l-am prins.... DE CE nu recunoaste???

[mihuta]

Kores, eu cred ca ai facut bine ce ai facut. Sa stii ca el nu e deloc calm si linistit asa cum pare. E incordat si speriat si disperat de ce ar putea sa se intample. Ai facut foarte bine ca i-ai spus ce i-ai spus la telefon, nu te duce cu el la nici un tip de la Vodafone, nimeni nu-ti va spune adevarul pentru ca nimeni nu vrea sa distruga o casnicie. Ai sa vezi ca cu cat te retragi tu cu atat devine mai agitat el. Parerea mea e ca nu va ajunge sa inteleaga adancimea raului si nedreptatii care ti s-au facut decat prin suferinta. Si frica de a va pierde il face sa sufere. Spune-i adevarul, ca traiesti in iad si vrei sa iesi din el, ca nu stii inca ce vrei, dar ca timpul explicatiilor s-a dus. Chiar daca ti-ai jucat toate cartile cu o singura mana, tu ai de fapt atu-ul in mana ta : conteaza ceea ce crezi tu, nu ce dovezi mai aduce el. Nu esti la tribunal sa ai nevoie de dovezile clare, ca atata timp cat nu i-ai prins in pat, tot restul lucrurilor pot fi circumstantiale. Conteaza ce crezi tu cu mintea ta, cand esti singura, nu ce spera inima ta. Si asta e ceva cu care el nu poate lupta. Eu sincer nu vad posibila iertarea daca nu exista adevar. Parerea mea. [gravi] 14s + [fetita] Sophia 80%

[reiki]

"ai zis ca te-ai saturat de hartuiala mea, gata si eu m-am hotarit., divortez.punct. la revedere;"; "dar poate intinzind putin coarda la sindu-l sa plece de-acasa va suferi si el acelasi soc de durere...." Cam astfel se rezuma ce vrei tu acum. Sa sufere mai mult decat mine. Sa il doara sa urle. Dar daca are dreptate si nu te-a inselat, daca interpretezi tu aiurea tot? Sau poate ca s-a intamplat ceva totusi. Daca vine acasa si iti zice ca s-a saturat si chiar pleaca de acasa? Se muta de la voi si intenteaza divort? Cand un barbat se satura, este foarte posibil sa si faca asta!!! Te vei simti mai bine? O sa-ti fie ok asa? In general in functie de cat de mult ne dorim un lucru, atat de mari sunt sansele sa se implineasca. Daca vrei sa afli, insista si e posibil sa se intample!!! "lasa-ti inima sa zburde, lasa-ti mintea sa viseze" Nichita

[Victoria_mami]

quote:

---

Originally posted by mihuta Spune-i adevarul, ca traiesti in iad si vrei sa iesi din el

---

Eu cred ca de fapt, ea nu vrea atat de mult sa iasa ea din iad, cat de mult vrea sa traiasca si el iadul, sa sufere si el. _____________________________________________ Mai bine mor neinteleasa de nimeni,decat sa ma tot explic toata viata!

[Maria31]

Reiki are dreptate. Eu l-am tot hartuit si l-am tot gonit pana cand si-a gasit un apartament pe care l-a inchiriat si dus a fost... Acum decizia iti apartine. Eu ti-am mai scris ca ma descurc singura si cu 2 copii. Dar imi lipseste viata noastra de familie si nu numai. Daca esti sigura ca poti sa-l ierti fara sa-i mai reprosezi nimic, atunci fa-o...dar daca vei continua sa-l bati la cap, s-ar putea sa il gonesti si sa plece singur. Si atunci poate ca vei regreta. Si in cele din urma daca el tot insista si vrea sa-ti demonstreze ca nu-i adevarata toata povestea asta, crede-l....cine stie poate ca are dreptate. Pe de alta parte, te inteleg atunci cand vrei sa stii tu tot, sa afli care e de fapt adevarul. Crede-ma ca am trecut si eu prin asta. Am aflat despre cealalta tot. Am vorbit cu ea de cateva ori, am crezut ca ma intelege. Pe moment eram satisfacuta si credeam ca ii demonstram lui ca sunt desteapta si aflu, ca nu ma fraiereste el pe mine... Dar satisfactia nu era nicidecum pe masura dezamagirii a ceea ce aflam. Imi spoream chinul si durerea mult mai mult. De aceea incerc sa-ti spun ca mai bine (daca vrei sa ramaneti impreuna) ar fi sa ii dai crezare si sa lasi apele sa se linisteasca. Vedeti-va in continuare de casuta, de copii si de viata voastra. Iti doresc din suflet multa putere si iti inteleg mai mult decat crezi suferinta si zbuciumul launtric. maria

