Divortati sau impreuna pentru copil?

[CristinaT]

Pfui..... Parker la ce ai ajuns... [alcool][alcool] Cred ca e cazul sa mai explic inca o data: nu stiu de la ce va certati, daca sunt sau nu lucruri serioase, dar cand el cauta cearta nu-i raspunde cu aceasi moneda (invata-l cum procedeaza o doamna!) si nici nu o lua ca iti cauta nopd in papura si vrea el... nu stiu ce sa faci... etc... luati-o mai calm daca puteti... daca nu ... [url="http://www.babiesonline.com/babies/o/oana/"] 8 ani .... La multi ani! [/url]

[crisiacob]

Dragele mele, Stiu ca folosesc o sintagma uzitata dar la noi problemele sunt legate in special de comunicare. Vedeti voi, atunci cand se intalnesc intr-un cuplu 2 oameni care au fost singuri la parinti si, colac peste pupaza, barbatul a fost si genul cocolosit de maica-sa care a fost casnica toata viata si l-a calcat, l-a spalat si i-a gatit mancare proaspata in fiecare zi, este foarte greu sa treci peste egoism si orgolii. Eu aduc la fel de multi bani in casa, plec dimineata si vin seara, duc copilul la gradinita si il iau. El are un program flexibil (sunt zile cand doarme pana la 11 si dupa aceea pleaca la serviciu) si se intoarce seara pe la 8-9. Cand sa fiu si femeia care are grija de casa? Nu pot sa fiu ca maica-sa. N-am cum. M-am saturat sa ne tot certam pe motivul ca "eu am facut mai mult ca tine: am spalat vasele de 3 ori saptamana asta, am intins rufele de 5 ori si etc etc" Intr-adevar este un barbat atractiv dar noi nu ne-am inteles niciodata bine. Dinainte de aparitia baiatelului (pentru ca este baietel :) ) ne desparteam saptamanal si apoi a venit neplanificat cel mic. Eu eram deja dupa un divort si m-am gandit ca daca nu o sa fac acest copil la 31 de ani, poate nu voi mai primi acest dar vreodata de la Dumnezeu. Plus ca nu avusesem si nu am de altfel nici un chiuretaj la activ. Asa ca iata cum ne-am trezit unul langa celalalt, legati prin juraminte pe viata. Din pacate copilul nu ne-a unit, pe el l-am prins cu tot felul de smecherii (un mail gasit din intamplare destinat unei tipe careia ii zicea ca a placut-o si ar vrea sa o mai intalneasca, o hartie de la prezervativ gasita langa masina de spalat ca si cum i-ar fi cazut din pantalon etc). Si culmea culmilor, de 4 luni a inceput un antrenament intensiv ca sa dea jos din burta, reusind sa devina alt om si slabind 8 kile de nu il mai recunosti. M-am enervat tare cand l-am vazut (oricum numai cu asta se lauda!) pentru ca a dovedit ca are ambitie pe care a folosit-o intr-un scop egoist si nu pentru a ne salva relatia. Eu am incercat tot felul de tertipuri (lenjerie sexy, jucarii, program cultural saptamanal etc etc) dar nu mai am putere. Nu cred ca il mai iubesc. De fapt nu cred ca l-am iubit vreodata. Sincer, nici nu stiu. De cate ori am decis ca divortam (in ultimul timp si el zice ca ar fi singura solutie ramasa) m-am speriat ca voi ramane singura si m-am razgandit. DE DATA ASTA M-AM SATURAT! Nu sunt nici ciunga, schioapa, proasta sau urata ca sa merit asa un tratament! Cred ca merit si eu pe cineva care sa ma iubeasca desi am senzatia ca toti barbatii sunt la fel... Ma lasasem de fumat (dupa 15 ani) ca sa ii demonstrez ca am si eu ambitie...si m-am apucat iarasi de ieri... Nu mai pot! Nu stiu ce sa fac! Cum sa umplu o prapastie adanca care s-a largit intre noi prin vorbele grele pe care ni le-am spus de-a lungul timpului??? [url="http://community.webshots.com/user/crisiacob"]Floricel & comp.(D.N. 09.09.2004)[fuga][/url] Traieste azi ca si cum ar trebui sa mori maine!

[danet]

Crtistina t , daca inteleg bine din ce spui tu, femeile au un singur drept moral : sa-i ierte de sute de ori pe sotii , care gresesc la nesfarsit, ca de' ei asa sunt programati genetic si trebuie sa li se scuze orice. Si cam de cate ori trebuie sa intorci obrazul, cat trebuie sa inghiti? Sau e fara numar... Unde esti tu ca om (cu sentimente,demnitate,stima de sine ) in toata ecuatia asta. Nu trebuie decat sa te uiti la experientele celorlalte femei, care au tacut,au lasat de la ele...Sa ridice mana care e fericita,implinita etc.

