Relatia de cuplu: cum sa ne fie mai bine?

[cristiama]

Exista secrete ale unei relatii bune, hmmmm si mie de ce nu mi le-a spus nimeni? De ca am fost lasata sa ma lovesc cu capul de pragul de sus? Cand l-am cunoscut pe sot nu mai eram asa de tineri, sotul statea cu mamicuta lui iubitoare, asa ca va dati seama ca nu ne-a fost deloc bine la inceput! Soacra se baga rau de tot in oala noastra, noi nu mai eram la varsta la care totul e roz si frumos. Si dai cu certuri, cu facut bagaj si plecat la mama, fiecare la mama proprie, ca acu ma apuca rasul cand imi aduc aminte!!! Si ne-am despartit, si viata era mai usoara, dar nu mai era fericita. Ne-am impacat, si am inceput sa aplicam "secretele" si noi: Asta e secretul sotului: e mai important sa fii tu fericita decat sa am eu dreptate! Si secretul meu: subliniez lucrurile bune pe care le face; daca azi nu face ii spun ce-a facut ieri, saptamana trecuta, anul trecut. Si secretul comun: timp petrecut impreuna zilnic. Noi avem o ora de plimbare seara in parc; chiar daca ploua, chiar daca ninge, e timpul nostru in care vorbim de toate, nu luam mobilele cu noi, f rar iesim cu prieteni pt ca stam amandoi mult la servici si asta este timpul NOSTRU. Si sa tot fie vre-o 7 ani de cand aplicam cu succes reteta! si o citez acum pe Ripley: Cum putem ambii parteneri trece peste oboseala, griji si nervii din afara caminului ca sa ne regasim linistea ca si cuplu, ca sa cream un mediu familial armonios si cu cat mai putin frustrari si compromisuri? - nu aducem acasa grijile si nervii de la serviciu. Acasa e oaza noastra de liniste, locul unde esti in siguranta. Mie in mod ciudat cand ajung acasa imi trece durerea de cap! - eu una nu simt ca fac compromisuri, ci ca-i fac sotului bucurii - daca simt ca ceva ma deranjeaza, inainte de a deveni frustrare, discutam, pana acum am reusit sa gasim solutii comune. cristiama

[Morgano]

Bedrosmart, ideal este sa ajungi sa-ti vezi greselile inainte sa fie prea tarziu. Eu inca mai cred in faptul ca odata rupta relatia - ma refer la cea sufleteasca - s-a dus naibii sandramaua, mai ales ca eu nu sunt genul sa ma reindragostesc daca mi-a trecut dragostea cu totul. Ma gandesc si ca suntem tineri, ca acum trecem altfel peste certuri si discutii, chiar peste jigniri spuse la nervi, dar asta nu ne garanteaza ca nu ni se apleaca de toate, ca nu ni se tocesc sentimentele, ca nu ajungem la saturatie definitiva. Rufus, tu esti un pic mai matur si ca varsta, experienta divortului ti-a fost benefica, mai ales ca din postarile tale anterioare reiese clar ca prima sotie nu a fost genul de sotie si mama "ideala", probabil nici tu nu ai fost cum ar fi trebuit, si bravo tie ca ai constientizat asta si incerci sa repari. Dar ti-a luat ani buni sa inveti, si te-a costat un divort. Si deduc si ca a durat mult pana sa ajungeti la divort. Crezi ca ar fi putut fi altfel daca ati fi cedat ambii mai mult? Sunt sigura ca acum esti fericit cu Tora si fetele si ca nu ai vrea sa dai timpul inapoi decat referitor la ceea prin ce a trecut Ioana (sper ca nu am gresit numele fiicei tale mai mari), insa daca ar fi sa schimbi ceva, la tine ca fost sot si actual sot, ce crezi ca ar fi cel mai benefic pentru voi? Kari, ce varste au copiii vostri? E super ca le impacati pe toate, sincer [flo] Andra, si sotul meu s-a mutat pt mine din celalalt capat al tarii, a schimbat tot: prieteni, profesie, mediu, relatii, familie, etc. Ne-am cunoscut pe net in august, ne-am vazut prima oara in septembrie acum 6 ani, s-a mutat (dupa ce si-a gasit job) la mine in decembrie, si avem 5 ani de casatorie, 1 fetita de aproape 3 ani si una de 1 an. Apreciez enorm modul in care s-a adaptat, s-a dezvoltat, maturizat, nu il recunosc pe baiatul timid si sensibil uneori. E tot sensibil, dar a devenit cumva mai barbat, si-a schimbat atitudinea, tinuta, a devenit din jurnalist prost platit la o fituica de 2 lulele un om cu 2 firme care merg rezonabil, un sot devotat si un tata foarte devotat. Cred ca intalnirea cu mine si mutarea in Cluj i-au schimbat viata radical in bine. Dar uite ca prinsi in toata viata asta prea ocupata, uitam uneori ca suntem tineri si ca ne iubim, avem prea putin timp pentru noi, nu am plecat undeva impreuna doar noi de peste 4 ani, concediu ioc, asa zile furate intre firme inainte de copii, iar acum cu copiii concediu de balamuc cu 2 mandrutze minunate dar energice [:D] sanatoase sa fie! Ma recunosc in cele scrise de Andra si Bedrosmart referitor la tunatul si comentariile cand vine acasa, da' daca nu pe el, pe cine sa ma descarc si eu, sireaca de mine? [:-@] Si aici gresesc. Daca el apuca sa manance, sa faca un dush, e painea lui Dzeu.... si asa este, dar ceva mai uscata, asa cam de 3 zile, pana ne calmam ambii [8D] Cristi_2003, multi ani fericiti de casnicie, si cum zic si ceilalti, nu exista o reteta universala, dar eu cred ca daca exista IUBIRE, se poate ajunge la bine. Asta e motivul topicului, cand se iubesc sotii, se poate ajunge la un numitor comun inainte ca - cotidianul sa sape adanc si sa distruga. Ripley, mami de Ana(10.11.2005) si Iris(10.10.2007)

