Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

🎉 Alătură-te Comunității Noastre! 🎉

🔹 Membrii înregistrați beneficiază de:

  • ✨ Funcționalități suplimentare
  • 💬 Participare la discuții active
  • 🏆 Puncte pentru tombole lunare cu premii atractive
  • 🗣️ Oportunitatea de a-ți exprima opinia
  • 🤝 Ajutor reciproc între părinți
  • 🎁 Șansa de a câștiga premii

🚀 Ce te oprește?

S-a incheiat un vis...


Recommended Posts

Cristina imi pare bine ca nu te-a suparat mesajul, iar daca pe sotul tau l-a suparat f bine si el m-a suparat cu ceea ce ti-a facut. Asta a fost si intentia sa-l citeasca poate deschide ochii. Pana atunci tot ce iti doresc e sa descoperi iar fericirea! Sa te bucuri de puiul tau si sa aveti grija unul de altul! Te pup! andreea http://community.webshots.com/user/andreeagogo
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 205
  • Creat
  • Ultimul răspuns

Cei mai activi membri în acest subiect

Cei mai activi membri în acest subiect

cristina ana, sunt de acord cu kehleyr; daca el s-a indragostit de ea, cum va renunta la ea? mai ales ca lucreaza in acelasi loc, am inteles, nu? cum va face, va pocni din degete, gata, mi-a trecut, ma intorc la familie? spui ca este o persoana inteligenta, ar fi trebuit sa fie destul de inteligent sa se opreascca inainte ca lucrurile sa se agraveze, trebuia sa se gandeasca la ranile pe care ti le va face tie si lui Eric; crezi ca Eric,( atunci cand va creste mare), te va ierta, tati? poate (iti spun din experienta), dar legatura dintre nu va fi aceeasi; cristina, multa putere, gandeste-te bine, ai dreptul sa fi fericita si iubita si Eric la fel; anasia si [copil] Alessia Anca(14.08.2006)
[url="http://sonia.as.ro/"]o sansa pentru Sosonica[/url]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Sotul s-a trezit la realitate si descoperit crudul adevar. Ramane de vazut care este adevarul ce l-a zdruncinat. Sa fie oare pierderea spatiului locativ si faptul ca ar putea deveni homeless??? In toata tirada lui vad ca il ingrozeste faptul ca Eric ar putea creste cu un alt tata dar nu vad ca ii termina faptul ca este la un pas sa traiasca fara tine. I-a spus tipei PA in fata ta? Nu, probabil isi mai trimit inca ocheade pe la job, se mai cauta din priviri sa vada daca arata bine, daca sunt tristi, daca...Inteleg ca el cu dragostea acolo sufera, fara sms de la amanta nu poate trai, o masa cu ea ii face ziua mai frumoasa...Ce sa cauti tu aici? Sa plece la un alt job. Sa ii spuna de fata cu tine tipei ca te iubeste si ca ramane cu tine si ca nu mai vrea sa mai vorbeasca cu ea deloc. Nu este gratuit acest exercitiu ci odata facut traseaza un hotar in interiorul caruia eventual mai puteti cladi. Parerea mea. Daca te poti descurca pleaca numai tu si baiatul fara sot. In acest fel puteti vedea fiecare cum va este. Sa vina sa te cucereasca, sa se reindragosteasca de tine, sa fie fericit ca accepti sa te intlnesti cu el, nelinistit daca nu. Sa lupte pentru tine. Sa te iubesca pe tine si nu la pachet cu casa, familia, copilul, catelul,etc. In asa fel va puteti vindeca amandoi. Altfel ce te asteapta? Sa vina acasa plictisit sau ingrozit ca il pasc reprosurile tale, tu sa te intrebi daca si de aceasta data te minte, ca doar a mai facut-o si peste un timp sa fiti tot aici. Nu pateste nimik daca face naveta la mama sau stacu chirie o luna , doua, trei. Aveti o viata impreuna in care veti dormi asa cum va asterneti.
