Cel mai frumos lucru facut de sotii nostri

[miri_mik]

sotul meu nu e un vorbaret. nu se da in vant dupa declaratii. e cu mintea mereu ocupata cu proiectele la care lucreaza. e un defect mai puternic decat el. il aud cum face pur si simplu "click" si pluteste in lumea lui. nu-mi cumpara flori, nu-mi face demonstratii de amoare. nu sunt lumina ochilor lui si nici nu e foarte poetic. sotul meu e definitia linistii si a echilibrului. este sursa mea de calm, de caldura, de intelegere si intelepciune. e tot ceea ce nu sunt eu. e stabilitiatea in sine si pragmatismul pe care ti-l da o intelegere a lumii din toate perspectivele sintetizate. e omul care ma asculta ore in sir plangandu-ma de una de alta, omul cu care dezbat politica internationala vehement, omul pe care il folosesc adesea pe post de enciclopedie. e omul de la care am ceva d einvatat in fiecare zi. e omul langa care cresc si pe care il completez cu mare drag. si-l iubesc pentru ca uita dimineata sa-mi faca si mie cafeaua, pentru ca se uita la mine ca un shoricel poznash cand il dojenesc taman pentru cafeaua cu pricina, ca-si taraie papucii prin casa, scarpinandu-se dupa ureche in timp ce cauta biberonul lui bebe tocmai unde acesta nu ar enici o sansa sa se gaseasca, ca zice "pfuh pfuh" cu convingere, zambind cand schimba scutece, ca se straduie sa fie ferm in ton, dar nu reuseste, pentur c anu ne rezista, nici mie, nici copilului. cel mai frumos gest al lui... toate cate le face pentru mine, si respectul cuc are ma trateaza. cel mai frumos gest care m-a facut sa-l iubesc pana am simtit ca nu mai am aer vreme de o clipita... la spital. a doua noapte dupa nastere. copilul plangea fara incetare. eram disperata, neputincioasa. statea, se uita la mine dar nu idnraznea sa-mi ceara copilul. pe la ora 6 dimineata s-a asezat langa mine pe pat si am inteles ca pot avea incredre sa plec pana sub dus si sa-i las copilul. am plecat, nu vroiam sa mai stiu nimic. nu vroiam sa mi aud nici plansetele lui, nici ale celorlati copii. m-am trantit sub dus si-am inceput sa plang de frustrare si neputinta. si printre picaturile de apa si printre lacrimi sarata l-am auzit povestindu-i. cate in luna si in stele... cu drag, cu atat de mare drag... el, omul care nu povesteste, care se refugiaza in lumea lui, povestea... asa cum nu mi-l imaginasem vreodata. iar copilul... dormea:) daca ar sti cat de mult il iubesc... miri_mik si pestisorul auriu (28.02.2006) http://b2.lilypie.com/DjTMp1.png http://bd.lilypie.com/25XKp2.png

[J G]

wow Miri_mik... nu pot decat sa ma inclin si sa sper ca voi avea sansa sa citesc si urmatorul roman! You made my evening, ca sa zic asa! J si Carlita Carliontz (05.02.2006)

[miri_mik]

JG, [;)] miri_mik si pestisorul auriu (28.02.2006) http://b2.lilypie.com/DjTMp1.png http://bd.lilypie.com/25XKp2.png

[wonderful]

Daca ar citi barbatii nostri astea si-ar face cruce cat de buni,atenti,etc sunt si ar incepe sa creada.Nu-s tot aia pe care i-am ciufuli cand ne enerveaza?[:D][:D][:D]

[Lemoni]

Apoi noi suntem perfecte? Normal ca soarele mai iese si dupa furtuna!!! "To acquire love...fill your self up with it until you become a magnet." Charles Haanel

[axxa]

Cel mai frumos gest facut de sotul meu a fost cu multi ani in urma (nu ca nu ar mai fi facut si altele[:D])...cand mi-a zis ca dupa ce iese de la serviciu, sa ne intalnim undeva, in fata teatrului, sa vedem o piesa..i-am zis ca da, voi fi acolo...insa am adormit, nu aveam telefon mobil atunci, in fine, mai complicat...cand m-am trezit si dezmeticit, m-am uitat la ceas...si am vazut ca trecuse demult ora fixata, si ca probabil m-a asteptat si a plecat suparat cine stie, pe la ai lui...sau ca inca ma asteapta...si nu am stiut cum sa fac...eram groaznic de suparata, convinsa ca o sa fie intors pe dos, ca nu ii acordasem suficienta atentie incat sa nu pun capul pe perna si sa adorm....si in toate framantarea asta a mea, il aud intrand pe usa..si vine asa, cum era, incaltat si imbracat, direct in dormitor, cu un buchet enorm de trandafiri rosii, asa cum ii place lui sa-mi aduca...era speriat si el, nu stia daca nu cumva m-a suparat cu ceva si de asta nu am venit, a fost asa dulce... mama lui Alex iubit

[adyne]

