Eu nu am tata

[lai]

Citat:

Lara, ai intors-o ca la Ploiesti, ca distanta, ca nu stiu ce, cand de fapt in primul mesaj nu a fost vorba de nici o distanta, ai aratat mai mult decat clar ca tu esti de parere ca e OK sa te pui de-a curmezisul ca sotul sa isi vada copiii "asa des", ca ei ar fi "fosti copii", ai tai sunt "actuali", mai bine sa te ajute pe tine la muraturi. De ce l-ai luat nene cu copii dc nu poti suporta astfel de situatii? Apoi o intorci ca de ce nu zicem de mama biologica, pai nu avem de ce zicem, zicem de mesajul tau, pt ca mesajul tau rautacios ne-a revoltat pe unele, nu mesajele "biologicei". Pune-o sa scrie aci un mesaj rautacios si eu promit ca ma iau de ea [:D]

Subscriu [:D] Si ca sa vedeti cat de mare e gradina Domnului.. am o prietena ai carei parinti au divortat cand ea era mica. Ea a ramas cu mama. Amandoi parintii s-au recasatorit. Tatal ei vitreg avea un baietel exact de varsta ei, in custodia tatalui. Prietena si fratele vitreg au crescut impreuna, au mers impreuna la scoala in aceeasi clasa si au si in ziua de azi o relatie frateasca absolut deosebita. Tatal vitreg la fel, un om extraordinar, si de fapt pana la urma el a devenit tatal ei "adevarat," el a condus-o la altar cand s-a casatorit, el i-a fost alaturi la bine si la greu de-a lungul vietii. Tatal biologic, pe de alta parte, si noua lui familie, au avut o atitudine cel putin bizara. Tatal biologic a mai avut o fetita cu a doua nevasta; a petrecut f. putin timp cu prietena mea; din cand in cand ea se mai ducea la ei in weekenduri (mult mai rar de o data la doua saptamani); nevasta 2 a tatalui biologic nu numai ca s-a pus de-a curmezisul ca tatal sa petreaca prea mult timp cu fiica din prima casatorie, dar a insistat ani si ani ca fiica ei sa nu stie ca prietena mea e de fapt sora ei [bang] si tatal biologic a fost de acord [bang][bang] Asa ca intre cele doua fete nu s-a legat niciodata nici un fel de relatie, relatia cu tatal biologic cum spuneam mai mult nu exista decat exista.. Eu nu pot sa inteleg si pace.. Si eu, ca si aceasta fetita (sora prietenei mele), am crescut singura la parinti; nu mi-as ierta niciodata parintii sa aflu ca de fapt am o sora sau un frate si am trait o viata fara sa stiu.. Lai

[m_ella2005]

Sibylle Posted - 25/03/2009 : 23:20:35 " Eu nu m-am mai gandit la asta pana acum, dar e clar ca daca te casatoresti cu cineva care are deja un copil, te casatoresti si cu copilul si cu fosta nevasta :-)). evident, vorbesc de oameni normali la cap !" Oamenii "normali la cap" ar da dovada de intelepciune si ar fi constieti ca un copil care a avut nesansa ca parintii lui sa se desparta trebuie sa petreaca timp cu fiecare parinte in parte, nestingherit de prezenta celuilalt parinte. In cele mai multe cazuri, mamele care primesc incredintarea lupta cu vehementa ca programul de vizita al tatalui sa se desfasoare numai la domiciliul lor, in prezenta si sub stricta lor supraveghere. Ori in momentul in care s-a ajuns la divort, mama si tata nu mai formeaza o familie, mama merge pe drumul ei, tatal pe al lui. Daca fiecare dintre ei hotaraste sa isi refaca viata, acesta vine la pachet cu trecutul sau (ca istorie) si cu copilul (ca realitate); fostul/fosta nu intra in aceasta ecuatie. Nu vad de ce fosta trebuie sa interactioneze cu actuala, sau fostul cu actualul. Ceea ce mi se pare important si perfect normal este ca acel copil sa petreaca timp atat in noua familie a mamei cat si in cea a tatalui si sa se simta bine. Dar asta depinde in 90% din cazuti de mama copilului si de cum reuseste ea sa faca diferenta intre interesul superior al copilului orgoliile/ frustrarile personale.

[anca74]

Citat:

citat din mesajul lui m_ella2005 Ceea ce mi se pare important si perfect normal este ca acel copil sa petreaca timp atat in noua familie a mamei cat si in cea a tatalui si sa se simta bine. Dar asta depinde in 90% din cazuti de mama copilului si de cum reuseste ea sa faca diferenta intre interesul superior al copilului orgoliile/ frustrarile personale.