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Aiuras, mi s-a strans inima cand am citit mesajul tau. Este EXACT ceea ce gandesc si eu. Si mie imi este teama ca vrea sa ramana cu mine doar de dragul copilului si eventual al casei, si nu pentru ca ma iubeste pe mine. Intr-adevar, faptul ca se intalnesc zilnic la serviciu nu are cum sa ma linisteasca de nici un fel, oricate promisiuni mi-ar face. De cate ori o sa il vad mai trist, plictisit sau nervos, o sa ma intreb daca nu cumva e cu gandul la ea. Si da, i-am cerut sa avem o intalnire fata in fata cu amanta, unde sa ii spuna ca vrea sa se desparta de ea definitiv si ca ma iubeste pe mine. Nu a acceptat. Mi-a spus ca respectiva nu ar fi niciodata de acord cu aceasta intalnire. Cred ca ii este si frica sa nu vin la el la serviciu si sa ii fac problemei tipei. Sau poate nu vrea sa o faca pe ea sa sufere punand-o intr-o asemenea situatie umilitoare. Aseara i-am zis si ca ar insemna enorm de mult pentru mine sa-si dea demisia. A fost socat ca i-am cerut asa ceva. E adevarat ca are un serviciu foarte bun, cu un salariu mare, dar el este informatician, si sigur isi poate gasi oricand ceva mai bun. Deci nu a prea vrut sa faca nimic concret. Doar promisiuni, imi cere sa am incredere el si ca o sa imi demonstreze in timp ca este asa cum imi doresc eu. Poate ca acum are intentii bune, poate in momentul acesta chiar crede ce imi spune, dar numai faptul ca o sa continue sa se intalneasca cu ea zilnic pentru mine este extrem de greu de suportat. Anasia, si eu gandesc ca si tine: adica acum doua saptamani o iubea de numai putea si acum gata, toate sentimentele pentru ea au disparut ca prin farmec? Mi-e teama ca el incearca sa faca ceea ce este corect, dar nu am deloc garantia ca o sa si reuseasca. Mi-e teama ca o sa incerce un timp sa se poarte cu mine asa cum imi doresc eu, dar intr-un final o sa ajunga extrem de frustrat si tot eu o sa pic de sus. Absoluta, copilul meu este extraordinar de vesel si sociabil. De multe ori ma intreb de unde a invatat el sa rada, ca de cand s-a nascut a avut parte numai de o mamica trista si cu lacrimi in ochi. Si de un tatic mai mult plecat de acasa. Dar ai mare dreptate, trebuie sa imi revin si sa ma concentrez mai mult asupra lui, trebuie sa radem impreuna, sa ne bucuram unul de altul. De mutat oricum o sa ma mut. Apartamentul in care stam acum e deja vandut, avem termen de eliberare 1 mai. Sper ca pana la sfarsitul saptamanii sa imi vina si restul de mobila si sa imi fac curaj. Nu-mi este deloc usor, dar nu am alta solutie. Ai mare dreptate, in momentul de fata traiesc in continuare cu o groaza de suspiciuni. Nu pot sa nu ma intreb in fiecare minut daca nu cumva e cu ea, mai ales asa, pe la pranz![bang] Asta nu e viata. Cristina, mamica fericita de bebe Andrei-Eric (26.07.2007)
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Cris, iti spun acum ce mi s-a zis si mie la vremea aia ... daca va fi sa fiti din nou impreuna, veti fi, orice ar fi sau s ar intampla. [flo] Acum trebuie sa faci ceea ce ti se pare corect fata de tine ! ________________________________________ Daria & [zana] [url="http://family.webshots.com/photo/2101180020059491989HUtsSY"]GIULIA(2004 08 16)[/url] [url="http://good-times.webshots.com/photo/2720628280059491989seZdoY"]arta la 3,4 ani[/url] [url="http://family.webshots.com/photo/2304397830059491989URxETK"]Alba ca Zapada[/url]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Daria, si eu sunt