efortul e inutil? Vezi vreo solutie concreta la problema ta, ai un plan de actiune? Si daca nu, atunci cum "lupti"? Intrebarile nu sunt retorice, chiar as vrea sa te gandesti la ele si la ce raspunsuri le poti da. ************************ When you want something you never had, you have to do something you've never done. ************************ Preparing to run away.