Sunt singura

[floridia]

Cam asa incepe si povestea mea"" am fost mereu fata cea cuminte si buna care asculta mereu de parinti si faceam intocmai ce spuneu ei,nu ieseam niciodata din cuvantul lor si toate boacanele celorlalti frati ai mei se spargeau in capul meu.am terminat liceul cu nota mare(nota luata pe merit deoarece parintii nu siau permis sa ma mediteze)si am intrat la facultate prima pe lista la cu taxa, cand au auzit parintii mei au spus sa renunt k nu ma pot intretine si trebuie sa renunt sa am grija de ceilalti frati(acasa mai am 4 frati,eu sunt cea mai mare(unul de 22 ani lucreaza la laminorul in braila,unul de 20 de ani student la politehnica in anul 2,o sora de 18 ani care a fugit in spania si cea mai mica de 13 ani clasa a 7)ceea ce am si facut in schimb mam inscris in braila la scoala de asistente din care am facut 2 ani deoarece a trebuit sa renunt sami cresc fetita bolnava de hidrocefalie externa.asta se intampla acum 2 ani.Acum fetita mea are 2 ani si totul tinde sa mearga spre bine din punct de vedere al bolii.Pe sotul meu lam intalnit pe 4 octombrie 2003 si de atunci mai indragostit de el lucru ce nu prea lea convenit parintilor mei deoarece asta insemna sa piarda sluga de acasa iar pe 20 ianuarie 2004 neam mutat impreuna si asta a adus asupra mea ura parintilor mei,de atunci nu au mai avut absolut nimic de la ei.Pe mine nu ma intereseaza suportul material ci cel spiritual sa ma ajute macar cu o vorba buna.De cand mam casatorit celalalt frate se crede seful in casa parinteasca ,sef cu drepturi depline,si chiar ma dat odata afara din casa parintilor si in timpul acesta mama mea a stat cu mainile in san si se uita la el.Cu nunta sa nu mai spun noi am facut masa in apartament canu neam putut permite o nunta la salon,si pentru aceasta restransa am facut imprumut in banca si avem de platit 10 ani mama nu voia sa vina dak numi iertam fratele iar tatal meu nu a catadicsit sa vina din strainatate la nunta fetei mai mari dar nici sa ma ajute financiar.Nu am avut rochie de mireasa dar si in acea zi tot singura am facut tot soacrele stateau comode la masa si eu facem farfuriile si serveam al masa.Dar pentru ceilalti a facut pana si imposibilul sa le fie bine pe mine nu mau iertat ca mam maritat dar pe sora mea ca nu a terminat liceul si a fugit de.Acum eu ma intreb eu ce am? Nu merit si eu macar cea mai mica atentie de la ei.Sunt buna numai cand ma duc sii ajut la treaba dar dava ma duc sa ma odihnesc nu.Vad mereu parinti cesi ajuta copii si ma intreb oare eu nu am parinti?Nu sunt geloasa pe nimeni dar nu poate sa nu am doara.Voi ce parere aveti?

[claudia_a]

Ai totul... un copil minunat care se insanatoseste si... un sot cu care te intelegi bine (din cate zici!)! [flo] In cazul tau astea ar trebui sa nu te faca sa zici ca esti singura! familia ta e pe primul plan! In second plan... desigur ca familia langa care ai crescut trebuie sa iti fie alaturi pana la... adanci batraneti! Insa raceala intre voi a fost de cand erai mica... asa ca durerea ar trebui sa fie mai mica acum... cand constati ca nu te ajuta... oricum nu te-au ajutat niciodata! Eu mi-as canaliza energia si sufletul spre familia mea si atat! PUpici[flo] Mami si [url="http://picasaweb.google.com/claudiasandu76/Ioana"]Ioana nasturica[/url] Niciodata nu trebuie sa plângi dupa ceva care nu poate plânge dupa tine.

[Bebe Beca]

Pai parerea mea este ca provii dintr-o familie disfunctionala si ca nu are sens sa mai traiesti in trecut. Concentreaza-te pe familia ta, incearca sa nu faci aceleasi greseli pe care le-au facut parintii tai si sa iti construiesti o relatie puternica si normala cu sotul si copilul tau. Ioana [gravi] 13+ si [zana] Rebeca http://community.webshots.com/user/bebebeca http://community.webshots.com/user/bebeca2004

[mariamunteanu]

Te inteleg f. bine dar sa stii ca nu esti singura, ai o familie frumoasa formata din sot si copilul tau. Concentreaza-te asupra lor si lasa-i pe parinti, nu-ti face bine prezenta lor. Nu-i vei schimba, iar aceste ganduri iti vor aduce numai tristete. Maria

[cristina1974]

Grija ta trebuie sa se canalizeze asupra fetitei tale si a sotului,ei sunt ai tai, familia ta. Ce se intampla in familia in care a crescut,lasa deoparte. Stiu ca doare, insa nu trebuie sa pui la suflet. Incearca si tu sa fii rece la ce se intampla acolo. Poate faptul ca mereu ai fost la dispozitia lor i-a facut sa aiba atitudinea asta fata de tine.Vezi-ti de viata ta, bucura-te de fiecare clipa alaturi de fetita si sot, si mai lasa-i in plata Domnului,ca nu se merita tu sa suferi asa,iar lor nici sa nu le pese. Cristina ,Iasmina Timeea si Georgia Helia

[danyelama]

