DOAMNELOR...

[balanta]

Noideea, raspunsul este numai pentru tine:evolutia unei femei vine de inca pe bancile liceului sau chiar a scolii generale. In anii cand eu am facut scoala,era mult mai greu sa reusesti la facultate pentru ca atunci erau numai facultati de stat si la unele din ele, cum a fost a mea am fost 6 pe un loc. Parintii mei nu au fost dintr-o clasa sociala prea ridicata,mama vanzatoare, tata lucra in agricultura, dar oameni destupati la minte. Deci nu m-am tras dintr-o familie in care studiile s-ar fi "mostenit", dar din ziua cand am luat la facultete si pana in ziua de azi, am fost genul care s-a intretinut singura si m-am realizat fara sa fiu la mana unui barbat. Am facut tot ce s-a putut, am tricotat la colege pulovere pe bani, scriam cursuri la 3 indigouri si le vindeam, faceam laboratoare pe bani si proiecte la straini.Concepusem felicitari de 8 martie din penele jumulite de bunica la gaini. Deci in facultate ce bani imi dadea tata erau de buzunar. Si tot asa pana in ziua de azi, nu are sens pe langa facultatile pe care le-am facut, sa-ti spun cate meserii am invatat in paralel ca sa scot bani in plus ca sa nu depind de un barbat. Singura mi-am crescut copilul timp de 10 ani, singura mi-am luat un ap.cu o camera si unul cu trei camere,le-am mobilat,am fost cu copilul in concedii, tot fara ajutorul unui barbat. Si ce am acum, afacerea, casele, masinile, singura cu manuta mea le-am facut fara ajutorul unui barbat chiar daca sunt casatorita. DAR, de 25 de ani, dorm cate 4-5 ore pe noapte, sau uneori cateva zile deloc, mananc rosii cu branza cate o saptamana si nu ma cramponez deloc,am in sifonier o bara cu 20 de umerase si atat si nu visez la concedii in Venetia. Deci tot ce am facut eu s-a intamplat in timp "ce ei dormeau". DAR m-am realizat ca femeie,am un copil bun si cu pretul muncii mele sunt numarul unu in orasul meu in domeniul meu. Asa ca nu trebuie sa fii dintr-un mediu elevat ca sa te poti descurca in viata. TOTUL e sa vrei sa faci ceva si sa nu fii la mana unui barbat. Si conteaza daca te grabesti sa te mariti cum ai dat de un barbat.

[daiana_raluk]

quote:

---

---

in ziua de azi nu cad victime ale mariajelor de kko femeile destepte si care se descurca in viata ca in conditiile astea multe nu ar mai fi nevoite sa scriem aici. Sunt plina de studii,independenta financiar,cred ca ma descurc foarte bine in viata si totusi am fost victima unui mariaj de kko,dar nu-mi fac nici cea mai mica problema ca nu-mi voi putea educa fetele fara un barbat alaturi sau ca o sa ma arate lumea cu degetul pe strada.Iar la faza cu fumatul in fata parintilor....oare chiar sunt proasta ca mi-e jena sa fumez de fata cu tatal meu?? Si asta tine de nivelul studiilor?

[White Pisana]

