Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

🎉 Alătură-te Comunității Noastre! 🎉

🔹 Membrii înregistrați beneficiază de:

  • ✨ Funcționalități suplimentare
  • 💬 Participare la discuții active
  • 🏆 Puncte pentru tombole lunare cu premii atractive
  • 🗣️ Oportunitatea de a-ți exprima opinia
  • 🤝 Ajutor reciproc între părinți
  • 🎁 Șansa de a câștiga premii

🚀 Ce te oprește?

Salajence la apel[58]


Recommended Posts

  • Răspunsuri 197
  • Creat
  • Ultimul răspuns

Cei mai activi membri în acest subiect

Nici maine nu este prea devreme pentru viata Tu reusesti sa te bucuri intotdeauna de viata? Sa fii fericita doar pentru ca traiesti, pentru ca iubesti sau iti doresti sa iubesti, pentru ca cineva traieste doar ca sa te vada zambind sau pentru ca tu zambesti stiind ca este posibil ca nimeni sa nu raspunda zambetului tau, pentru ca speri si este minunat sa crezi, pentru ca niste raze palide si sterse de soare pot sa te faca sa uiti de furtuni negre si grele, pentru ca pur si simplu traiesti o viata cand nimic nu pare mai complicat decat sa te bucuri de ea? Recunosc cu mana pe inima ca nu reusesc sa fac acest lucru zilnic. Jocul de-a viata si de-a bucuria ei imi iese ca la carte o data sau de doua ori pe luna. Restul timpului, sunt un om simplu, la fel ca ceilalti, mult prea prins de viata ca sa-mi fac timp sa ma insufletesc de ea. Zbucium pentru ca nu traiesc iubirea pe care mi-as dori-o, ingrijorare ca nu o sa reusesc sa ating tot ceea ce mi-am propus, alergatura si stradanie ca nu cumva mai tarziu sa-mi fac vreun repros, lacrimi pentru ca tocmai am esuat, zambete pentru ca tocmai am izbutit, satisfactie ca fac lucrurile care imi plac cel mai mult. Asta este viata. Asta este viata mea, a unui om cu nimic deosebit de ceilalti. “Nu te intreba de ce are nevoie lumea. Intreaba-te ce te face viu, si fa acel lucru. Pentru lucrul de care are nevoie lumea sunt oamenii vii”. Howard Thurman Niciodata nu este insa prea tarziu sa te izbesti de ea, niciodata nu o sa fie prea devreme ca sa o descoperi. Ca viata sa-ti sara in ochi, trebuie insa mai intai sa te lovesti de ea. M-am hotarat in weekendul acesta sa am parte de cele mai frumoase momente din viata mea: liniste, relaxare, prieteni, un peisaj superb de munte. Timpul, locul, momentul ideal ca sa simti ca sa te simti mustind de viata, sa-ti lasi sufletul sa tremure obraznic, plin pana la refuz de prea multa viata. Viata? Bucurie? Unde? Cand? De ce?... Nu m-am intors insa la fel ca inainte. Am inteles intr-o fractiune de secunda ce nu am inteles in toti anii pe care i-am trait pana acum. Am priceput viata. Nu am priceput insa momentul in care am realizat acest lucru. Nu am inteles de ce ploua marunt si interminabil tocmai in acea zi, de ce masina neagra nu a incetinit la trecerea de pietoni, cum de o anume pelerina albastra de ploaie a ramas imprastiata pe asfalt, la 10 metri distanta de cel care o purta. Iarasi nu am priceput incotro se grabea purtatorul pelerinei albastre. Nu stia oare ca, in repeziciunea lui, nu o sa mai ajunga? Am inteles insa din strigatul pierit al prietenului care se afla la volan, din sunetele stridente ale celor adunati in jur, din privirea disperata a soferului aplecat asupra trupului, din tipatul disperat pe care nu-l putea exterioriza, din tacerile nedumerite ale celor, care, ca si mine, priveau si nu puteau sa inteleaga. A lovit-o! “Poti sa traiesti o suta de ani, daca renunti la toate acele lucruri care te fac sa-ti doresti sa traiesti atat” (Woody Allen) Am inteles ca viata poate sa fie orice, ca viata este orice... mai putin moarte. Am inghetat, simtindu-ma cuprinsa de cel mai dement dor de viata. M-am simtit mica deoarece... nu vazut intotdeauna suferinta celor din jur, am spus si am exprimat prea putin in viata mea, am auzit prea mult. M-am simtit vinovata ca adopt atitutudinea nepasatorului fata de persoanele de care imi pasa cel mai tare, egoista ca afisez intr-un mod nedrept ignoranta. Ca nu pot sa ma bucur de viata fara sa ma intreb cu ce ma aleg bucurandu-ma. Ca nu am priceput ca de fapt viata nu este cum o vad altii, viata este asa cum o percepi tu. Sau cum o traiesti. Incearca sa te bucuri de viata fara sa cauti momente speciale ca sa o faci! Traieste tot. Iubeste tot sau chiar mai mult. Creeaza viata si accepta-i suferintele. Razvrateste-te apoi impotriva ei. Lasa sperantele sa devina palpabile, visurile sa se implineasca. Da viata sperantei. Acorda o speranta vietii. Niciodata nu o sa fie prea tarziu sau prea devreme pentru ea. " Carpe diem ! "