Nu merita sa te gandesti la ce a fost in trecut. Este o mare reusita ca ai reusit sa te desprinzi de ei si sa-ti intemeiezi familia ta alaturi de care tr sa fi trup si sufelet. Nu lasa trecutul sa te coplesesca si traieste in prezent care este mult mai importat. Copilul nu trebuie sa vada tristete pe chipul tau. Creste-l asa cum parintii tau nu te-au putut creste pe tine si sunt sigura ca de fiecare data cand vei vedea bucuria in ochii lui vei uita tot ce a fost pana acum. Fruntea sus si mergi mai departe fara sa privesti in urma. mami de milena (06.01.2007)

[violeta69]

acelasi lucru pe care l-au spus fetele inainte il spun si eu[flo] pt ce te agati de trecut? presupune ca parintii tai nu mai erau in viata! cine te-ar fi ajutat?ar fi trebuit sa lupti singura exact cum ai facut si acum...si bravo tie ca ai reusit! [flo] sfatul meu e sa-ti termini scoala ,cea de asistente...sau si mai departe daca simti ca poti si ai sustinere din partea familiei(cea de acum ca asta e familia ta)... si cand ai tu totul al tau nu mai ai nevoie de nimic de la ai tai...si o sa-ti treaca si chestia cu fratele mai mare care se crede stapan acolo... daca ai tai au hotarat asa ,asta e,n-ai ce le face... iti faci prea multe griji...ca sa zic asa .....nu ai de lucru [:D](fara a fi rea!-e doar o vorba) ai incredere in tine si lupta pt copilul rau si pt sotul tau..pt adevarata ta familie! [pup] Vio,mamica lui Mihnea [avion] viitor "descoperitor" de infinit *GRUPUL FETELOR FANTASTICE* __________________________________________ Tot ce se intampla, se intampla intotdeauna cu un motiv!

[cleo78]

floridia, e greu de dus, dar astia sunt parintii tai. Acolo te-ai nascut, ai crescut,nu poti sa iis chimbi pe ei, si nici cu altii. Probabil tot timpul ai fost supusa, capul plecat, si ei s-au obishnuit asha. Te felicit pt casatorie, pt copil, insanatoshire grabnica la puiul mic. Si sa iti termini cursul de asistente! orice reusita e a ta. De acum, trebuie sa priveshti altfel lucrurile- ai o noua familie. Putini oameni accepta asta asha usor, sunt schimbari prea mari pt ei - si le e greu, nu mai au controlul, asupra ta, asupra situatiei. Daca te consoleaza, mai sunt si altii in punctul asta. Desi am 31 ani, facultate, master (toate la fara taxa), casa mea, sot, copil, mama inca ma suna de 10 ori la rand in disperare, ca de ce nu raspund. I-am taiat-o pas cu pas, inca ma considera copil denaturat, am plans multe noopti, dar am decis sa imi canalizez energia catre copil si noua mea viata. Din ce spui, tu tre sa te rupi de ei. Degeaba ceri prea mult de la un om care nu poate da. Ca nu are ce. Nici fizic, nici financiar, nici sprijin sufletesc. Tu ai un suflet mare, mai mare decat ei. Dar ei abia isi duc greutatile.... Asha cum au zis toate fetele: traieste-ti viata. Lasa trecutul, ce a fost , a fost, sa schimbi si sa retraiesti durerile e f. greu. Esti si tu parinte acum, si cea mai mare realizare a ta e sa faci mai mult decat aprintii tai pt tine. Sa arati ca poti si ca nu e greu. o [fetita] [cool][url="http://picasaweb.google.com/olteanu.mara"]soarele din viatsa noastra [/url] mamica natanga de pe 9.05.2008

[lisaelisa]

Rusine parintilor care fac asemenea diferente intre proprii lor copii ! Dar, este o greseala sa te agati de un trecut care, din cate povestesti, doar tie iti provoaca suferinta. Esti norocoasa ca ai scapat din acea casa si ti-ai construit propria ta familie. Canalizeaza-ti toata energia asupra copilasului si sotului tau. Bucura-te de ceea ce ai reusit prin forte proprii, iar parintilor si fratilor tai acorda-le atentie, numai daca si ei catadicsesc sa te bage in seama. Depinde bineinteles si de tonul pe care il folosesc. Raspunde-le cu aceeasi moneda. Nu are rost sa suferi pt niste oameni carora nu pare sa le pese de tine. Fii fericita cu ceea ce ai. lisaelisa mami de Ancuta [aerob] ingeras iubit si dragalas

[fely_alina]

Buna, draga mea fii multumita ca ai un sot cu care te intelegi si un bebe sanatos, crede-ma asta conteaza cel mai mult. Inteleg ca te doare sa nu ai si parintii langa tine, dar daca ei asa considera ca trebuie sa se poarte, lasa-i in pace, isi vor da seama mai tarziu ca au gresit, tu respecta-i incontinuare pt ca nu ai nimic de pierdut, sunt totusi parintii tai asa cum sunt. Eu sunt casatorita de un an, am un bebe de 2 luni si un sot minunat, insa familia mea e departe, in Suceava, eu locuiesc acum in Constanta, inteleg foarte bine cum e sa fii departe de familie, iar parintii lui sunt la doua blocuri distanta insa nu avem parte de afectiunea lor pt ca au alte prioritati cum ar fi...mai bine nu spun. Deci fii fericita alaturi de familia ta si incearca sa nu-i condamni chiar daca te doare, totul vine de la sine mereu. Sa ai parte de tot ce-ti doresti acum de sarbatori si nu in ultimul rand de multa sanatate. Toate bune! Alina si [copil] Razvan