Noideea, citeste de 10 de 100 de ori ultimul mesaj al balantei! Poate ai sa intelegi de ce se ajunge in situatii ca cele descrise de tine...Pentru ca intr-adevar evolutia unei femei incepe de pe bancile liceului si ale scolii generale. Te-ai intrebat vreodata cum de au ajuns respectivele femei asa? Daca ai da timpul inapoi unde crezi ca le-ai gasi? spargand seminte in fata blocului, maieu mulat + sutien push-up + tocuri de 10 cm + 1 kg de machiaj si avand drept unica preocupare gasirea unui providential fraier care sa le intretina. Mai mult, care sa le legitimeze existenta ca fiinte umane: in lipsa respectivului ele nu exista. Scoala, studii, educatie? Vax! Avem altele mai importante de facut! "Pai uita-te, fata, la Monica Columbeanu ce bine a reusit!" Ce conteaza ca sunt incapabile sa articuleze corect o fraza in romana (darmite sa mai si scrie!)? Nu asta e important. Importanta e gasirea masculului cu bani care sa le salveze, sa le intretina. Uita-te in jurul tau Noideea! Unde crezi ca vor fi peste cativa ani toate pitzipoancele de cartier care se vantura acum prin cluburi? Asteptand sacul de hainute de vecina "cucoana" cum spui tu. Piata muncii e din ce in ce mai dura si e normal ca persoanele fara studii temeinice sa nu aibe prea multe sanse. Tu spui ca au renuntat la studii la joburi la a investi in ele. Parerea mea e ca niciodata nu au fost interesate de aceste aspecte si singurele investitii pe care le-au facut in ele au fost la nivel strict fizic: important era sa se "vanda" cat mai bine. Iar publicul tinta nu aprecia oricum altceva decat "la viande" cum spun francezii, "carnita" cat mai expusa. Imi vine si acum sa rad cand imi amintesc ce indemnuri imi adresau anumite persoane inainte sa plec la studii afara: " sa iti gasesti si tu un italian/begian bogat!" Asta era tot ce aveau in cap! Si le era imposibil sa inteleaga ca plecam sa invat, sa profit de oportunitatea formidabila care mi se oferea pe plan intelectual, chiar daca asta insemna sa umblu in blugi la care schimbam cateva tricouri si pulovere si sa mananc paste si paine cu branza (deh, bursa de student). Imi dau seama ca generalizez, ca exista si exceptii, fete care poate nu au avut niciodata sansa sa mearga sa invete, dar asta nu inseamna ca tipologia descrisa de mine nu exista. Si ma intrebam mereu de unde o asemenea mentalitate: acum imi dau seama ca este ce auzeau in casa.[bang]

[andraduska]

Ideea ca nu poti trai fara un barbat si ca trebuie sa te invarti in jurul lui ca satelitul mi se pare fix absurda. Nu pot sa cred ca cineva mai are gandirea asta. Atunci chiar nu trebuie sa ne mai mire faptul ca exista barbati misogini atat timp cat inca exista femei care le alimenteaza conceptiile astea de 2 lei. Eu am ramas singura pe lume la 21 ani, eram anul 2 de facultate, fara servici si fara nici un ajutor. Si nici macar o clipa nu m-am gandit sa-mi "gasesc unu' cu bani" care sa ma intretina. M-am angajat, mi-am terminat facultatea, m-am casatorit. Am mandria ca m-am descurcat singura si ca atunci cand vreau ceva, ma duc si iau fara sa "cersesc" la sot. Asa ca, Noideea, peste 10 ani vei fii tot aici lamentandu-te de casnicia ta si de sotul tau, pentru ca nu poti sa-ti iei viata in piept si sa alegi sa fii fericita. Orice problema are o solutie. Trebuie doar s-o gasesti!

[gabriella1]