[Morgano]

Pentru a nu crea confuzii, nu am probleme in casnicie, chiar ne iubim si suntem fericiti, avem doua fete minunate, suntem sanatosi cu totii (esentialul), ne merge binisor - doar ca vad si in jurul meu si aici pe forum cum se destrama relatiile, si nu as dori sa fac greseli majore care sa ne distruga relatia, la fel doresc sa-l ajut pe sotul meu sa iasa din oboseala si stresul de pe la firma sa isi organizeze timpul mai eficient, in mod inteligent, si nu conditionand sau dand cu paru' - pentru ca stiu de ce sta acolo (si am incredere totala in el - chiar dc mai bazai ca tipele de la banci sunt numai bucati bune si zambitoare - asa sa ma rasfat si eu), insa as vrea mai mult timp impreuna toti 4 - sau ca timpul petrecut sa fie 100% "quality time" unde nu ne pasa de firma, bani, biroul meu, credite si alte bazdabacuri care ne preocupa vesnic in detrimentul nostru. Ripley, mami de Ana(10.11.2005) si Iris(10.10.2007)

[catutza]

Ripley , noi suntem casatoriti de 7 ani si suntem impreuna de 10 in toti anii astia nu au fost certuri serioase pentru ca nu am avut de ce. Am lucrat impreuna 9 ani , din care 7 ani zilnic mergeam impreuna la servici, veneam acasa...iar impreuna. Colegii initial nu ne-au dat prea multe sanse au spus ca relatia va intra in monotonie ca o sa ne plictisim unu de altul zi de zi si acasa si la servici dar s-au inselat toti [:D], poate o sa credeti ca sunt nebuna dar daca 7 ani de mers impreuna zi de zi, cand am ramas gravida si nu am mai mers la servici si am iesit prima oara pe strada parca nu stiam sa merg , tot timpul ma uitam sa il vad langa mine sau deschideam gura sa ii spun ceva si realizam ca nu e langa mine. Certuri au fost ca in orice familie, dar nu certuri...mai degraba contraziceri pentru nimicuri si asta mai mult de acum de cand stau acasa cu fata ca mi se pare ca nu ma mai ajuta cum ma ajuta odata la treburi nu mai sta langa mine cand fac mancare [:D] dar astea sunt nimicuri, sanatosi sa fim si sa ne intelegem! In concediu doar noi 2 nu am mai fost de 3 ani si nici nu duc dorul, i-mi place agitatia pe care o creaza fata mea in jurul ei[;)] Intr-o casnicie eu zic ca 90% conteaza comunicarea. ________________________________________ Cata si [8**] Bianca-Maria(2.11.2005) Fii intelept ca un batran , dar priveste lumea cu ochi de copil [url="http://picasaweb.google.com/catalinairina/Bucatareala#"]Bucatareala[/url]

[Morgano]

