Cum e la voi?

[mychydutza]

ernestine, partial ma regasesc in povestirea ta. numai ca la noi el plateste facturile, face cumparaturile, asta n-am ce sa-i reprosez, insa tot ce tine de cresterea copilului imi "revine" mie. eu fac curat, eu plimb copilul, fac mancare etc etc.asta e.nu stiu ce sfat sa iti dau......romanul are o vorba: rau cu rau, dar mai rau fara rau! asta nu inseamna ca trebuie sa suporti orice numai sa nu fii singura. insa daca te desparti crezi ca gasesti unu mai bun?????sau tata pt copilul tau?????? incearca sa mai vb cu el, cu toate ca ........"calul batran nu se mai invata la jug" [flo][flo][flo] decat sa bei si sa conduci, mai bine sa fumezi si sa zbori!

[ernestine]

Daca as fii avut convingerea ca gasesc altul mai bun,as fii incercat demult,insa cazurile in care un tata vitreg e mai bun ca unul bun sunt extrem de rare.Sunt constienta ca am ajuns intr un punct in care ii vad accentuat toate defectele si numai vad nimic bun la el.Pe langa faptul ca nu ma ajuta cu nimic,ma nemultumeste felul in care arata..sa ingrasat,este buhait de atat bautura si somn,am incercat prieteneste sa l fac sa inteleaga ca nu e bine,pentr imagine lui in societate,dar nimic nu l opreste de la mult si ce nu trebuie.Acest barbat..traieste ca sa manace,sa bea si sa doarma.Nu are nici un hobby,nici o preocupare..M a uit la el si numai vad nimic din ceea ce m a atras odata.Sunt nefericita,am indurat anii de nemultumire sperand ca va fii mai bine si ca altul mai bun nu stiu daca voi gasii.El crede ca ar trebui sa fiu fericita pentru ca nu ma bate ,nu ma injura,imi da cardul de salariu pe mana,pot cheltui banii cum consider eu(de parca mi ar ramane mare lucru..dupa plata ratelor si a facturilor)Ma uit in jurul meu si vad casnicii asemanatoare.Putin au curajul sa schimbe ceva,din motive mai mult sau mai putin asemanatoare.Un lucru stiu sigur,ca daca as fii avut o casa a mea,as fii plecat demult.Mi e greu sa traiesc asa,nu ma pot preface ca sunt multumita,iar el asta vrea sa par fericita.Probabil ca e greu si pentru el ,sa vina acasa si sa vada in ce ma transformat.E constient in mare parte de toate greselile lui ,insa asteapta tot de la mine primul pas,iar mie i mi este foarte greu.Mi e greu sa uit anii in care i am cersit ajutorul,iar el se inneca in bautura,mi e greu sa uit cand ma dadea la o parte sa si ia paharul,cand singura vegheam fetita bolnava,iar el rupea patul duhnind a bautura,cand ramaneam uitandu ma la un film,pentru ca sotul meu adormise(in wk cand eram singuri)si multe altele.

[filofteia]

Problema nu este "Cum e la noi"...ci faptul ca tu nu te simti confortabil cu ceea ce ai, iar cu timpul va fi si mai rau.... La mine este cam la fel...dar practic eu am luat in "maini" educatia copilului si nu vreau sa-i dau drumul.[:D]

Citat:

Iar acum,eu duc copilul la scoala,eu fac piata,eu vin acasa si gatesc,eu fac curatenie,eu spal,eu platesc facturi,eu fac cam totul.Astazi, am fost la lucru pana la ora 15,am venit acasa m am apucat de curatenie in tot acest timp,purtand discutii cu fetita(care se simte neglijata),am gatit,si acum astept sa se trezeasca sotul sa mancam.

Nu mai fac curatenie, decat cand am timp si pe fractiuni...azi dau cu aspiratorul intr-o camera, maine in alta, poimaine fac de mancare, etc...primul lucru pe care il fac cand vin de la serviciu este sa controlez temele copilului...sa vorbesc cu el, abia apoi celelalte. Marti, joi si vineri il duc la activitati extrascolare...pe drum vorbim despre toate [:D]. Luni si miercuri iesim in parc...cu rolele amandoi...deseori ma apuca ora 24 cu treburi. Problema mea nu este daca voi gasi altul mai bun ci daca voi gasi altul pe care sa-l iubesc mai mult. [:D] Imi este drag asa puturos cum este...pe cand tie pare sa nu-ti mai fie drag...aici este buba.[flo]