Exact asta am incercat si eu sa spun, numai ca nu mi-a iesit asa de clar. [asia]
[url="http://2.bp.blogspot.com/_3TiPDBrcb7E/SXTN8LxzmsI/AAAAAAAABoU/dD_BnBqJ7pY/s1600-h/dc6.jpg"]Emma INVINGE cancerul![/url] Mamica de [url="http://b2.lilypie.com/aCT4m5/.png"]Zanuta mica, Anna Laura [zana][/url]

[AB]

Citat:

citat din mesajul lui anca74 Citat: citat din mesajul lui m_ella2005 Ceea ce mi se pare important si perfect normal este ca acel copil sa petreaca timp atat in noua familie a mamei cat si in cea a tatalui si sa se simta bine. Dar asta depinde in 90% din cazuti de mama copilului si de cum reuseste ea sa faca diferenta intre interesul superior al copilului orgoliile/ frustrarile personale. Exact asta am incercat si eu sa spun, numai ca nu mi-a iesit asa de clar. [asia] [url="http://2.bp.blogspot.com/_3TiPDBrcb7E/SXTN8LxzmsI/AAAAAAAABoU/dD_BnBqJ7pY/s1600-h/dc6.jpg"]Emma INVINGE cancerul![/url] Mamica de [url="http://b2.lilypie.com/aCT4m5/.png"]Zanuta mica, Anna Laura [zana][/url]

Da-n schimb ti-o iesit clar cum ca ai tai copii valoreaza mai mult decat ai sotului dintr-o alta casatorie. Sa-i vada dar nu prea des... etc. Tu ca mama ti-ai lasa copii cu cineva care-i face sa se simta second best? Cea mai faina jucarie o iei in dublu exemplar? Pe fiecare il intrebi ce-si doreste de ziua lui, nu ce-i in sale? Pentru fiecare incerci sa platesti cea mai buna universitate care-i accepta? Nu... depinde 100% de toti membrii familiilor recompuse adulti si copii ca totul sa se petreaca frumos.

[anca74]

Citat:

citat din mesajul lui AB Da-n schimb ti-o iesit clar cum ca ai tai copii valoreaza mai mult decat ai sotului dintr-o alta casatorie. Sa-i vada dar nu prea des... etc.

Am senzatia ca discutam in zadar, te incapatanezi sa demonstrezi o teorie care imi este straina. Sincer, daca as fi in situatia sa fiu divortata si sa nu fiu in buni termeni cu fostul barbat, cred ca l-as trage cat mai putin de maneca sa vina sa-si vada copilul. Daca ar dori el sa-l vada, atunci da, insa nu as alerga dupa el sa-l silesc sa-si vada copilul. In alta ordine de idei, copilul meu valoreaza mai mult decat orice alt copil pe lumea asta pentru mine pentru ca este al meu. Poate tu gandesti diferit, si e ok asa. Eu asa gandesc.
[url="http://2.bp.blogspot.com/_3TiPDBrcb7E/SXTN8LxzmsI/AAAAAAAABoU/dD_BnBqJ7pY/s1600-h/dc6.jpg"]Emma INVINGE cancerul![/url] Mamica de [url="http://b2.lilypie.com/aCT4m5/.png"]Zanuta mica, Anna Laura [zana][/url]

[AB]

Citat:

citat din mesajul lui anca74 Sincer, daca as fi in situatia sa fiu divortata si sa nu fiu in buni termeni cu fostul barbat, cred ca l-as trage cat mai putin de maneca sa vina sa-si vada copilul. Daca ar dori el sa-l vada, atunci da, insa nu as alerga dupa el sa-l silesc sa-si vada copilul. In alta ordine de idei, copilul meu valoreaza mai mult decat orice alt copil pe lumea asta pentru mine pentru ca este al meu. Poate tu gandesti diferit, si e ok asa. Eu asa gandesc. Mamica de [url="http://b2.lilypie.com/aCT4m5/.png"]Zanuta mica, Anna Laura [zana][/url]

Nu cred ca cineva alearga pentru ea sa-si vada copilul deobicei mamele sunt destul de refractare la orice influenta. Mama sotului meu a fost in tot cazul. Pur si simplu copilul are nevoie de ambii parinti. Si e foarte nesanatos pentru relatiile lui de adult sa se ajunga la respingerea unui parinte. Nu stiu de ce unii se agata mereu de fosta. Ea nu conteaza. Conteaza copilul/copii care n-au nici o vina in faptul Marie si Ion s-au separat. Ei n-au cum sa se separe si chiar daca unul sau altul ar mani**** copilul... el saracul tot la varsta la care nu poti conduce, nu poti vota si nu poti intelege prea multe este. Asa ca il mangai pe teasta si-l integrezi... Asta e un barbat care stie deja sa schimbe scutece nu vine doar cu avantaje. Da mi-e clar copilul tau e cu mot. Suntem diferite. Cata vreme cei din familie se iubesc functionam ca o echipa nu ca o ierarhie. Nu pun copilul unu in fata copilului doi sau copii in fata sotului. Impartim ce e si timp si bani si atentie la toti. Exact la fel daca ar fi cazul alti copii ai sotului. Sunt parte din el. Cum naiba poti sa stai cu un om si sa-l iubesti si sa-i spui ca el si copii lui nu-s la fel de buni. Soacra-mea cand l-a luat stia ca are trei copiii pe care-i adora. Si i-a adoptat pe toti. Ca-n sufletul ei o fi durand-o mai mult de prostiile unuia decat ale altuia e posibil, dar n-a lasat vreun spirit competitional sa se dezvolte in familie... desi e clar ca mezinul a incercat si el cateodata sa se rasfete mai mult... Deh adolescenta.