Catutza, si noi facem parte dintre parintii care nu au stat 1 noapte departe de puii lor. Si nu simtim nevoia - teoretic. Practic cred ca nu ne-ar strica. [:D] Iesim cu gasca, nu suntem deloc pustnici, chefuim, mergem in vizita, avem musafiri, nu ne-am blocat in casa si familie, insa in fiecare dimineata ambii (cand nu e tati plecat) suntem acolo cu biberoanele de lapte. Si ne place sa ne trezim (uneori cu greu) in zgomot de copii. Poate si pentru ca ne-am distrat destul in afara casei inainte. Ripley, mami de Ana(10.11.2005) si Iris(10.10.2007)

[catutza]

Ripley , si noi iesim si avem musafiri destul de des...mergem si in vizite dar mereu cu Bia, asa ca si noua ne-ar prinde bine o iesire in 2 dar ne gandim ca e mai bine cu ea decat sa stam mereu stresati ca ce o face fata, se descurca cine sta cu ea sau nu...de multe ori ma gandesc ca mai dependenti suntem noi de ea decat ea de noi [:D] ________________________________________ Cata si [8**] Bianca-Maria(2.11.2005) Fii intelept ca un batran , dar priveste lumea cu ochi de copil [url="http://picasaweb.google.com/catalinairina/Bucatareala#"]Bucatareala[/url]

[Morgano]

Ei, la noi cand e de iesit cu chef, tocmim bona zilnica cu 50 ron/cateva ore pana adorm, pe mama o mituim la sensibilitate si nu avem griji. Daca nu le aveam nici pe ele, era chiar greu. Doar trebuie sa ne luam curajul sa evadam pana a doua zi, cu tot cu [nani], nu doar pana ajungem acasa. Ripley, mami de Ana(10.11.2005) si Iris(10.10.2007)

[hannen]

