Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

Ingeri nemuritori!


alessia105

Recommended Posts

ce subiect frumos [floare3] si eu am un ingeras acolo sus...... Fetita mea a plecat acum 7 luni , mai exact pe 18 martie 2005. A suferit mult in cei 2 ani si 3 luni petrecuti pe pamant .......dar stiu ca acum este bine, ca poate sa se joace si sa zburde si ea. La fel ca si ceilalti, desi sufletul imi plange continuu.....nu este zi sa nu ma gandesc la ea sau sa nu vorbesc cu ea. Sincere condoleante tuturor care au un suflet acolo sus. Lores
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 42
  • Creat
  • Ultimul răspuns
Chiar acum am venit de la biserica...parastas de 4 ani pentru tata. Sa va spun fetelor...ce coincidente sau minuni: dupa 2 luni de suferinta in spital(accidente vasculare nenorocite) tata a plecat...ma iubea mult si suferea ca nu ma maritasem inca, ca nu vazuse nepotei si iubea mult copii. Si ce sa vedeti: la 3 luni de la moartea lui l-am cunoscut pe sotul meu, la 1 an de la moartea lui m-am casatorit, peste alt an am nascut baietelul pe care il cheama ca pe el. L-am visat des, in diverse etape, stam de vorba in vis, il imbratisez si el pe mine, ii spun ce mult il iubesc si am senzatia ca el stie. Fetelor dar este atit de real visul, cu dragostea pe care o simt ca vine din partea lui, cu conversatiile, incit sint convinsa ca dragostea mare trece de hotarele acestei lumi... Inainte sa nasc imi era foarte frica...cu citeva saptamini inainte l-am visat ca a venit in casa, foarte bucuros si m-a imbratisat spunindu-mi ca totul va fi bine. Am simtit din nou dragostea parinteasca veghindu-ma. Nu mai are rost sa va spun ca totul a fost cum nu se poate mai bine la nastere... [url="http://community.webshots.com/user/theiuta"][pup]poze cu Nicolas[pup][/url]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

[grup]OAMENII S-AR PUTEA SA NU-SI AMINTEASCA EXACT CEEA CE AI FACUT SAU CEEA CE AI SPUS, DAR INTOTDEAUNA ISI VOR AMINTI CUM I-AI FACUT SA SE SIMTA!!!
Si eu ma gandesc cu drag la oamenii [fuga]care au facut parte din viata mea si acum nu mai sunt. Credem ca o sa traim vesnic[floare3]...dar cimitirele sunt pline de cruci. Cate cuvinte nerostite au ramas in mintea noastra?[recevere] Cate mangaieri si vise neimplinite au ramas in urma[:(]...de parca cineva ti-a furat o parte din viata ta si simti ca n-ai sa o mai poti recupera niciodata...[comoara] Cel mai apropiat inger este chiar primul meu copil, [8**]fetita mea Simina-Ioana, apoi este tatal meu, [ilp]un om ale carui sfaturi imi lipseste atat de mult ...bunicii[ruga] sunt dusi de mult printre ingeri si flori, de multe ori ma gandesc ...cat de efemer este "tot ce-i viu" ...
Simina[zana], Diana [huta]si Andrei
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Mie bunica imi poarta de grija chiar daca sunt cativa ani buni de cand a trecut la ingeri. Nu mi-am iertat faptul ca n-am insotit-o pe ultimul drum, dadeam examen de intrare in facultate. Am simtit-o cu mine in clipele alea, cu toate ca ma concentram destul de greu la teza si o simt aproape in toate momentele mai grele, ii aud glasul bland si ii vad zambetul in vis. E aproape si totusi atat de departe... [floare3] pentru toti ingerii pazitori!
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Prin acest post ma alatur voua si mesajelor voastre, referitoare la cei trecuti in lumea de dincolo. Printre ei s-au aflat si bunicii mei, cei care m-au crescut si m-au invat inca de mica adevaratele valori ale vietii. Pe bunica nu mi-o aduc aminte foarte bine, a murit cand aveam eu 8 ani, insa era o femeie extraordinara. Cred ca a fost singura persoana din familie cre si chiar inainte sa ma nasc a stiut ca voi fi fata. Poate pentru ca isi dorea o nepotica f mult. Bunicul meu a fost cel mai bland om din cati exista...ne citea povesti la gura sobei, ne plimba zilnic, indiferent de vreme, ca sa ne calim, avea intotdeauna o vorba buna de spus. Dintotdeauna a avut mare incredere in mine si asta m-a motivat mai mult decat orice altceva. Mi-e asa de dor de ei, stiu ca sunt alaturi de mine, dar as vrea sa ii mai am langa mine macar putin ...
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • 3 months later...
nu stiu daca am un inger nemuritor ... poate pe bunicul din partea mamei, dar nu e atat de prezent in mintea mea ... cu toate ca, atunci cand imi amintesc de el stiu ca are grija de mine de acolo de sus ... ma rog pt el si ii aprind lumanari ... O fi bine in Rai, dar cele mai interesante persoane nu ajung acolo. (Nietzsche)
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Draga polux iti inteleg durerea. Pe 14 februarie vor fi 4 luni de cit tatl meu a parasit aceasta lume.Iar la o saptamina dupa decesul tatalui a murit bunica.Si eu la fel nu am avut posibilitatea sa vorbesc cu el si sa-i spun cit de mult a insemnat ptr mine.Scriu acum cu lacrimi in ochi si nu sint in stare sa le opresc.[q][q][q] In noaptea cind a decedat eu am avut un vis in care el era personajul principal.Acest vis a durat toata noaptea, si dimineata mi-a sunat sora si mi-a spus ca tatal a decedat.De atunci il visez in fiecare noapte si nu pot sa ma impac cu gindul ca el nu mai e.
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

pe 30 sep 2005 bunicul a implinit 81 ani, in spital, bolnav, pe 2 oct a murit saracutul, pe 3 oct eram acasa pt inmormantare, iar pe 15 oct a fost ziua mea. in fiacare an ne serbam ziua amandoi cu familia...anul trecut nu s-a mai intamplat acest lucru, dar el este ingerasul meu [ruga] si plang dupa el mereu. Dumnezeu sa-i odineasca pe cei ce ne lipsesc !
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Doare foarte tare acest subiect. Am si eu patru ingeri pazitori. Bunicul meu s-a stins primul cand eu eram inca mica eram in clasa a 5-a si nu prea realizam ce se petrece. m-a iubit cel mai mult. Apoi s-a dus tatal meu care a murit subit foarte tanar la 39 de ani in accident de masina. si a lasat un gol imens cand aveam mai mare nevoie de el. dar de multe ori cand am un necaz ma rog la el si ma ajuta mereu. stiu ca ma pazeste si ma iubeste de unde e. iar acum un an s-a dus bunica mea care m-a crescut si care m-a iubit cum nu se poate explica in cuvinte. mi-a lasat mie munca ei de-o viata si daca acum am o casa ei ii datorez asta. mi-e dor mereu de ea si nu e zi in care sa nu o simt aproape. Iar acum sase saptamani s-a dus si ultima mea bunica mama tatalui meu care chiar daca nu era asa apriata de mine stiu ca m-a iubit si am iubit-o in felul meu. ei sunt mereu in mintea mea si vor ramane in inima atat cat voi trai. Va iubesc dragii mei.
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.


×
×
  • Adaugă...