[anca74]

Citat:

citat din mesajul lui AB Cum naiba poti sa stai cu un om si sa-l iubesti si sa-i spui ca el si copii lui nu-s la fel de buni.

Asta e, ca nu stau. Am oroare de relatiile complicate. Iti mai spun o data ca sotul meu si cu mine nu avem alti copii in afara de fetita pe care am facut-o impreuna. Discutia asta e doar una de principiu pentru mine. In caz ca s-ar intampla ceva rau in mariajul meu, nu cred ca m-as mai lega la cap cu un alt barbat. E mult mai bine singura.
[url="http://2.bp.blogspot.com/_3TiPDBrcb7E/SXTN8LxzmsI/AAAAAAAABoU/dD_BnBqJ7pY/s1600-h/dc6.jpg"]Emma INVINGE cancerul![/url] Mamica de [url="http://b2.lilypie.com/aCT4m5/.png"]Zanuta mica, Anna Laura [zana][/url]

[AB]

Era o intrebare de principiu. Nici la noi nu e cazul, dar.... never say never.

[A_Iulia]

La mine e cazul, si sunt de ambele parti ale baricadei. Si acum, ca stiu cum e, pot sa va spun doar concluzia: nu merita nici o ceapa degerata un barbat ce ajunge sa-si ignore copiii dintr-o casatorie anterioara. Nu e cazul nici a exului, nici a actualului. Si tocmai vazandu-i cum gandesc, am ajuns la concluzia ca nu as putea vreodata sa atribui vreo valoare vreunui barbat ce n-ar gandi la fel. Ca femeile am vazut cum gandesc...nici nu e de mirare. Exista tot felul de oameni pe lumea asta ce gandesc diferit. Dar nu despre vreo obligatie de-a lor e vorba aici, ci de a tatalui, tocmai de aceea tatal trebuie sa caste bine ochii cu cine se inhama la o noua casnicie.

[m_ella2005]

Copilul are nevoie de ambii parinti, asta e clar. Dupa cum se mentiona intr-unul din mesajele postate, e foarte nesanatos pentru relatiile lui de adult sa se ajunga la respingerea unui parinte. Eu nu as numi-o chiar "respingere" ci mai degraba indepartare. Cine e de vina? Cu siguranta fostul ca a ales sa nu se mai implice, mai mult ca sigur actuala ca i-a facut un copil si il pune pe al ei mai presus de celalalt, ect., etc... Ce repede gasim explicatii si vinovati... Daca ati citi putin mesajele din urma, ati vedea ca mai toate mamicile sunt refractare atunci cand vine vorba de relatia tata - copil; mai mult, se identifica atat de mult cu proprii copii incat nu mai disting deloc pana unde merge dorinta lor si unde este cu adevarat interesul copilului. Astfel se ajunge la exprimari de genul " as prefera sa dispara", nu m-ar incanta sa ii dau copii", "nu as fi incantata ca baiatul meu sa ia legatura cu e" sau "il asteptam pe tati", "ne jucam cu tati", "iar vine ziua cand ne jucam cu tati" in loc de "copilul il asteapta pe tati, merge acasa la tati, il astept sa vina de la tati sa imi povesteasca cum a fost". Ati sarit cu acuze la mesajele postate de Lara, anca74, desi in postarile lor cred ca se refereau la acele mame care nu isi lasa copii la tata si care, unele mai consitent altele mai putin, folosesc copilul ca mijloc de mani****re; acele mame pentru care tatal are obligatii, iar dreptul lui de a mentine relatii cu copilul trebuie sa fie exercitat numai in prezenta ei, cand cum unde si daca are ea dispozitia necesara. Ce faci, ca tata, in aceasta situatie? Ajungi sa mentii relatii sporadice cu copilul, relatii care nu sunt benefice deloc pentru echilibrul emotional al copilului. Accepti o data, de doua, de trei ori, dar ajungi la un moment dat cand ti se face lehamite de asemena comportament, care nu e benefic nici pentru copil nici pentru tine, si preferi sa te retragi cu speranta ca atunci cand va creste copilul, va alege singur.... Intr-o atare situatie mama copilului sa fie sanatoasa, sa isi creasca copilul cum crede ea mai bine... Cat pentru cei carora li se permite o relatie cu copilul, dar nu isi exercita acest drept..... pierderea lor.