Am admirat mereu femeile "tari", puternice. Cu sinceritate,va spun, ca am avut model o astfel de femeie. Femeie simpla, poate doar cu 10 clase, croitoreasa.Pe vremea lui Ceausescu, lucra ,ca multe altele, la fabrica de confectii.2 schimburi.crestea 4 copii si avea acasa un "dificil" de barbat - atipic (la 15 ani credeam ca e atipic).Dupa ce am crescut si am luat "viata in piept" am realizat ca e chiar prea tipic barbatului roman. Sau intruchipa un procentaj destul de ridicat din barbatul roman. Am spus "atipic" ptr ca dupa ce biata femeie ,calca, spala ,facea mancare, cel care o luase cu acte si titlu onorific de sluga si mama, aburit si capsat mai rau decat borcanele de compot puse la pastrat ptr iarna, ii arunca femeii oalele pline pe geam, urla de parca il taia cu drujba iar spre final,ca sa fie sigur ca stiu toti ceilalti vecini de marea lui isprava si de cat de barbat este o mai fugarea si pe scari... Pana cand, intr-o zi ,femeia n-a mai suportat, s-a repezit direct la Judecatorie, si a introdus actiune de divort.Respinsa,ca erau 4 copii minori. "Nu-i nimic "a zis femeia.A respins-o pe asta, a mai introdus una. Si tot asa, luni la rand, pana s-au plictist si aia de ea, si ea de ei, si intr-un final, dupa ceva chin, s-a trezit femeie LIBERA, cu 4 copii minori, cu ceva datorii ,ca omu'. Si mi-o aduc si acum aminte. Intra in scara cu capul sus, te privea drept in ochi, saluta si mergea mai departe.A crescut copiii, i-a educat, ce n-a putut face ea, a facut scoala.. azi ,are 1 baiat preot, unul ofiter in CSAT, o fata e plecata in USA , e informatician la NASA iar cealalta e profesor de italiana-engleza. Vecina , a plecat si ea ...in Italia, lucreaza. a inflorit ,dar a stiut ce vrea .Si e om simplu!Vine acasa ,vara, e parca mai frumoasa ca in tinerete, dar i-a ramas intelepciunea femeii necajite.Am intrebat-o candva de ce a plecat si mi-a raspuns sec" am luptat mereu sa ma pot intretine, sa nu ajung la mila unui barbat,iar copiii mei, mie imi datoreaza doar linistea.restul le apartine.Au avut de ales intre ceea ce este tatal lor si ceea ce ar fi putut fi ei.Si au ales!". Cand am scris ca am divortat de primul sot in jurul varstei de 23 -24ani, si am luat viata de la capat, mi s-a spus ca am avut avantajul tineretii.NU! Am avut in minte si in ochi imaginea vecinii mele, si mi-am zis ca daca o femeie cu 4 copii a avut atata putere s-o ia singura de la capat, eu de ce n-as face-o?! Probabil ca si pe mine m-au barfit vecinii-unii " iaca l-a lasat, s-a saturat de el, i-a sa vezi, o sa ia altul, ca e tanara.Ca asa e tineretul din ziua de azi...", altii poate m-au compatimit"vai,fata lu' madam S..., o singura fata si aia fara noroc. Si ce nu i-a dat/facut maica-sa si cu taica-sau?!"Numai ca eu n-am trait nici cu vecinii si nici cu barfele lor. Am luat viata iar de la capat. Aveam o diploma in mana, stiam ca nu trebuie sa depind financiar de nimeni,dar mai presus de toate era linistea mea si a parintilor mei.Mie mi-au trecut si am uitat multe traite in acei 2 ani, dar parintii mei, nu cred ca vor uita vreodata.Tacerea lor sau evitarea subiectului nu presupune si uitarea,stiu. Cred ca pentru un parinte e cumplit sa afle ca fiica lui e lovita. Sper sa ma fereasca Dumnezeu pe viitor de lucruri din astea. pe mine doar mama m-a mai "atins",asa, ca o adiere....tata m-a pisalogit... si cat adevar era in ceea ce spunea tata! Cu alte cuvinte,nu cred ca exista "nu pot s-o iau singura de la capat ptr ca: "am 102 ani, am 10 copii,n-am casa,n-am bani destui,n-am.... n-am... n-am." Exista doar sa vrei !Sa vrei sa te rupi de-un trecut ce ti-a adus numai lacrimi si suferinta, sa ridici ochii spre cer, sa te eliberezi de toate si sa spui "Cu ajutorul lui Dumnezeu , voi reusi!".Trebuie doar sa crezi in tine si in puterile tale.Daca viata mi-ar fi din nou potrivnica,daca ar fi nevoie sa o iau de la capat,fara discutie ,as face-o!Pentru linistea sufletului meu, nu as face compromisuri, cum n-am facut nici la 24 ani!Daca o femeie cu 4 copii a putut lua viata de la capt, atunci,oricare dintre cele cu probleme,o poate face !Egal de natura problemelor. Gabriela