Noi nici nu evadam,nici nu chefuim,nici in concedii nu mergem!Muncim,muncim si iar muncim,ca toate costa nene,pina si aerul o sa-l platim curind[:D] asa ca,daca vrem sa supravietuim,muncim,muncim...(si mai ziceti voi de cite ori e nevoie). Si io cind va ziceam acum citeva luni ca soatza mea sfatoasa "vede" casa ca pe o oaza de liniste si sotia o floare delicata (soft shoulder) care daca-l intimpina cu un zimbet cald e tot ce are nevoie sa uite de ziua grea pe care a avut-o la munca(in afara casei[:D]) ,nu m-ati ascultat!Tre` sa scrie altii si sa dati bani pe carti,cind eu scriam aici gratis![:D] Lasind gluma la o parte,e adevarat ca nu exista solutie universala,dar cu iubire si cu doi parteneri constienti pe drumul pe care au pornit,responsabili si "maturi" ,dispusi sa puna umarul sa "impinga " la carutza,eu zic ca merge! Altceva fff important este comunicarea(ce placa uzata vor zice unii) si umorul. Sotul meu zice ca inainte de toate suntem noi!Trebuie sa avem "grija" de noi,sa fim constienti ca noi doi ne-am ales,ne-am luat si-am facut copii.Copiii sunt/exista datorita acestui lucru si ca sa oferim copiilor ceea ce au nevoie,cel mai important lucru -o familie fericita,trebuie sa avem grija de "noi".Sa fim constienti ca "noi-doi" suntem inca oameni (cu nevoi,evident) si apoi parinti.(sa nu se inteleaga la modul egoist,las` si ce daca mor copii de foame,noi dormim ,ca suntem obositi...nu,nu!) Ma refer la timp,la afectiune,la atitudine...la tot ce trebuie sa oferim intr-o relatie. Eu nu il astept cu tunete si fulgere!efectiv nu am nici un motiv!Tun si fulger pe copii,adica ma descarc lui cind ajunge acasa "m-au terminaaaat,slaveaza-maaa!" Dar pe el n-am de ce sa tun!Chiar nu am! Bineinteles ca ne ciondanim si noi,heheee,da` numai din fleacuri. (spunea cineva de plecam de acasa,hihi.am plecat si eu!Prin primavara!Asa ce m-am suparat ca am plecaaaat.Zic dusa is!M-am intors peste vreo ora.Cine ma cauta prin parc cu copii dupa el?[:D][:D]) Nu astept nimic de la el,ceva ce nu face.Nu am pretentii sa-mi spele,calce,aspire...Nici el[:D] cica sa nu calc,ca nu se mai poarta[:D] sa nu mai aspir si spal pe jos zilnic,nu-i mincare?Si ce daca?(faza e ca la noi e mai mereu mincare proaspat gatita,rar cind iesim pe undeva si ne intoarcem tirziu si atunci ori gateste el,ori comandam ceva,dar mi-am propus sa stau odata degeaba si cind vine sa-i zic ca mi-a fost lene sa gatesc,sa vad ce zice[:D]) E gospodar,nu asteapta sa-i zic eu sa faca ceva ,sa repare ceva... suntem bine organizati,fiecare stie ce are de facut,daca nu face unul din lipsa de timp,preia celalalt. Ce ma enerveaza ca fara sa vrei o iei pe exemplu personal[bang] si parca nu da bine. Vroiam sa vorbesc de umor!!Sotul meu e foarte glumet.Iar eu(zice el),nu le am cu glumele,adica ma supar usor Vad in jur ,majoritatea cunostintelor,casnice sau salariate,toate zic ca ei doar respira acelasi aer.Nimic de discutat!Vin sotii acasa,ele ii asteapta cu masa pusa,maninca,fac baie/dush ,daca e timp mai stau la tv,daca nu la [nani] Daca ei intirzie,ele deja dorm!!Simbata sau/si duminica e zi de serviciu in favoarea familiei.(ii zic in japoneza kazoku sabis(service)) Nu sunt subiecte de discutat,decit de activitatile copiilor,de cumparaturi,cheltuieli,bani ramasi in banca,plati,vreme ,catel si cam atit. Trist,foarte trist! Eu una as innebuni sa ajungem asa!Buna dimineata,intoarce-te cu bine,bine ai venit,noapte buna!!![bang][bang] Pt. mine familia nu inseamna altceva decit ce e acum.E in complet "acord" cu definitia(inclin sa cred ca nu doar cu definitia mea personala)Normal ca imi/ne doresc/im si noi mai mult timp impreuna,mai putina munca,concedii...deocamdata nu se poate,si daca nu se poate asta nu inseamna ca ne luam catrafusele si fugim in lume! Stam pe baricade! Celalalt aspect,acela al constientizarii schimbarilor si greselilor prorpii e si el fff important.Problema e ca nu multi/multe o facem. Din nefericire sunt una dintre ace persoane,dar din fericire am un sotz cu memorie[:D] si cu rabdare!! Sotul meu s-a schimbat muuuuult!Dar schimbarea a fost din bine,in mai bine!De la cite un hmm-hmm,am ajuns sa nu am reprosuri. Eu am evoluat invers![:D][bang](intr-un singur aspect am evoluat,m-am maturizat,m-am "vindecat"...am aflat ce inseamna incredere si asta a fost "cheia" salvatoare a casniciei mele) Noroc cu el ca imi reaminteste!Am si eu momente in cursul zilei cind imi dau seama ca puteam sa fiu mai dragutza,sau imi amintesc cum eram la inceputuri si imi propun sa ma redresez,dar ma tine numai pina vine seara,dupa, uit si mi-e somn![:D] Hannen [9cer]mamica de trei printzese Amira[zana] Israa[majoreta] Inas[iepu] [url="http://www.flickr.com/photos/moodyamira2"]Pozici[/url] [url="http://www.flickr.com/photos/moodyamira2"]Noutati[/url] [url="http://www.flickr.com/photos/moodyamira2"]Amira scolarita[/url]

[CristinaT]

fara prea multe orgolii, fara prea multe reprosuri, ea sa mai taca, el sa vorbeasca mai mult. [url="http://www.babiesonline.com/babies/o/oana/"] 8 ani .... La multi ani! [/url]

[cris-cris]

Citat:

Incerc sa fiu draguta, sa nu ma enervez (groaznic de greu, nu-i asa?) si sa-mi pastrez replicile acide macar pentru a doua zi si nu imediat ce intra in casa, obosit fiind de la serviciu. Incerc chiar (Dumnezeule ) sa fiu vesela si fericita cand il vad, indiferent cate groaznice reprosuri as avea e limba sa i le trantesc imediat ce-mi apare in fata ochilor.

Mi-a placut tare mult ce a spus Bedrosmart.Asa e, si eu sunt la fel de nervoasa din orice si are dreptate.Mai intai trebuie sa ne schimbam noi(mai ales cand simtim ca avem un comportament "aiurea")si abia apoi sa "umblam" la partener.Si eu ma lupt sa ii zambesc mai mult si mai des, sa-l mangai mai des, sa-l sarut mai des si sa ii reprosez mai rar.Daca reusesc sunt tare.