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Iti multumesc, mama... “Copiii sunt inocenti si isi doresc dreptatea, in timp ce adultii sunt slabi si prefera iertarea”. G.K. Chesterton Sa ma ierti, mama, ca nu am stiut sa-ti spun “te iubesc”, sa ma ierti, mama, ca am indraznit sa-ti cer iubirea doar pentru mine cand puteai sa o impartasesti lumii intregi. Sa ma ierti, mama, ca am indraznit sa-ti cer imbratisarile si sa-ti fur saruturile atunci cand simteai ca numai asupra mea se pot indrepta. Iarta-ma, mama, caci niciodata nu le-am meritat cu adevarat… Sa ma ierti, mama, pentru clipele de ratacire pe care le-am trait pe holurile prafuite, aglomerate si rau-voitoare ale tribunalului. Sa ma ierti, mama, pentru ca nu am vorbit serios… Nimic nu este adevarat… poate doar faptul ca imi doream si eu un tata ca orice copil de varsta mea. Dar nu-i nimic, mama, am renuntat la dorintele mele copilaresti cand am vazut cat de mult te straduiesti sa faci din doua personaje de familie unul singur. Sa stii si sa ma ierti... caci te-am mintit atunci,mama. Jurand sa spun adevarul si numai adevarul, mintea mea de copil a tesut numai minciuni convenabile. Sa stii ca te-am mintit: am vrut sa ma fi nascut, mama. Sa ma ierti, mama, ca nu m-am nascut baiatul pe care ti l-ai dorit tu si am devenit fata pe care ai vrut-o mai tarziu. Sa ma ierti, mama, ca incercand sa-ti fac pe plac, am facut exact opusul. Sa ma ierti, mama, daca nu am reusit sa te fac sa vezi ce copil minunat sunt, sa ma ierti ca te suparam pana cand iti dadeau lacrimile de ciuda. Sa ma ierti, mama, ca mi-am dorit sa ma nasc nu pe temelii stancoase, ci la adapostul lor. Sa ma ierti, mama, ca am facut exact ceea ce imi interziceai sa fac. Sa ma ierti daca am vorbit cu necunoscutii, sa ma ierti daca am avut incredere in oamenii care ti-au inselat tie increderea, sa ma ierti ca am facut pe “fratele” mai mare cu surioara mea, sa ma ierti ca am chinuit-o pe ea, dorind sa-ti fac tie rau, mama. Sa ma ierti ca am vrut sa fiu unicul tau copil. Acum ma bucur ca nu am fost singurul... Sa ma ierti, mama, ca stateam cu orele pe terenul de fotbal si ca ne bateam precum chiorii, jerpelindu-mi hainutele nou- noute. Si ca am tocit trotuarele jucandu-ma cot la cot cu baietii cartoane, uitand de papusile pe care mi le-ai cumparat cu drag, mama. Iarta-ma, mama, ca nu am stiut sa ma fac placuta de copiii de la bloc, ca am incercat sa-i necajesc si sa-i trag de par pe rand . Iarta-ma, mama, dar ma simteam atat de fericita stiind ca nu mi-a scapat nici unul... Sa ma ierti, mama, ca am visat cu ochii deschisi la o familie pe care nu am avut-o niciodata si pe care abia mai tarziu am descoperit-o ca o am. Sa ma ierti, mama, ca am visat la tot ce ar fi putut sa fie, dar ne-a fost refuzat sa se intample. Sa ma ierti, mama, ca am indraznit sa am un tata fara nici un Dumnezeu si sa ma ierti ca am crezut ca el este Dumnezeul nostru. Sa ma ierti, mama, daca de ziua ta nu ai primit nicio atentie din partea mea, desi o pregateam cu trei saptamani inainte. Stiu ca te asteptai sa primesti felicitarile facute de manuta mea si stiai din timp ca urmaream sa te impresionez. Le-am facut, mama, din boabe de porumb, din seminte de mac si din paietele furate de pe rochia care iti placea tie atat de mult, dar m-am prefacut ca nu vreau sa ti le dau. Le stiai mama locul. Doar nu o data te-am surprins privindu-le cu atentie. Ramaneai brusc ingandurata pana cand un zambet ciudat iti juca pe fata. Aceeasi sclipire in ochi pe care am reintalnit-o atunci cand am intrat la Facultatea de Arte... Sa ma ierti, mama, ca am fost asa cum nu m-ai invatat sa fiu. Si sa ma ierti daca din rautate nu ti le-am daruit niciodata. Sa ma ierti ca te-am considerat un pic prea puritana, putin mai mult rigida, usor materialista si deloc sentimentala. Nu am inteles atunci ca te aparai de prea mult rau… Erai mama si erai si iubitoare. Eu ceream prea multa iubire... Iti multumesc acum, mama, ca ai pastrat copilul din tine si nu l-ai ignorat pe cel din mine. As vrea sa-ti multumesc, mama, pentru ca luminandu-mi mie prezentul, ti-ai innegurat tie viitorul. Dar nu pot, mama... Ma doare, mama, durerea ta si tacerea ta imi interzice propria limbutie. Ma doare, mama, ca nu am putut sa-ti spun niciodata “te iubesc” cand asta am simtit tot timpul. Ma doare, mama, ca abia cand acum cand am descoperit la randul meu ce inseamna sa fi mama imi doresc sa redevin copilul tau. Iti multumesc, mama. Si… atat… " Carpe diem ! "
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Citat:
citat din mesajul lui anacezara
o blonda, merge la un sfarsit de saptamana la o cabana la munte.coboara la receptie sa bea o cafea. asteptand cafeaua, citeste: clabucet 20 cm; parang 24 cm; iezer 30 cm. - nu va suparati, il abordeaza ea pe receptioner, la ce camera sta dl iezer? " Carpe diem ! "
ce tare-i[:-)))][:-)))][pk]. Peseu:da chiar la ce camera sta iezer?[:D] Bimilit - soacra cu DOUA nurori[bang]! [url="http://ajutatilpedan.uv.ro/?page=main"]Ajutati-l pe DAN sa mearga din nou!Putin cate putin se aduna marea...[/url] [url="http://www.helpsonia.com/"]SONIA, are nevoie de noi[/url]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Citat:
citat din mesajul lui anacezara
Deci , cine vine azi la Simleu sa ridice mana sus !!!! Eu ... prima pe lista .... Altcineva ???? " Carpe diem ! "
suspans, suspans. vor fi ceva surprize.poate placute,poate nu[:D]. Bimilit - soacra cu DOUA nurori[bang]! [url="http://ajutatilpedan.uv.ro/?page=main"]Ajutati-l pe DAN sa mearga din nou!Putin cate putin se aduna marea...[/url] [url="http://www.helpsonia.com/"]SONIA, are nevoie de noi[/url]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