de aceeasi parere cu tine. Daca suntem sortiti sa fim impreuna, o sa fim! Dar indiferent de ce ne rezerva viitorul, rolul lui in viata mea a fost unul major. Am reusit sa avem copilasul PERFECT, si asta o sa ne lege pentru totdeauna! Vroiam sa va mai povestesc ceva. Nu stiu daca voi credeti in semne, dar acum un an mi s-a intamplat ceva. In momentul in care ne-am mutat in apartamentul in care stam acum (in martie anul trecut), eu mi-am pierdut verigheta. Am scos-o de pe deget pentru ca incepuse sa ma stranga din cauza sarcinii si in ziua cind am intrat in aceasta casa am descoperit ca nu o mai am. Toti mi-au zis atunci ca asta e semn rau, ca o sa ne despartim, dar nu am crezut. Eram insarcinata, eram fericiti, tocmai ne cumparasem un apartament frumos, nu aveam nici un motiv sa cred intr-un asemenea semn. SI uite ca la scurt timp dupa ce ne-am mutat am observat cum relatia cu sotul incepe sa se deterioreze semnificativ. Nu ne certam deloc, dar eram din ce in ce mai distanti, il simteam nefericit. E adevarat ca nici casa nu am sfintit-o niciodata. Am tot amanat. Eu nu sunt deloc o persoana bisericoasa, dar parca-parca incep sa cred in semne. De-abia astept sa ma mut de aici. Nu m-am simtit niciodata bine in casa aceasta, pluteste parca ceva negativ in aer (sper sa nu ma considerati nebuna [hippi]) Gata, fug ca ma cearta micutul si e necajit ca nu ma joc cu el! Cristina, mamica fericita de bebe Andrei-Eric (26.07.2007)
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Cristina tu chiar crezi ca el isi vrea familia???Pai daca o vrea isi baga picioarele in job,,softistii isi gasesc de lucru.. gaseste .Daca ar fi disperat si-ar da demisisa ar face orice.|Dar el e indecis...mai ca nu ar mai iubi-o pe amanta dar nu poate.Ti-ar zice tie ca va vrea dar nici el nu crede in asta.Te lasa pe tine sa iei o hotarare ca sa-ti poata reprosa la o adica ca tu ai vrut asa. Dupa mine un sot si un tata care e pe cale sa-si ia adio de la familie si asta din acuza lui ..ar face ORICE sa nu s eintample asta.Se vede clar ca e indecis. Fata mea i-ati copilul si te du...lasa-l cu amanta cu tot.Cum zicea cineva aici ratacirea asta a lui nu se vindeca asa in 2 zile...da nici tu sa nu fii dispusa sa-l primesti cu capul plecat cand nu i-o mai conveni regimul.L-as purta macar vreun an pe la usa sa stie ca a avut de luptat sa-l primesti innapoi nu asa casuca,papica nevasta si copilu la picioarele lui.Hai ca iara m-am enervat.De ex acuma ce face ???Dupa job se duce la ea??Sau mai da si pe la copil??Il astepti cu masa pusa???
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Cristina_Ana, daca deja ati vindut apartamentul inseamna ca nu se mai poate face nimic. Ai pornit pe drumul divortului, asta e, nu stiu daca mai are rost sa te uiti inapoi. Am citit la "Durerea..."despre pierderea ingrozitoare pe care ati suferit-o, am citit despre temerile tale legate de a 2-a sarcina si despre atitudinea sotului tau. Imi pare rau pentru tine, pentru el si pentru povestea voastra. Poate ca si tu ai acumulat prea mult stres in ultimii 2 ani, prea multe frustrari si nu te-ai simtit capabila sa-i acorzi inca o sansa. Pacat, eu cred ca ar fi meritat-o. Marox, mama lui Alex (n. 14.06.03) si a Juliei (n. 29.03.05)