[crini]

ernestine, fetele care ti-au spus sa-ti iei o menajera au mare dreptate. Daca voi v-ati descurcat financiar atatia ani, chiar fara sa lucrezi tu, presupun ca acum cand lucrezi aveti ceva mai mult, oricum suficient cat sa platesti pe cineva sa-ti faca menajul. Poti sa te plimbi in timpul asta sa iesi in parc cu fetita ta, nu-i nevoie sa mergi la coafor daca situatia economica nu-ti permite. Dar treburile in casa, dupa mine, trebuie sa le scoti din obligatiile tale din moment ce lucrezi. Cu scoala copilei si la noi tot responsabilitatea mea e, dar asa vreau eu, mi se pare ca nimeni n-o invata, nu-i explica, n-o asculta mai bine ca mine. Intr-un cuvant imi place s-o fac. Punctul cu adevarat preocupant din povestea ta mi se pare bautura. Asta ar fi trebuit sa nu il lasi de la inceput, banuiesc ca stii deja. Tu iti dai seama cat de departe a ajuns, daca e suficient sa ii spui ca nu esti de acord si s-o rareasca sau daca ai nevoie de un ajutor de specialitate. Mult succes si nu te lasa doborata, nu te victimiza! Mami de fetita (1999)si baietel (2004)

[crini]

ernestine, fetele care ti-au spus sa-ti iei o menajera au mare dreptate. Daca voi v-ati descurcat financiar atatia ani, chiar fara sa lucrezi tu, presupun ca acum cand lucrezi aveti ceva mai mult, oricum suficient cat sa platesti pe cineva sa-ti faca menajul. Poti sa te plimbi in timpul asta sa iesi in parc cu fetita ta, nu-i nevoie sa mergi la coafor daca situatia economica nu-ti permite. Dar treburile in casa, dupa mine, trebuie sa le scoti din obligatiile tale din moment ce lucrezi. Cu scoala copilei si la noi tot responsabilitatea mea e, dar asa vreau eu, mi se pare ca nimeni n-o invata, nu-i explica, n-o asculta mai bine ca mine. Intr-un cuvant imi place s-o fac. Punctul cu adevarat preocupant din povestea ta mi se pare bautura. Asta ar fi trebuit sa nu il lasi de la inceput, banuiesc ca stii deja. Tu iti dai seama cat de departe a ajuns, daca e suficient sa ii spui ca nu esti de acord si s-o rareasca sau daca ai nevoie de un ajutor de specialitate. Mult succes si nu te lasa doborata, nu te victimiza! Mami de fetita (1999)si baietel (2004)

[ernestine]

Sunt atat de multe probleme intre noi,incat oricata bunavointa as avea,nu stiu daca s ar mai putea face ceva.Aseara am avut o discutie legata de faptul ca de 2 luni refuz sa ma culc cu el.Nu ma mai atrage si numai am de gand sa fac compromisuri.Daca am incercat sa trec peste faptul ca numai arata bine,am facut o in speranta ca va fii bine,insa dupa ce am descoperit ca avea un depozit de sticle ascunse,am considerat ca nu merita.In fond de ce trebuie numai eu sa incerc sa repar CEVA?.I am atras atentia anii la rand,ca manaca mult,ca sa ingrasat,ca arata rau..nu a binevoit sa mi acord atentie.Nu intelege,spunand,ca pentru el nu conteaza cum arat,pentru ca ma iubeste.Dar dragele mele,eu mi am pastrat masurile de la 18 ani,as putea spune ca arat mai bine decat atunci cand ne am cunoscut.Daca chiar isi doreste sa repare ceva cred ca ar trebuii sa slabeasca,insa nu face nimic in acest sens,asa cum nu face nimic in nici un sens.Si de ce ar trebui sa ma culc cu el,dca nu vreau.Nu inteleg cum poate sa mi ceara asta stiindu mi parerea despre felul in care arata.Chiar nu pot sa l inteleg,vrea sa redevin ceea care am fost,vrea sa fim o familie,este constient de toate greselile lui,dar nu face nimic altceva decat sa mi ceara tot mie,sa fac primul pas.!!!!A facut o obsesie pentru mine,i mi cerseste iubirea,i mi cere iertare pentru anii in care a baut non stop,dar....nu face nimic care sa ma determine sa ncerc sa i mai acord o sansa.

[Ica 1975]

Ernestine, tu poti sa treci peste toate (presupunem ca el se va schimba asa cum vrei) si sa-l privesti ca la inceput? Cum era la inceupt? [url="http://pg.photos.yahoo.com/ph/pilaf_i/my_photos"] Noi [/url] Ce spui sa si infaptuiesti !

[wonderful]

Se pare ca la tine s-au adunat nemultumirile in ce-l priveste,asa pe parcurs.Le-ai tinut in tine si ai ajuns in punctul in care nu il mai iubesti,nu il mai suporti,din cate ai spus,din motive obiective.Ai ajuns un fel de roaba in casa voastra,el primeste si tu tot dai.Cred ca nu-i tarziu sa rabufnesti,sa-i spui nemultumirile pe care le traiesti.Casatoria inseamna un drum lung,de preferat,cu bune si rele,nu numai rele,e ca o caruta la care trag amandoi.La el nu-i numai problema comoditatii,egoismului ci si a bauturii.Cu ultima e cel mai greu de luptat.In locul tau as lupta inca pt. familie si doar daca nu se schimba nimic,sa te gandesti la alte posibilitati.Iti doresc multa putere![flo] [url="http://community.webshots.com/album/560900254VfnRrM"]W[/url]

