Ratiunea instinctului(exista asa ceva?)

[nume]

Miramar, :), Poti sa gasesti vreo afirmatie a mea, care in context, e menita sa convinga? Da, optiunea exista. E o evidenta. Nu am creat-o eu. Eu am pus-o in discutie. Poate fi aprobata/negata existenta optiunii?... In legatura cu situatia in care un membru al familiei sufera un accident; daca se ajunge la concluzia ca nu poate fi recuperat(cu toata suferinta pe care o asemenea concluzie o poate provoca), cred (dupa cum am mai spus) ca un parinte trebuie sa aiba puterea de a stabili prioritatile familiei. Nu in sensul de a abandona ci de a-si indrepta majoritatea resurselor spre cel care are sanse. nume

[Miramar]

Marci mea culpa, pana acum nu intelesesem prea bine ce ai vrut sa spui. In orice caz sfatul tau e bun dar nu neaparat la obiect in ce priveste strict intrebarea. Nume din pct. meu de vedere nu exista nici o optiune in sensul de alegere. Copilul meu este si va ramane pana la moarte copilul meu. Raspunsul tau la intrebarea mea este edificator si realizez ca nimic din ceea ce as putea spune, eu , sau altcineva nu te-ar convinge de altceva. Nu pot spune decat ca unu la mana repect individualitatea fiecaruia dar sincer preferam sa se manifeste in alt fel. Am un gust amar in urma acestei gandiri ale tale si sper ca cele care au spus ca simtul tau matern este latent acum sa aiba dreptate. Sa fie vorba doar despre asta. Poate peste ani iti vei schimba parerea.

[nume]

...In situatia in care eu as pati ceva care sa-mi ia definitiv, irevocabil ratiunea... Acum, cand o am, spun ca nu mi-as dori ca sotul meu sa imbatraneasca ingrijindu-ma. Nici n-ar conta. Sacrificiul lui ar fi pe cat de uman pe atat de inutil. ...Parintii mei...nu ar renunta pana in ziua mortii lor sa spere, dar(repet) daca n-as avea ratiune, pentru mine nu ar conta... nume

[Miramar]

Acum cand am ratiune, ar fi egoist din partea mea sa-l condamn pe sotul meu ca la 30 si ceva de ani sa se transforme in infirmiera pe viata. Asemenea nu pot sa-ti spun daca eu la randu-mi daca el ar pati ceva as fi in stare sa-mi petrec astfel toata viata. Pot insa sa-ti spun ca in mod cert as incerca, ca doar l-am luat la bine si la rau nu?!. Si aici vorbeam de sotul meu nu de copilul meu, parte din mine, care nu m-a intrebat de altfel daca vreau sa-l aduc pe lume a fost vointa mea. Daca am vrut, trebuie sa-mi asum si responsabilitatile ce vin dupa. Eu una asa gandesc,rational vorbind . Vorbeam insa din pct. de vedere al unui om lovit de boala , nu neaparat de ratiune - de exmplu actorul care l-a intruchipat pe Superman si in urma unui accident de calarie a ramas paralizat - Christopher Reeves, dar rationa, simtea si gandea. Crezi ca nu ti-ar lipsi grija cu care omul care te iubeste (sot, mama, tata etc) te ingrijeste, te mangaie, plange pentru tine?

[nume]

Miramar, cred ca in orice situatie in care puterea de judecata nu e afectata major si definitiv, este vitala dragostea celor din familie. Acceptam insa ca exista situatii in care nu este semnificativa? nume

[Miramar]

NU! Eu una nu accept! Dragostea poate muta muntii! Bunicul meu care avea deja la activ 2 comotii cerebrale, daduse in mintea copiilor, avea incontinenta urinara si purta sonda de vreo 7 ani deja, si-a rupt piciorul. A ramas tintuit in pat, lipsit de vointa de a mai face efortul de recuperare la 78 de ani. toti doctorii i-au dat cateva luni maxim un an de viata, daca ramane la pat si nu se misca. Ca o sa faca echimoze (rani pe trup) si din cauza lor o sa moara. A mai trait inca 4 ani, exclusiv datorita iubirii si grijei cu care l-a ingrijit bunica-mea. Probabil imi vei spune de ce si pentru ce? Pentru ca isi dorea sa traiasca. Pentru ca se bucura cand veneam in vizita si-i dadeau lacrimile cand il pupam pe obraz. Ai sa spui ca a fost egoist fata de bunica mea. Si-ti raspund - nu, pentru a si ea isi dorea ca el sa traiasca cat mai mult. Nu vroia sa traiasca singura, fara omul care alaturi de care a trait peste 50 de ani, fara omul cu care a facut si crescut 2 copii.

[nume]

Eu cred ca anumite relatii interumane ne definesc. Intr-o proportie suntem cei pe care ii iubim. Eu personal mi-as ingriji sotul oricat de bolnav, oricat de mult, in virtutea a ceea ce a fost sau reprezentat pt. mine, a impactului pe care l-a avut in viata mea. Dar nu as judeca (sunt sincera) pe nimeni care ar proceda altminteri. nume

[nume]

...ma gandeam dupa ce-am postat... ca de fapt asta ar fi motivat de egoism...

[Miramar]

Aici suntem intru totul de acord. Cand vine vorba despre copii insa...repet consider ca nu exista optiuni pentru nici un parinte, ci o sg. cale de urmat.

[flaviutza]

Nume..are sau nu SD? si daca nu, ce anume atat de grav? spina bifida? ce? de exemplu va fi imobilizat in pat toata viata la stadiul de leguma ,sa nu inteleaga absolut nimic ,poate ca da, e spre binele tuturor sa fie intr-un centru special,dar PLATIT de parinti..cred ca sunt si asemenea clinici, poate nu la noi,insa traim in UE. dar daca e vorba de sd sau de spina bifida, si alte cateva anomalii genetice sa sti ca nu va fi leguma, doar un copil ce va invata totul mai greu. ref la sd. fetita mea e prietena cu o fetita de 4 ani cu sd, mai mult din toamna vor merge impreuna la aceeasi gradi,aceeasi grupa. ne-am intalnit intamplator in parc,fetele s-au placut si in mod special i-am ales gradi in functie de gradi acelei fetite.recunosc, si pentru faptul ca tatal ei este un om politic puternic in judet si nu-ti inchipui ce conditii are respectiva gradinita. si iar,pentru faptul ca o gradi care integreaza copii cu probleme sunt sigura ca e cea mai buna optiune pentru copilul meu. ca vorbeam de fetita..daca cumva prietena ta se confrunta cu acest diagnostic,pune-o sa citeasca,sa vada ca sunt niste copii fericiti,mai mult,sunt toti extrem de docili si afectuosi. doar ca unii au probleme medicale, un sistem imunitar mai sensibil(nu la pamant ci doar mai sensibilos),hipotonie(merg mai greu,etc) si un oarecare retard.deci mental se dezvolta mai greut,dar ajutati se dezvolta. de exemplu fetita pe care o stiu eu vorbeste binisor, alearga ceva mai greut,intelege,rade,e mereu gata sa primeasca si sa ofere o imbratisare, se supara cand nu primeste atentie,e alintata,iubita,e un copil FERICIT. si asta e normalitatea.fericirea copilului. in rest,prea putin conteaza ca nu va termina la harvard,in fond si un copil normal poate avea un iq sub medie . [url="http://s127.photobucket.com/albums/p127/alexis1980_photo/"]Alexia 02.05.2004(filmulete)[/url] [url="http://s127.photobucket.com/albums/p127/alexis1980_photo/?action=view¤t=DSC03000.jpg"]mami si Ale[/url]