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Draga mea Cristina, Exista doua tipuri de femei: cele fericite si cele care gandesc prea mult ( la ceea ce a fost si despica firul cu daca si cu parca). Eu fac parte din prima categorie: mai exact...m-a inselat, i-am facut bagajelu' si dus a fost. N-am pierdut nimic, viata este asa frumoasa! Sunt o mamica singura si ma descurc perfect asa, sunt fericita si implinita cu viata mea, iar daca intr-o zi apare si fat frumos calare pe-un cal alb, ok, daca nu, iar ok...nu imi impiedic existenta in asta. Pastreaza amintirile frumoase, gandeste-le si simte-le cat mai des,daca simti nevoia... iar durerea las-o ptr el. Esti o femeie ff puternica, imi place enorm claritatea ta si stiu ca vei iesi invingatoare. Te imbratisez cu drag, Mada, mami de Antonia****06.01.2001 Lukas******14.10.2003 Dorothea***16.10.2006
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Madutzu, wooow!!!! Ai trei copilasi!!!! Ce fericita trebuie sa fii!!! Sa-ti traiasca, ai toate motivele sa fii intr-adevar o femeie implinita! Si eu mi-am imaginat mereu o casa plina de copii, ce fericire imensa trebuie sa fie sa le auzi zilnic risetele, sa fii mereu inconjurata de veselie si dragoste neconditionata! Si da, din nefericire eu sunt o femeie care despic firul in patru, vreau sa fiu convinsa ca decizia pe care o iau este cea corecta, niciodata nu actionez la primul impuls. Si daca ma agat atit de mult de trecut, este pentru ca intr-adevar am avut un trecut frumos, o dragoste frumoasa. Atatia ani, sotul meu a fost un barbat bun, in nici un caz perfect, dar a fost barbatul care imi trebuia mie. A stiut sa ma faca fericita si sincer, ma doare ca acum l-am pierdut. Arghirmonica, ai mare dreptate, daca ar vrea cu adevarat sa ramana cu noi, ar trebui sa fie dispus la orice sacrificiu. Dar din pacate eu nu vad asta la el. Dar vad ca incearca sa fie corect, de ceva timp ma suna mereu cind pleaca de la serviciu, ceea ce nu se intampla inainte. Deci nu are cum sa se vada cu amanta dupa program, pentru ca vad ca vine direct acasa. De-asta inclin sa il cred cind imi spune ca nu mai e nimic fizic intre ei, decat la nivel afectiv. (ceea ce este evident mult mai rau). Mancare nu-i mai fac, ar fi chiar culmea sa ii mai gatesc dupa tot ce mi-a facut. Cu copilul se poarta mult mai bine ca inainte, se joaca cu el seara, este mandru de el, tot timpul imi spune ca nu-i vine sa creada ca a iesit asa o minune din noi doi [:D]. Dar cam atat, nu se implica absolut deloc in cresterea lui, nu-i da sa manince, nu-l schimba, nu-l imbraca, etc. Doar se joaca cu el. Marox, cred ca esti singura persoana care crede ca sotul meu ar mai merita o sansa. Pana la un anumit punct sunt de acord cu asta. Dar sansa asta nu o sa o capete oricum. Vreau sa constientizeze cat rau mi-a facut si cat de mult are de pierdut. Vreau sa lupte pentru mine, sincer, astept CEVA de la el. Nu doar vorbe, vreau sa-mi si demonstreze ca ma vrea. Stiu ca mai exista o sansa, o mica sansa sa fim fericiti. De o saptamana, de cand si-a schimbat atitudinea fata de mine, la noi in casa nu mai exista certuri, nu mai exista tensiune, am ajuns chiar sa si putem rade impreuna, sa discutam, ceea ce nu s-a mai intamplat de mult timp. Eu simt ca ceva s-a schimbat la el, dar asa cum am mai zis, nu stiu cat o sa il tina si mi-e teama sa nu sufar din nou. Dar sanse mai exista, nu acum, ci in viitor. Depinde numai de el, si stiu ca daca vrea o poate face. Cristina, mamica fericita de bebe Andrei-Eric (26.07.2007)
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Oaspete
Acest subiect este acum închis pentru alte răspunsuri.

×
×
  • Adaugă...