Nu imi iubesc sotul!

[kariguld]

Citat:

citat din mesajul lui mariamunteanu Bun venit pe DC ! Variatii pe aceeasi tema. Alt nou-venit, alt subiect, aceeasi tema - femeia cu copil mic care nu se poate desparti de sot in ciuda zecilor de motive pe care el i le ofera. La mai multa imaginatie ! Maria

Maria, parca am fi surori! la fel am gandit si eu. acum pe bune, tu anuscha ce astepti sa ti se spuna? ce sfaturi doresti? ca treaba-i simpla.....doar ochi de vazut si putere de actionat iti trebuie! ************************* [url="http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=132054"]Vocea mamei, ciripitul pasarelelor, sunetul dulce al ploii de vara...PENTRU SONIA![/url] [url="http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=124757"]MIHAITA ESTE UN COPIL NORMAL! CU AJUTORUL MEU, AL TAU SI AL TAU SI AL TAU[/url] *************************** ~ Mare pacoste sa nu ai destul duh ca sa vorbesti frumos, nici destula judecata ca sa taci cand trebuie~ Jean de la Bruyere

[bertha]

Eu cred ca il iubesti. Dar e greu sa recunosti, in primul rand fata de tine insuti, pt ca se potriveste ca nuca-n perete cu idealul tau masculin. Parerea mea e ca o femeie nu sta cu un barbat inferior dpdv profesional, care nu munceste, nu corespunde standardelor ei dpdv al educatiei, vorbeste incorect etc daca nu are niste sentimente fata de el. Eu cred ca iti pare rau sa va despartiti pt tine, nu pt copii. Multe femei explica nehotararea de a iesi dintr-o relatie aducand ca argument copiii, cand tocmai ei ar trebui sa fie argumentul pt incetarea unei relatii anormale sau deteriorate iremediabil. Sfatul meu e sa te analizezi bine, sa vezi ce simti. Daca exista sentimente, mai dati-va o sansa, vorbeste cu el, explica-i treaba cu slujba...nu e grav ca n-are studii, e grav ca refuza sa munceasca, fie si pe bani putini. Daca in inima ta nu gasesti nimic pt el...mai bine mergeti fiecare pe drumul lui. Succes![flo] Bertha, mamica a doua comori - [bonjovi] Darius-Andrei (DN 08.06.2004) si [zana] Ioana-Ruxandra (DN 12.11.2008) [url="http://community.webshots.com/user/bertutza"]poze[/url] [url="http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=131933"]Cum s-a nascut Ioana[/url]

[Un_cabotin]

Am cunoscut, indirect, cazuri similare, si-mi permit sa spun si eu cate ceva: 1. Te saturasei si iti era f. greu singura cand l-ai cunoscut. Pur si simplu te-ai 'agatat' de (primul pai) el... 2. Nu va potriviti. 3. Nu-l iubesti. 4. Ti-e teama de singuratate, de necunoscut... de reactia copiilor. 5. Nu ma leg de studiile lui, sau de cat e de cultivat / inteligent. Dar din povestea ta rezulta ca e un om de nimic. Iar tu intelegi asta foarte bine. Trage tu concluzia. Succes!

[ellej]

Citat:

citat din mesajul lui anuscha2009 multumesc mult ellej faza cu idealul proletar a fost foarte tare. multumesc mult adina iulia. Exact ceea ce ai spus tu nu vreau sa se intample. Nu vreau sa ies din aceasta relatie fluturand - stii ti-o spun in fatza esti cum esti si nici nu muncesti. Eu imi pun pleata pe spate si o tai. Sunt multe de luat in consideratie daca m am bagat - si pot sa mi le asum Vreau sa-mi reevaluez pozitia si nu vreau sa sufere nimeni din aceasta relatie mai ales ca sunt doi copii la mijloc fata mea care a fost si ea incercata si baiatul lui care e destul de mare si de la 6 ani tot traieste cate o separare. pentru violeta 69: uite ca am stiut si am zis ca nu conteaza asta ca in timp se pot schimba lucrurile pe premiza ca daca nu ai mancat ciocolata de crocobaur si cand mananci prima data si consideri ca e mai buna decat aia cu rom o sa o mananci numai pe aia. Eram intr-un moment de prea mare slabiciune si nu pot sa intru in detalii acum cand am acceptat relatia. Ceea ce a contat pentru mine a fost ca imi arata caldura. ca ma iubea, ca ma dorea, ca imi promitea siguranta. Nu-s genul de femeie care se uita la telenovele si crede in iubirile romantioase care iti dau lacrimile. Credeti-ma pe cuvant daca stau langa un om pe care nu l-am iubit ca nu visez la o dragoste gen X telenovela. ce s-a mai intamplat intre timp; un prieten m-a sunat aseara si mi-a spus ca isi face bagajele sa plece -eu eram deja de marti la mama, dar instantaneu m-am dus acasa. Acasa circ; mi-a cerut inelul si cerceii pe care mi i-a daruit la, telefonul mobil si alte cateva bunuri care au fost cumparate strict din banii lui, spunand ca duminica pleaca la tara la parintii lui si transfera din nou copilul la scoala din sat. A iesit un scandal monstru si totul s-a petrecut in fata baiatului de 10 ani.In toiul scandalului l-am implorat sa nu faca prostia cu copilul. Asta nu o pot accepta. Ar fi ca un fel de esec pentru mine si nu vreaau. Dimineata la ora 10 avea programat la scoala sa mearga sa ia foia de transfer. La ora 9 si jumatate m-a sunat si m-a intrebat daca vreau sa ne impacam. Sa-i dau raspunsul repede pentru ca sa stie daca ia transferul sau nu. I-am spus ca vreau sa ne mai gandim sa vedem ce nu merge si daca avem de ce sa o ducem mai departe. Tot in cursul zilei de astazi m-a sunat si baiatul lui ca sa ma intrebe daca ma impac cu tatal lui. I-am spus ca nu stiu si el mi-a replicat ca daca vreau sa ne impacam stie el ce sa faca sa nu ne mai certam - tine el banii si ne da cu portia. Si sa ne mutam cu totii la tara la soacra-mea (acolo la bunica lui a fost foarte fericit) pentru aceste lucruri si pentru ca imi place sa cred ca am coloana vertebrala as vrea sa incerc sa-l iubesc. Nu mai vreau sa-l mai mint. As vrea sa fie si un lup mancat de oaie adica sex on the bitch cu femeia de servici si academicianul. Pentru cele care nu intelegeti sub nicio forma cum de am putut sa fac asa ceva, am sa va spun un joculet pe care il faceam noi la un anumit curs in facultate. Studentii au avut de raspuns la o intrebare - pentru ce bine personal de genul masina, casa, avamsare profesionala ati manca la propriu un cc?? . Eu am avut un eseu cu argumente pe doua pagini ca niciodata pentru nimic in lume nu as lua nici macar un varf dintr-un cc. In viata m-a urmarit acest joculet propus de profesorul repectiv si mi-am dat seama ca l-am mancat pentru foarte foarte putin de multe ori si am vazut oameni care in opinia mea l-au mancat pentru si mai putin. Asa ca sa nu ma condamnati pe principiul ca niciodata sa nu spui niciodata!! Ana mami de fetita!! Oare si de baiat??? ast

Intreaba-te 3 lucruri: 1 Daca nu ar fi copii la mijloc, ai mai ezita in privinta divortului? 2 Daca ai putea-o lua de la inceput, te-ai mai marita cu el? 3 Esti dispusa de dragul copiilor (fata ta il iubeste, educatia si echilibrul baiatului lui n-ar mai avea de suferit) sa continui compromisul? Odata clarificate, ar trebui sa poti lua o decizie. Mare e gradina lui Dumnezeu si multe animale sunt in ea :)

[hellene_n]

1. nu cred ca nu-ti iubesti sotul . din cate am citit, cred ca va iubiti. 2. in momentul in care nu exista bani, suficienti cat sa asigure un nivel decent de existenta, INEVITABIL, apar conflicte. frustrarile rezultate in urma lipsei banilor se vor reflecta in bunul mers al relatiei. si asta.....la multi dintre noi....fara sa o constientizam. so, draga anusca......daca vei avea rabdare sa va reabilitati financiar, vei vedea ca-mi vei da dreptate. 3. voi PATRU sunteti deja o familie. poate ca cearta asta e menita sa va arate acest lucru. multe dintre conflicte au un singur rost - acela de a-ti indica lucruri pe care nu le-ai vazut inainte. eu, personal, a trebuit sa trec printr-un astfel de dus rece ca sa realizez ca-mi iubesc sotul mai mult decat pe orice alt barbat , ce existase anterior in viata mea. iti /va tin pumnii siva doresc ca de acum sa depasiti impreuna toate problemele. pentru ca viata iti rezerva mereu si mereu alte obstacole. mult succes!!!!!!!!!![flo] "iubirea adevarata e cea care trece de testul timpului. restul....sunt niste esecuri."

[anuscha2009]

