Barbati lipsiti de sensibilitate

[ellej]

Laura, ma bucur daca iti servesc la ceva parerile nostre. Si eu m-am mai schimbat datorita sotzului (inainte eram si mai tzeapana :)), dar radical nu pot s-o fac si nici n-as vrea. Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu. If God created us in His image we have certainly returned the compliment.

[ocebine]

Mda, am dat-o doua ori in bara...corect, nu stiu datele problemei suficient de bine: In mare, ca sa raspund la mesaje, intr-adevar sotul meu a fost mereu un gentleman, si nu am ce sa-i reprosez decat ca nu stie sa-si arate sentimentele, desi il vad ca incearca de multe ori dar nu-i iese pur si simplu. Asta are radacini, in familia lui nu i s-a oferit multa dragoste, parinti divortati, fiecare cu viata lui, prea ocupati sa aiba grija de copii. Si uite asa, sotul meu e un tip inchis in el, care nu se exteriorizeaza usor (sentimental vorbind pentru ca de altfel e inima petrecerii si e un tip foarte vesel). Am discutat aseara. Vreo 3 ore. Am facut munca de detectiv la inceput si mi-a aratat toate site-urile pe care le foloseste si in special pe tipa cu care vroia sa se intalneasca. Ii stiam oricum id-ul pentru ca vazusem in emailuri. Sunt fete care ofera masaj erotic. Nu zice nimic de sex dar nu sunt proasta sa cred ca nu s-ar fi ajuns acolo. Nu are scuza clar. E foarte rusinat, a zis ca se pare ca are o problema si ca ar vrea sa discute cu un specialist pentru ca nu vrea sa-si piarda familia. A zis ca problema e ca e obsedat de sex, daca ar fi dupa el ar face-o in fiecare zi pe cand ritmul meu nu e chiar asa. Noi nu am discutat foarte deschis despre probleme din astea pentru ca el nu comunica usor cum v-am mai spus. Problema e mult mai complexa de cit credeam. Acuma este suficient de clar. Sfatul lui Guestus este singurul pertinent la topicul de fata avind in vedere postarile de la incidentul trecut cu prostituata din America. Io zic ca batalia nu-i pe sentimente si cum le manifesta ci pe incompatibilitate. Anamaria "I used to be Snow White, but I drifted."

[coltofeanu]

Laura, tu iti iubesti sotul si te porti romantic, tandru cu el...El cum raspunde la tandretea ta? Te respinge sau accepta sa fie alintat... ii place sa fie rasfatat? Sta ca un sloi de gheata? Cum reactioneaza ? Dupa cum il descrii tu... eu imi inchipui ca nici in pat nu este suficient de afectuos cu tine... de aici se poate ca tie sa nu-ti placa sa faci dragoste cu el si asta ar fi o cauza ca nu te simti iubita si implinita.

[coltofeanu]

Ocebine, dupa ce am postat am citit si postarea ta... Totusi... nu este usor sa traiesti cu un astfel de barbat. Intr-o relatie nu poti sa traiesti doar prin intuitie( sa intuiesti ca te iubeste, ca este aproape sufleteste de tine etc.) daca nu se si comunica astea. Daca stam doar sa ghicim ce simte sau ce isi doreste celalalt, este greu....

[smaranditza]