Mie an fiecare zi ami umple sufletul cu felul lui de a fi ,cu mangaierile ,cu saruturile cu simplele vorbe ce mi le spune si care ptr mine au o asa mare valoare,uneori nu nevoie de cuvinte ..cea mai frumoasa a fost anul trecut de ziua mea,eram antro pasa proasta cu banii si nu aveam chef de nimic,ma simteam aiurea si imi venea mereu sa plang,nu ami dorisem asa o zi de nastere,fara nimeni sau fra nimic,m-a dus la un restaurant zicandumi ca mergem sa bem macar un suc,cu greu mam urnit si am mers,cand coloin fta restaurantului ne astepta un ospatar care mia deschis portiera mia sarutat mana si mia urat bun venit,impresionata fara sa imi dau seama mam gandit asa intro doaga ca poate asa o fi regula acolo,,,,,,,,desii sa pupi mana la toate ce intra.....ma roh ,pe moment nu gandisem la asta,,,,si cand intru de jos pana sus la etaj erau numai lumanari,care duceau la masa noastra,unde era pregatita o cina romantica,cu doua pahare ,sampanie,fructe un buchet de trandafiri,si in fata mea pe masa o felicitare,abea atunci miam dat seama ca e ptr mine,nu am putut de cat sa zic un 'multumesc' dar cred ca din privire sa inteles restul,a urmat orchestra care ami canta la multi ani,pe urma un tort frumos cu artificii care ma obosit cu suflatul ptr ca nu se stingeau,a fost foarte frumos.

[dora78]

Dintre miile de lucruri pline de sensibilitate si iubire, imi revine sistematic in minte ceva de acum 7 ani jumate, din ziua in care am nascut-o pe Ami... A venit la spital cu flori (si ceva de mancare...), m-a sarutat si... MI-A MULTUMIT ca i-am adus pe lume minunea!!! Sincera sa fiu, nu stiu cati barbati le-au multumit sotiilor in asemenea momente... pe mine una gestul m-a surprins si m-a impresionat la culme! Imi place tare mult subiectul si mai ales imi place tare mult ce ati scris pana acum! Va pup! Dora, mami de [cri] Ami -- 7 ani - 12 februarie 2007 I'm the best, so "beep" the rest! [url="http://pg.photos.yahoo.com/ph/hit_17dorahulpoi/my_photos"]Amelia mea[/url]

[rhoneea]

Sunt atatea clipe.... Cand am plecat la ai mei in vizita,dupa ce terminasem de facut bagajul ..tot m-a luat in brate si mi-a spus sa am grija de mine.Ii dadusera lacrimile...mi se rupea inima... Cand l-am nascut pe Sebi si l-a vazut prima oara a inceput sa planga de fericire...Flori peste flori in maternitate,baloane,cadouri si nu in ultimul rand inimioara lui pentru ca i-am daruit 2 vieti(a mea si a lui bebe) Cadouri fara motive... Seara de seara imi spune noapte buna si te iubesc in romaneste. Eu nu lucrez si el nu-si cumpara nimic doar pentru a-mi cumpara mie toate bazaconiile ce-mi trec prin cap ca mi le doresc. A renuntzat sa-si cumpere motocicleta pentru a-mi cumpara mie masinutza mult visata. Acum de cand e tata nu stie ce sa-i mai cumpere,sa-i faca lui Sebi.Si cu toate astea de mine nu uita.In fiecare saptamana ma i-a in mall sa-mi cumpere ce-mi doreste inimioara... Acum stau si realizez...de fapt nu realizez cat de mult ma poate iubi omul asta de langa mine..ba mai mult am realizat ca sunt egoista fata de el...sunt nedreapta si tot eu ma plang... E foarte bun subiectul cu ocazia asta m-a mai luminat si pe mine...sa fiu mai blanda cu el si sa-i multumesc la fiecare pas ca exista... Irina [mamica]lui [copil] Pierre-Sebastien ( 05.06.2007 ora 9:45) [url="http://www.onetruemedia.com/my_shared?z=1c2fc1fae729596c5d1d9f&utm_source=otm&utm_medium=text_url"]montaj sebastien[/url][tv] [url="www.totsites.com/tot/babysebastien"]paginuta colorata[/url] [url="http://community.webshots.com/user/rhoneea?vhost=community"]pozici sebastien[/url][foto] [url="http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=103365"]nasterea cu noroc a lui pierre-sebastien[/url] [url="http://lilypie.com][img]http://lilypie.com/pic/070825/OT8C.jpg[/img][img]http://b1.lilypie.com/jbh6p3/.png[/img"]varsta lui Sebastien[/url]

[addiana]

era 12 noaptea- incepea ziua mea de nastere- el a aparut in chiloti cu 2 prajituri pe o farfurie in loc de tort, dar cu lumanari, si imi canta la multi ani. si la a doua cezariana, cand nu mai puteam de durere, el statea langa mine si ma mangaia cu degetul si imi tot spunea: ce sa fac? ce sa fac? diana, denisa si raisa http://community.webshots.com/user/dianadumitroaie