[camicreata]

Buna crisiacob.Imi pare rau ca treci prin asa ceva nu e usor de loc.Dar eu cred ca cel mai bine ar fii sa divortezi si fiecare pe drumul lui.E inutil cred eu sa va amagiti ca va iubiti.Meriti asa cum ai zis si tu sa fii iubita si sa iubesti cu adevarat si sa nu crezi ca toti barbatii sunt la fel.Eu sunt sigura ca intr-o zi iti vei gasi fericirea laturi de un barbat care stie sa aprecieze ceea ce faci si ceea ce esti.Pentru copil nu tre sa stai el se va obisnui si cu timpul si oricum o sa-si vada tatal.Eu iti zic asta pentru ca si mama e divortata de aproape 2 ani dar la mine e un pic diferit el nu ne cauta si ne-a lasat fara casa(sunt mai multe de povestit dar sa nu vb despre mine).Asa zicea si mama ca sta pt noi cu el dar pana la urma si-a dat seama singura (dupa multe rugaminti ale noastre sa bage divort) ca nu are rost sa ramana langa omul nepotrivit.Gandeste-te bine la ceea ce faci si asculta-ti inima nu-ti inchide viata langa persoana o pe care nu esti sigura de sentimente. Sper sa nu arunce cineva cu rosii in mine dar asta e parerea mea si oricum tu nu tre sa o iei in considerare daca am gresit. Eu te pup si-ti doresc multa sanatate,putere si sa gasesti fericirea. [gravi]+37apoi [copil]Sebastian Stefan[flo][flo][flo][flo][flo][flo][flo][flo][flo][flo] [url="http://community.webshots.com/user/camicreata"] Poze Vacanta[/url]

[lilina]

fetelor, aveti o singura viata, care e si asa prea "scurta" incercati sa faceti totul ca sa va simtit fericite si implinite nu dau sfaturi, vreau doar sa va fac sa va ganditi MAI MULT la voi nici o relatie nu e perfecta, nici un om nu e perfect...stiu, nu spun nimic nou, dar e pacat sa va simtiti frustrate si nemultumite in fiecare zi ....cand puteti avea o viata linistita si puteti fi fericite va doresc sa fiti iubite ! Lilina & [bat] Vlad-Alexandru (23 septembrie 2006) [url="http://community.webshots.com/user/lilina77?action=publicAlbums"]poze[/url] [url="http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=88195"]cum s-a nascut, [/url] [url="www.totsites.com/tot/lilina"]site-ul[/url]

[Tisina]

Dau din nou exemplul colegei melele de scoala (generala), ai carei parinti stateau impreuna "de dragul copilului", dar care aveau vieti separate, mai mult, atmosfera destul de tensionata in casa. Nu au divortat ca, vezi, doamne, copilul trebuie sa creasca avand amandoi parintii aproape. Au fost amandoi nefericiti din cauza acestui "troc", iar colega mea cu atat mai nefericita, mai ales ca se considera vinovata de nefericirea parintilor ei. Urmarea? Colega asta a mea, nu este nici acum casatorita pentru ca ii e teama de acest lucru. Spune ca nu vrea sa aiba o viata nefericita precum parintii ei, lucru pentru care s-a ferit de relatii stabile. Nu vrea copii (desi ii plac la nebunie - o vad cum ii priveste si se joaca cu ai mei), pentru ca cica se teme ca nu ar fi o mama buna. Cunoscand aceasta poveste, eu una sustin cu putere ca mai bine copilul sa fie crescut de ambii parinti - separati, decat de ei impreuna dar dispretuindu-se unul pe celalalt. Tisina

[Rufus]

E greu sa spui cum e mai bine. Situatia cea mai simpla e cand sotul e violent, atunci nu mai e loc de intrebari. Daca e calm, dar nu-i pasa, e greu sa-l rupi de copil. Asta daca are vreo relatie cu el... Cred, totusi, ca daca nu mai e nici o sansa, merita divortul. Daca chiar ii pasa de copil, se poate gasi o solutie de compromis ca ambii parinti sa fie cat mai aproape de copil. Nu-i usor, dar daca tot trambitam ca ne sacrificam pentru ei... Eu personal am ales divortul. Dar nu stiu ce sa sfatuiesc pe altul, cu tarie 100%. [url="http://community.webshots.com/user/tora97"]poze multe cu noi[/url][foto][url="http://good-times.webshots.com/album/551940014PFgtLL"]Ana a implinit un an[/url][foto][url="http://good-times.webshots.com/album/554582211ZUiOLU"] 2006[/url][foto][url="http://good-times.webshots.com/album/557637684wPafYA"]2007[/url][foto] "EXPERIENTA este numele pe care-l dam greselilor noastre" Oscar Wilde

[tierry]

Citat:

citat din mesajul lui madau Dar el a luat-o iar razna

Sorry, sunt offtopic, insa ..Madau, stiu ca i-ai mai dat o sansa, ca v-ati impacat, ce s-a intamplat!?

[damadepica]

Eu si sotul meu traim ca doi ...prieteni. Suna bine, dar nu e bine. Incercam sa evitam certurile, desi intre noi se pare ca nu mai este nimic. Nu mai avem relatii intime de multe luni si chiar si acum...multe luni cand s-a intamplat, a fost dupa o lunga perioada de abstinenta.Nu ma gandesc ca el are pe cineva pentru o "descarcare hormonala", sincer nici nu stiu daca imi pasa...se pare ca niciunul nu mai simte nimic pentru celalalt, e o situatie confuza in care vad ca ne complacem de cand a aparut cel mic in viata noastra (adica de 3 ani). Nici eu nu stiu ce sa fac cu viata mea, eu nu ma vad descurcandu-ma singura, sunt foarte pesimista (de fel)si nu am incredere in mine si nici nu cred ca baietelul meu va avea o viata buna doar cu mine. In acelasi timp imi lipseste iubirea, implinirea si pe acest plan (de fapt parca nimic nu imi iese bine) si sentimentul ca sunt sexy sau frumoasa, sau macar...feminina. Sunt foarte debusolata,as fi vrut sa scriu un nou topic cu problema mea, dar nici nu stiu ce sa scriu si in cate cuvinte pot explica ceea ce traiesc eu. Nici nu stiu daca cineva va citi sau va avea o parere legata de postarea mea, dar pot sa sper si sa va multumesc. Mary