Stiu ca o sa-mi primesc roshiile, [zid] dar eu tin cu "ursu". Am citit tot, si m-am pus in locul lui. Asa cum spuneam si intr-o alta postare: cand l-ai luat nu l-ai vazut cum e? Din ce scrii, inteleg ca asa e el; ce te-a atras atunci la el? Presupun ca macar la inceputul relatiei te-ai simtit iubita (daca ai acceptat sa te casatoresti). Ce a facut atunci si nu mai face acum? De ce nu te mai simti acum iubita, apreciata, inteleasa? Am inteles ca a calcat pe bec. Ai decis totusi sa-l ierti si sa mergeti mai departe. Insa, ceea ce faci tu se numeste "tocare marunta", nu te supara. Ii spui ca ai nevoie de dovezi de dragoste. Daca ti le da, nu sunt bune, ca...le-ai cersit, si a facut totul din datorie. Orice ar face, primeste numai critici si nemultumiri. Tu descurajezi pur si simplu orice initiativa/incercare a lui da a-ti arata dragostea. Si atunci, cum sa o mai faca si a doua oara? Exemplul cu crema si felicitarea: mi se pare fff fain ce a facut el. Si...da, a spus mai stangaci ce a gandit (a avut un moment in care s-a exteriorizat, asa cum i-ai cerut: "spui ca vrei dovezi de dragoste. uite-le! (crema+felicitare) ca sa intelegi ca te iubesc". Reactia ta? Din nou nervi, critici, suparare. Imi e mila de bietul om. Cred ca e tare confuz, si efectiv nu mai stie cum sa se poarte, pt ca nicicum nu iese bine. Cum te-ai simti tu in locul lui? Daca ar incerca el sa te schimbe pe tine, si sa te modeleze dupa tiparul lui, asa, ca sa se simta si el iubit? Mie mi se pare ca tu privesti din pozitia superiorului: tu esti cea buna, dreapta, el trebuie sa se schimbe. Poate ca daca il intrebam pe el, ne spune exact invers: ca tu trebuie sa te schimbi, ca sa se simta si el iubit, inteles, acceptat. Cred ca daca vrei sa mai dai o sansa casniciei voastre (asa cum ai decis atunci cand l-ai iertat), ar trebui sa lasi lupa deoparte, sa-l faci pe el sa se simta iubit si apreciat, sa gasesti o cale de mijloc (nu sa astepti ca el sa se metamorfozeze(caracter, temperament) in printul din romanele/filmele siropoase.

[liliac1]

Smarandita Daca e de primit rosii, le primim impreuna, ca si eu tot cu "lupul" tin. Se pare ca pe undeva, sunt probleme imaginare. ocebine a scos in evidenta f bine, acest lucru. lau10 Pune-te de cateva ori in locul lui, gandeste-te ca el ti-ar cere ceva care tu nu ai chef sa faci, si in loc sa-ti respecte "ne-cheful" incepe sa te piseze si sa te critice vis-a vis de comportamentul tau?? Cum te-ai simti?? Asa cum este expusa problema, pare mai degraba a nu se fi stabilit unde este dragoste si unde este respect.

[lau10]