[ernestine]

Multumesc pentru sfaturi si incurajari.Stiu ca am ajuns intr un punct in care relatia noastra s ar fii putut rupe usor,daca as fii avut unde sa ma duc.In urma cu 3 luni,am descoperit ca ma mintea,nu se lasase de bautura ci bea pe ascuns.In acel moment am simtit ca gata,asta a fost tot.Ceva sa schimbat in inima mea si nu stiu daca voi putea trece peste asta.M a cunoaste ,stie,a trait situatii de acest gen si stie foarte bine ca pot trece peste multe ,pna la un punct.A realizat ca acel punct a fost in acel moment,si a intrat in panica.A facut o obsesie pentru mine,urmarindu ma si analizandu mi fiecare gest,a facut o obsesia din a ma intreba zilnic,daca l mai iubesc si din a insista sa ma culc cu el.A trecut ceva timp de cand nu am mai facut o,insa in perioada in care era foarte ocupat cu sticla,trecea si mai mult timp,si atunci nu avea nici o problema.Ceea ce nu inteleg eu este,de ce nu incearca sa ma recucereasca,de ce nu incearca sa ma ajute,de ce nu incearca sa tina cont de ceea ce mi doresc(credeti ma ii sunt foarte clare cerintele mele),in loc sa ma oboseasca pshihic cu vorbe si atitudini demne de un labil pshihic.Acum imi spune ca ma iubeste,peste 2 minute cauta motiv de cearta.I am spus in nenumarate randuri ca nu ma mai atrage fizic,insa la 2 minute,i mi cere sa ma culc cu el.Chiar nu conteaza ce vreau eu?In acest moment este innebunit sa simta ca l privesc la fel ca innainte de acel incident,este disperat sa simta ca l iubesc,..insa nu face nimic sa poata repara lucrurile,sa simt ca pot sa o mai iau odata de la capat.Nici nu stiu daca as mai putea,insa atitudinea lui,nu face decat sa ma indeparteze si am convingerea ca el personal numai merita a 1000 sansa

[roxanal]

off, Ernestine, daca eu o sa-ti spun acum ca nimic nu merita sa stai in aceasta casnicie o sa-mi spui ca e usor sa vorbesc insa nu este asa trec exact prin acealsi lucru, numai ca am 2 copii, el a decis ca brusc, vrea sa ma recucereasca, ins anu cum vreau eu si oricum, nu ma mai intereseaza si crede-ma, faptul ca s-a ingrasat sie buhait nu are o legatura efectiva ca nu vrei sa te mai culci cu el, putea sa fie si obez, daca era barbatul pe care ti-l doreai, il doreai si fizic, nu trebuie sa arate ca un manechin, asta este ceva superficial(sigur ca era mai bine sa nu fie gras, insa nu asta etse problema, de fapt) ai obosit sa le faci pe toate singura, de parca tu ai facut singura un copil si de parca atunci cand v-ati casatorit scria in "fisa postului" tau ca trebuie sa : gatesti, ai grija de coii, intretii casa, ai grija de hainele lui si de tot restul, iar la el scrie ca nu are voie sa te bata[q]...da..chiar te inteleg..si chiar ma mandresc ca eu am ales sa pun punct unei astfel de relatii, unde sunt total nefericita si singura...da, multi ma condamna, cum sa divortez, dar cum o sa intretin singura 2 copii, cum o sa ma descurc, dar fetele mele or sa creasca fara tata, etc..dar..sa fim seriosi, sa sacrific fetele si pe mine doar ptr el? ptr ca pe fete le-as sacrifica prima oara, ptr ca ele ar invata ca este normala o astfel de familie, e firesc, si ar face exact aceeasi greseala(pe care si eu am luat-o de la parintii mei)..si la fel si eu..sunt tanara si am dreptul la o viata cel putin linistita..daca nu si fericita...de ce nu? doar ptr ca aam gresit cu 17 ani in urma..asta e, am gresit, imi asum, insa acum indrept...ptr ca eu stiu clar ca sotul meu niciodata nu-mi va da ceea ce am nevoie: implicare, iubire adevarata, responsabilitate, respect..si sex de calitate [:D]...so..eu nu zic sa divortezi, insa cred ca ar trebui sa nu ne mai mintim la infinit ca noi suntem de vina ca ei sunt asa, si ca or sa se indrepte..si ca..si ca...acum nu zic ca numai ei sunt de vina, nu ma intelegeti gresit, avem partea noastra de vina, consistenta, insa una mare este deformarea realitatii..ptr ca cei mai multi sunt asa de la inceput insa noi deformam realitatea si ne facem sa credem ca-i putem schimba...da de unde.. succes tati si printesele : http://thumb0.webshots.net/t/57/557/3/38/46/2943338460092654700KuUueE_th.jpg nasterea Ioanei Teodora : http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=87474