adriana, cat adevar in randurile scrise de tine. hai ca mi-ai inseninat ziua cu ce ai postat[flo]. Bimilit - soacra cu DOUA nurori[bang]! [url="http://ajutatilpedan.uv.ro/?page=main"]Ajutati-l pe DAN sa mearga din nou!Putin cate putin se aduna marea...[/url] [url="http://www.helpsonia.com/"]SONIA, are nevoie de noi[/url]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

mihaela,[url="http://www.culinar.ro/forum/continut/Retete-in-imagini/20310/Kisir/"]uite ce reteta faina am gasit[/url].poate gasesc si eu grau de ala sa o prestez , ca tare bine arata. Bimilit - soacra cu DOUA nurori[bang]! [url="http://ajutatilpedan.uv.ro/?page=main"]Ajutati-l pe DAN sa mearga din nou!Putin cate putin se aduna marea...[/url] [url="http://www.helpsonia.com/"]SONIA, are nevoie de noi[/url]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

fetele, gata intalnirea? Cum fu, va astept la povesti... Bia, super reteta, multzam! Dar bulgur nu e deloc ce zice tipa aia...nu e grau zdrobit! Eu am bulgur intreg acasa, seamana cu graul dar e o alta cereala...uite [url="http://en.wikipedia.org/wiki/Bulgur"]aici[/url]. Am sa incerc reteta sa stii, suna tare bine... [url="http://vorbele.blogspot.com/search/label/vorbe%20de%20copil..."] vorbe de copil...[/url] [url="http://salmi-foto.blogspot.com/"] Hobby[/url]
[url="http://www.nazdravani.ro/"]nazdravanii[/url],[url="http://site.neogen.ro/alinasabau/index.html"]Alina [/url]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Salutare , salutare ! Mai ce bine m-am simtit alaturi de voi , k de fiecare data . Am balotat de numa , tot k de obicei cand mergem la Otilia . Ma bucur ca i-am facut surpriza lui otilia cu oala minune . Sa o folositi sanatosi si sa poata Vlad sa-ti aduca papitza buna la spital cand vei naste . Mihaela , iar am uitat de poze ! Poate data viitoare ! Acum asteptam sa "nastem" si sa-l vedem pe BB Alex ! Va urez noapte buna si va las cafelutza pregatita daca nu mai intrati niciuna pana maine pe DC ! " Carpe diem ! "
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Oaspete
Acest subiect este acum închis pentru alte răspunsuri.

×
×
  • Adaugă...