Multumesc de raspunsuri! Nu ma supar chiar daca ma criticati sau tineti cu "ursul", ca doar de aia am scris aici ca sa citesc tot felul de pareri. Am sa va raspund... Coltofeanu, mi-ai pus niste intrebari la care am sa incerc sa-ti raspund. M-ai intrebat daca imi iubesc sotul, daca il rasfat, si daca el imi respinge dragostea. Relatia noastra a fost tumultoasa de la inceput. Ma refer la faptul ca am trecut prin multe impreuna (viata ne-a dat destule suturi) si din cauza stresului continuu in care am trait timp de 5 ani, ne-a afectat relatia foarte mult. Adica ne certam foarte des..ca de altfel avem idealuri comune, gusuri la fel deci pe de o parte suntem compatibili, dar caracterul total diferit. Normal ca certurile astea afecteaza tandretea, si asta e si una din explicatiile lui vis a vis de romantism. Eu ma port frumos cu el, incerc sa fac planuri de weekend (el fara chef accepta), il astept zambitoare si vesela cand vine acasa si el e mort de oboseala si nervos, si pana la urma tot la cearta ajungem, ma aranjez si ma fac frumoasa (pentru ca el a zis ca asta vrea de la mine) si el nici nu observa de multe ori etc.Normal ca daca il pup reactioneaza, adica nu ma respinge deloc. Insa asta e problema, eu fac mai mereu pasul inspre a fi draguta, a sta de vorba, a face atmosfera frumoasa in casa, pe el nu il duce capul, nu ca nu ar vrea. As vrea o data sa vina de la el un gest romantic, o chestie draguta care sa ma faca sa ma "topesc" dpa el. Nu vreau sa traiesc in blazare completa, discutand numai problemele de casa si apoi la televizor toata seara. M-ai intrebat daca il mai ibesc. EU cred ca da din moment ce imi doresc sa fie bine intre noi, dar cateodata cand ma supara foarte tare, nu stiu de ce sa ma leg ca sa merg mai departe..El zice normal ca ma iubeste, ca nu vrea sa ma piarda, insa nu o dovedeste. Am sa va dau un exemplu, dupa ce s-a intamplat chestia urata intre noi (daca tot ati adus vorba de subiectul acela), 4 zile dupa seara aceea in care l-am prins cu minciuna, nu a reactionat in nici un fel. Adica nu era disperat ca ma pierde (desi eu nu dadeam pe acasa si nu stia ce face sau ce gandesc), nu il vedeam ca ii e rusine, ca sufera (macar cat sufeream eu atunci), ba mai mult, sunea ca el are constiinta curata ca nu a vrut sa faca nimic (ca eu eram mama omida si stiam clar ca nu a vrut sa faca nimic!! ). Ma gandesc acum ca daca nici intr-un moment asa de critic el nu i-a venit in cap sa isi arate sentimentele ca sa ma aduca inapoi, atunci cand?? Pana la urma, a stat de vorba cu cineva (cumnatul meu) care stia toata poveste intre noi si care e un tip foarte inteligent, si el i-a spus ca ar face bine sa lase orgoliul la o parte, sa ma puna pe mine pe primul loc ca eu sunt aia care sufera acum nu el, si el e cel care a gresit. Si apoi mi-a trimis un email si m-a rugat sa vorbim in seara aceea si asa am ajuns sa ramanem impreuna. Eu am binevoit a-i mai da o sansa cu conditia sa nu mai fie minciuna si sa incerce sa se deschida mai mult fata de mine. Smaranditza, cand ne-am casatorit era total invers, foarte romantic, dragutz, comunicativ, dar dupa ce am ramas insarcinata (la 6 luni de la casatorie), au inceput problemele, legate de stres si multe, multe probleme. Cert e ca el a dus greul, eu nu lucram (abia ma mutasem in Spania la el si am ramas insarcinata cand imi cautam servici asa ca nu lucram), in timpul sarcinii ne-am mutat in Anglia si el a dus tot greul si i-a fost foarte greu, si l-a afectat, ma rog, povestea e lunga..cert e ca nici in ziua de fata el nu rezista la probleme, se enerveaza usor, si "loveste" in mine (cu vorba normal), adica isi da oful pe mine si nu vorbeste cu mine cate 3 zile, chiar daca eu nu am gresit cu nimic. Stii de ce descurajez orice initiativa cum ai spus tu? Deci ajungem sa ne certam dupa sa zic o luna de trait ca mosnegii, si el o zi dupa cearta isi revine si atunci face cate un gest dragut, normal ca nu il toc la cap ca il face pentru ca i-am spus eu ba din contra, dupa care revenim la normalul lui, adica o relatie fara sare si piper. Si de aia am ajuns acum dupa atatia ani sa nu ma mai incante un gest facut o data la o luna dupa cearta. Nu mai inseamna nimic, DAR, daca face acel gest, nu ii arat ca nu conteaza, ci din contra, ii zic ca m-a impresionat foarte mult gestul lui etc ca sa il incurajez, insa tot degeaba...pur si simplu nu le are!! Sau, nu simte ca tre sa o faca. Deci Smaranditza, m-ai inteles putin gresit (sau poate m-am exprimat eu gresit), nu ii aduc critici daca face un gest frumos, din contra, stiu ca barbatii trebuie laudati mai ceva ca,copii.. Credeti-ma fetelor, nu incerc sa il schimb exact asa cum vreau eu, dar macar o fractiune din cat as vrea eu sa fie. Si mi se pare normal sa i-o cer. Care femeie poate trai fara dovezi de dragoste? Fara sare si piper in mancarea lui?? Mie mi se par importante.. M-am lungit cam mult, sper ca are sens ce am zis eu, nu mai am rabdare sa recitesc. va pup laura

[Sussy]