[mihuta]

quote:

---

Originally posted by Desiree2002

quote:

---

Originally posted by mihuta Spune-i adevarul, ca traiesti in iad si vrei sa iesi din el

---

Eu cred ca de fapt, ea nu vrea atat de mult sa iasa ea din iad, cat de mult vrea sa traiasca si el iadul, sa sufere si el. _____________________________________________ Mai bine mor neinteleasa de nimeni,decat sa ma tot explic toata viata!

---

M-am referit la faptul ca vrea sa-si recapete linistea, sa scape de iadul indoielilor si al durerii, nu neaparat ca iadul ar fi casnicia. Maria31, eu nu inteleg cum adica sa regreti "hartuiala" - care e o consecinta a ceea ce a facut el. Poti sa regreti ca n-ai aflat mai devreme, unii pot chiar sa regrete ca au aflat, poti sa regreti ca s-a ajuns la divort, dar nu cred ca se merita sa regreti ca chiar si in ultimul ceas n-ai lasat de la tine si n-ai pus mai presus nevoia ta de manifestare a durerii fata de nevoia lui de liniste. [gravi] 14s + [fetita] Sophia 80%

[rachel owen]

Kores, ai citit postarea mea? vroiam sa scot in evidenta faptul ca e simplu sa sustii ceva atata timp cat nu e nevoie sa si faci ce spui. Eu i-am luat copilul din brate si i-am spus ca ramane cu el peste cadavrul meu, ca il va vedea atata cat va stabili legea. In final (noi am avut si alte motive de cearta) s-a terminat, e la fel de iubitor cum spui tu de al tau, nu stiu daca are ceva sau a avut ceva de ascuns dar eu i-am spus ca daca m-a inselat (vreodata) nici nu vreau sa stiu, vreau doar sa nu o mai faca. Apoi i-am aratat ce ar pierde daca o face, de la o noapte fierbinte, pana la gatit mancarea preferata la 8 dimineata (ora la care nici nu ma trezesc de obicei). Da, atata timp cat e doar "samanta de scandal" , doar o incercare si o avertizare, si e simplu sa gandesc si eu cum spun fetele, ca orice ar face, eu raman doamna lui, restul ar fi doar ceva trecator, daca poti gandi asa e de apreciat, sunt si care pot gandi asa. Ce conteaza o "ea" atata timp cat tu-i porti numele si cu tine are o familie, o casa, copii. Asa e, daca are atatea calitati, de ce sa-l lasi alteia mai... indiferenta la aventurile lui? Dar pe partea cealalata, mi se pare de neconceput, cum am mai zis. As accepta daca ar fi fost la vreun chef, beat, sa ajunga involuntar la o partida de sex rapida si fara implicatii cu una, dar asa, o aventura e prea premeditat. Adica pleaca de acasa cu gandul la alta, face cu ea ce face cu mine, vine la mine si se preface ca totul e ok? Nu e totul ca intr-un film prost? Poate fi el omul pe care pretind eu ca il iubesc? Un asa parsiv, mincinos, un actor in viata noastra de cuplu? Ma iubeste el si totusi imi vinde zilnic minciuni, si prefacatorie? In loc sa-si petreaca timplu cu mine si cu copiii, si-l pierde in bratele alteia? dar eu nu sunt buna sa il petreaca in bratele mele, eu nu-i ajung? Ca asta nu inteleg. Adica nu sunt suficiet de buna, si se duce la alta, dar atunci de ce sta cu mine, daca nu sunt destul de buna pt el? Si alta ce ii ofera in plus? Treaba cu telefonul nu stiu exact ce sa spun, ca nu ma pricep, dar nici eu nu as crede un dealer la care m-ar duce el, eventual sa cauti sa vorbesti tu cu cineva, nu prin intermediul lui. Si incercati sa conversati, nu doar sa-l acuzi tu, cere-i tu lui o explicatie la toate astea, ce crede el, ce parere are el. El sustine ca nu e adevarat, e fecioara (si sotul meu e) nici nu ma astept sa recunosca vreodata o greseala, e posibil nici sa nu fie adevarat dar pune-l pe el sa caute o explicatie, cu gandirea lui. Pune-l sa caute o solutie pt a depasi impreuna aceasta problema. Te lupti singura cu tot si e clar ca de asta si e asa de greu. El crede ca facand tot ce face (casuta, net, etc, in general lucruri materiale, face ceva, face tot ce ii sta in puntinta. barbatii asa cred, si fecioarele mai mult de atat pt ca pt ele confortul material al familie e mai presus de multe altele) incearca sa te ajute sa treci peste asta (motivat sau nu) dar ai nevoie si de comunicare si intelegere din partea lui. Sotul meu in situatiile de criza, chiar vinovat, face mereu pe victima. Poate asa se complace si al tau, si el se victimizeaza ca tu il acuzi pe el de ceva ce nu a facut, si desi tu suferi cumplit, el nu intelege cum tu poti gandi asa despre el. Spune-i ca unei prietene ce furtuna a starnit toate astea in sufletul tau si cautati impreuna rezolvarea. Chiar ca o razbunare va face mai rau, si tie si relatiei voastre. Sa mai adaug ceva despre barbatii fecioara, ei se decid greu sa paraseasca familia, pt care ar face orice, dar in general decizia odata luata e greu a mai fi schimbata. Daca nu vrei sa va despartiti, daca vrei sa il lasi tu, sa ai tu prioritatea de a inainta divort, incerca sa nu-l impingi sa vada el in despartire o solutie mult mai buna decat incercarea sa treceti peste asta. ______________________________________________________________ Dumnezeu sã te tinã în palma mâinii Sale, iar îngerii Lui sã te îndrume mereu.