Sotul meu la inceput imi facea surprize , aducea flori etc . Dupa un timp si ceva probleme nu ia mai trecut prin cap sa faca lucruri de genul si am inceput sa ma pling si sa ii spun ca ar fi bine sa revina la starea de dinainte dar degeaba. Asa ca am ignorat situatia , nici el nu mai facea mici gesturi dar nici eu. Imi cumparam singura diverse sa ma bucur de ceva nou chiar daca era numai un buchet de flori . Si asa a inceput sa incerce din nou sa imi atraga atentia , daca a vazut ca se poate si fara el, ba cu o floare , o mica atentie .. poate daca ignori cum se poarta la capitolul asta si nu ii mai dai de inteles in nici un fel isi revine singur :)

[ocebine]

quote:

---

Originally posted by lau10
Normal ca daca il pup reactioneaza, adica nu ma respinge deloc. Insa asta e problema...As vrea o data sa vina de la el un gest romantic, o chestie draguta care sa ma faca sa ma "topesc" dpa el. Smaranditza, cand ne-am casatorit era total invers, foarte romantic, dragutz, comunicativ, dar dupa ce am ramas insarcinata (la 6 luni de la casatorie), au inceput problemele, legate de stres si multe, multe probleme. Cert e ca el a dus greul, eu nu lucram (abia ma mutasem in Spania la el si am ramas insarcinata cand imi cautam servici asa ca nu lucram), in timpul sarcinii ne-am mutat in Anglia si el a dus tot greul si i-a fost foarte greu, si l-a afectat, ma rog, povestea e lunga.. Deci ajungem sa ne certam dupa sa zic o luna de trait ca mosnegii, si el o zi dupa cearta isi revine si atunci face cate un gest dragut, Credeti-ma fetelor, nu incerc sa il schimb exact asa cum vreau eu, dar macar o fractiune din cat as vrea eu sa fie. Si mi se pare normal sa i-o cer. Care femeie poate trai fara dovezi de dragoste? Fara sare si piper in mancarea lui?? Mie mi se par importante.. laura

---

Io nu stiu in ce lume traiesti tu, dar reiese clar din postarile tale ca viata asta grea prin care ai trecut este resimtita doar de catre sotul tau in timp ce tu brodezi fantezii Nora Roberts la colt de soba. Dovezile de dragoste intr-o casnicie nu stau la fluturi in stomac zilnic, ci fix la treaba aia cu dusul greului. Daca doar unul trage la jug si celalat bate din gene gingas si viseaza la petale de trandafir presarate prin casa si bai cu spume, pai atunci nu-i prea just. Tu vrei sa fii alintata si mingiata tot timpul, sa fii in atentia lui 24/7, dar mai ales daca nu e genul de barbat (si femeile pot fii asa) care sa fie extrem de expresiv cu sentimentele lui duci o batalie pierduta. Mai mult conteaza pentru o femeie cu capul pe umeri sa aiba alaturi de ea un barbat care intr-adevar poate "duce greul"" decit unul care sta cu capul numai la tertipuri ieftine de a capta atentia. In continuare faci referire la viata ca "mosnegii"...poate ca totusi mosnegutii aia de care rizi tu, daca inca se tin de mina dupa o viata intreaga si stau si se uita la televizor impreuna, au ceva mai solid in relatia lor decit ai tu. Aveti probleme mai mari decit romantismul... Anamaria "I used to be Snow White, but I drifted."

[coltofeanu]

Laura nu-si doreste( din cate am inteles eu) fluturi in stomac si tandreturi zilnic, ci din cand in cand un semn de afectiune, un alint, siguranta ca este iubita, un gest frumos facut din suflet etc. Cere prea mult? Eu am nevoie de aceste confirmari, nu zilnic pentru ca nu sunt absurda, nici eu nu le fac zilnic dar, din cand in cand sunt necesare! Pentru a-mi demonstra ca nu suntem doar colegi... si daca stau si ma gandesc mai bine si intre colegi exista gesturi frumoase ( un zambet, o apreciere, o incurajare - sa nu va ganditi la mai mult), dar intre soti? Parerea mea este ca avem nevoie de astfel de gesturi. Cand acestea lipsesc cu desavarsiere cum spune Laura... eu cred ca este o problema ce trebuie rezolvata.