[Ale2009]

Kores, de curiozitate, de cit timp folosesti telefonul mobil? Eu am de..... aaaa..... multi ani - cred ca se fac fro 9-10 in curind si NICIODATA n-am patit sau auzit asemena sefeuri cu mesajele. Ce naiba, un mesaj trimis e un mesaj trimis, iar unul primit la fel. Iar mesajele nu se redirectioneaza nici in cadrul aceleiasi retele nici intre ele. Revino-ti in simtiri si nu mai crede toate balivernele! Iar faza cu hackerii, alooooo!!!! Astia se folosesc de numere ca sa iti pape din credit, nu sa trimita mesaje sau sa stearga softuri. Mai ales mesaje care se potrivesc de minune cu situatia locala. Mi se mai intimpla si mie sa primesc sms-uri aiurea de la necunoscuti, dar niciunul nu a ramas neelucidat. Nu ma arunc in sfaturi genul divorteaza/ nu divorta, pt ca este numai decizia si viata ta. Daca ramaneti impreuna, e posibil sa ai o viata chinuita de indoieli si suspiciuni care iti vor amari o mare parte din viata... Cu timpul vei ajunge sa-l urasti, sa-i urasti fiecare gest, fiecare cuvint... nu vei mai crede nici un cuvint din ce va spune si il vei privi si trata mereu ca pe un tradator si un mincinos... Daca va despartiti, iti va fi greu, vei renunta la multe, vei plinge sa-ti sara okii, iti va lipsi, iti va fi dor... Dar pentru o vreme... apoi vei reusi sa te aduni si sa iti gasesti intai linistea si apoi fericirea... Nu stiu daca este o solutie viabila sa mai faci sapaturi... Daca insisti, risti sa afli lucruri extrem de dureroase (vezi mesajul nr.2, ala cu apartamentul) si nu vei simti altceva decit simti acum. Vei avea tot asa, o zi buna si una proasta... Doar ca cele proaste vor fi si mai proaste...iar cele bune se vor transforma incet incet in zile proaste... Vrei tu sa afli cine a avut initiativa? cind se intilneau, ce faceau? Nu e clar? Pentru ce vrei sa recunoasca? Asa, de dragul iubirii care v-a unit sau din respect? Astea nu mai sunt, din moment ce face ce face... Vrei sa recunoasca doar pt a-ti satisface tie orgoliul si pt a te convinge ca nu esti nebuna. Sunt barbati care jura pe mama care i-a facut, pe copii, pe viata lor, cu mana pe toate icoanele si inconjurati de luminari... L-ai prins, asa cum bine ai zis si el va muri cu NU in brate, orice ai incerca tu sa-l faci sa spuna... De aici si imbarligatura mizerabila cu hackerii de telefoane [alcool] Cel mai probabil este o simpla aventura care a degenerat in momentul in care tu ai gasit telefonul si mesajele... probabil s-ar fi stins asa cum a inceput si tu n-ai fi aflat niciodata... de aia se chinuie atit de tare sa-ti arate ca el nu e cu nimic schimbat... face casa in continuare, la fel de zelos, iti ofera partide de sex excelente, e super tata... acu nu vrea decit sa uite ce-a facut si daca este posibil, pe tine sa te loveasca amnezia... Ia o singura decizie: poti sa treci peste asta CU ADEVARAT sau nu. Si vei sti ce ai de facut.

---

Toate lucrurile se intampla cu un scop | [url="http://photos.yahoo.com/alexandraiordanescu"]Alé[/url] |

[rachel owen]

Eu am o intrebare daca imi permiti. Dilema ta e "de ce nu recunoaste" sau ce ai face tu inselata fiind? Conteaza ca nu recunoaste daca tu consideri ca a facut-o? Incapatanarea lui de a recunoaste are vreo influenta in a capata iertarea ta mai usor? Daca ar recunoaste l-ai ierta? Gandeste-te la asta... ______________________________________________________________ Dumnezeu sã te tinã în palma mâinii Sale, iar îngerii Lui sã te îndrume mereu.

[Elise]

kores, E copilaresc sa iti propui sa-l faci sa sufere. Faptul ca lui ii e rau nu va face sa-ti fie tie mai bine: iti va fi la fel de rau. Sau si mai rau decit lui. Nu te transforma in kamikaze, ca n-ai pentru cine. Atitudinea asta de "nici nu-l las dar nici nu-l iert ca sa vada el... " nu va face decit sa se intoarca impotriva ta. Si mai e ceva: demnitatea ta, de om. Un barbat e doar un barbat. Oricit te doare, este foarte jalnica postura de a-i interoga si ameninta cunostintele, de a bate pe la usha firmelor mari de telefonie mobila ca sa iti aduca ei dovezi ca te-a inshelat barbatu' sau nu... Eu n-as face-o. Am mai multa demnitate de atit. As considera ca, da, m-a inselat, punct. Probabilitatea sa n-o fi facut nu cred ca merita luata in calcul, in conditiile astea. Nu sint nici prima, nici ultima in situatia asta, si nu e vina mea. Din momentul asta, ce vreau sa fac? Sa-l las, sa imi continui viata cu el? Si de decizia asta depinde daca ramin - sau nu - ostila. Elise & [url="http://i177.photobucket.com/albums/w214/bblisa/63.jpg"]BBLisa[/url]

[buli]

eu cred ca trebuie sa faci cumva sa te opresti din nebunia asta. poate o saptamina separati (nu despartiti) v-ar prinde bine. la amindoi. tu ar trebui sa decizi daca mai poti ramine cu el si apoi sa discutati continuarea, dar parerea mea e ca trebuie sa respiri adinc si sa te opresti din toate (amenintari, cercetari, discutii). astea se justifica o zi-doua-trei imediat dupa ce ai aflat, dar cit ai s-o duci asa? iar razbunarea nu ajuta deloc-deloc, dimpotriva. esti un om bun si, in final, tot tu te vei simti aiurea. eu, daca as fi in locul lui, si as vrea sa traiesc alaturi de tine, n-as recunoaste pt. nimic in lume. daca as vrea sa ne despartim, as recunoaste. gindeste-te ca daca acum admite ca te-a inselat, n-ai sa te multumesti cu atit. ai sa vrei sa stii cum, de ce, ce avea cealalta mai frumos, ce facea cu ea si nu facea cu tine .... etc. deci, las-o asa, hotaraste ce vrei si apoi actioneaza in consecinta.