Multumesc pentru suport Acum lucrurile in familia mea s-au mai echilibrat, pentru ca eu si sotul meu am facut o intelegere. Fiecare cu banii lui Aceasta intelegere m-a mai calmat si e un pic mai linsite. Acum sa nu credeti ca impartim totul la sange si eu nemernica ma lafai in bunatati si sotul meu si copilul lui se uita. Nu nicidecum. Multumesc inca odata ellej - cuvantul potrivit la locul potrivit AM reflecat la intrebarile tale si am raspuns astfel; 1 Daca nu ar fi copii la mijloc, ai mai ezita in privinta divortului? 1. Daca nu ar fi baiatul lui NU m-as mai gandi la separare. 2 Daca ai putea-o lua de la inceput, te-ai mai marita cu el? NU nu m-as mai marita cu el - cel putin nu asa de repede, dar as incerca o relatie cu el. 3 Esti dispusa de dragul copiilor (fata ta il iubeste, educatia si echilibrul baiatului lui n-ar mai avea de suferit) sa continui compromisul? Sunt dispusa sa continui, dar nu in compromis. Intr adevar stiu ce trebuie clarificat, relatia cu baiatul lui in prmul rand. Am sa vorbesc putin despre asta. Pana sa vina la noi, baiatul a locuit cu bunicii lui -actuali mei socri. Divortul sotului meu s-a intamplat foaste repede, intr-un concediu a lui din strainatate cand a observat ca sotia il insala. In cateva zile s-a impartit totul: casa, masa, masina si copii. <<Mami>> nu a vrut sa pastreze ambii copii, numai pe considerentul ca nu i-a facut singura. Pentru ca baiatul a suferit o trauma brusca a separarii, bunica l-a rasfatat cum a putut ea mai bine. La 10 ani bunica il spala il imbraca, il dezbraca ii cara ghiozdanul pana la scoala, ii aducea mancarea la pat, ii aducea apa - tot ce baiatul vroia - ca sa nu sufere copilul. Pentru ca copilul este foarte bolnavicios si raceste repede, bunica nu-l prea IL lasa afara (si ca sa nu se intalneasca des cu mami) asadar baiatul petrecea peste sase - sapte ore zilinic in fata calculatorului si a televizorului, strigand la bunica cand avea nevoie de ceva. Biata femeie lasa treaba si servea printisorul. Cand a venit la mine eu nu am putut sa-i aplic acest tratament, una din lipsa de timp - muncesc 10 ore pe zi si sambata - plus ca nu mi se pare corect, sanatos si educativ pentru un baiat de 10 ani sa fie servit ca la hotel, fara sa isi asume nicio responsabilitate. Nici fetei mele nu ii aplic acest tratament. Un alt lucru de conflict este ca nu invata. Daca sta atatea ore la calculator, e de-a dreptul obosit si nu mai are chef de lectii. De aici au inceput certurile. Indiferent pe ce ton ii spuneam sa faca ceva se supara si avea urmatorul comportament: incepea sa planga, mumai vorbea cu mine ore in sir sau se ascundea prin casa de il cautam siderata crezand ca a lunecat de la geam. Mai nou imi spune ca de ce sa ma asculte ca nu sunt mama lui. Pe de alta parte acum <<MAMI>> il suna zilnic intrebandu-l pe unde l-am mai plimbat, ce i-am mai cumparat si invatandu-l sa-mi spuna duc EU la doctor ca sa vedem cauza sensibilitatii lui La toate acestea sotul meu ramane pasiv spunandu-mi sa-l las in pace sa face ce vrea el. Dar nu chiar in pace, pentru ca trebuie sa le calc sa le fac mancare , sa-l ajut pe baiat la lectii si nu in ultimul rand sa cotizez. Daca nu il duc unde vrea copilul si cand vrea copilul pe banii mei ca el nu are job sunt rea se vede de la o posta ca sunt ,,mama cu cioc,,( asa se spune la tara la mama vitrega) etc etc Incepand de la aceste responsabilitati care atarna numai in spinarea mea, imi spun ca pentru ce atata chin ca nici macar nu l-am iubit Imi spun ca sotul meu are o idee invechita despre femeia care trebuie sa se sacrifice pentru copii si simt ca nu sunt apreciata pentru ceea ce fac, nu stiu pentru ce sa o fac, atat timp cat eu nu l-am iubit pe sotul meu atat timp cat copilul nu ma respecta. Ana mami de Mara!

[andrath]

Pai da, din punctul meu de vedere, tu esti o "mama cu cioc". Hai sa punem situatia inversa: TU ai sta acasa, fata ta ar avea o problema de adaptabilitate ( ce naiba nu intelegi? Baiatul are 10 (ZECE)ani, si deja a trecut prin mai multe decat altii la varsta matura!!!!!)si sotul tau, care nu te iubeste si te-a luat doar fiindca avea nevoie de menajera, iti scoate pe nas ca iti intretine copilul.Iti place tabloul? Ai mai multa mila de un copil care a fost parasit de mama, fiindca, orice s-ar spune imparteala asta ca la aprozar a copiilor tot parasire se cheama, si nu te mai incrancena atat. Imi pare rau, dar esti ingrozitor de imatura si lipsita de intelegere. Parerea mea! " If at first you don't succeed, failure may be your thing."

[anuscha2009]

andrath si mie imi pare rau ca imi pui etichete fara sa ma cunosti si fara sa-mi ,,citesti,, cu adevarat punctul de vedere. Daca tu crezi ca tatal sta cu carpa in mana toata ziua si calca si spala si se ocupa de educatai celor trei copii pe care ii are acum in dotare te inseli amarnic. De multe ori nu face nimic, eu vin la opt seara si trebuie sa ma ocup de tot. Tabloul invers nu pot sa-l vad nici in cel mai urat vis al meu, deoarece eu muncesc de la varsta de 17 ani nici cand era fetita mica mica nu am stat acasa. Singura perioada cand nu am avut job a fost o parte din perioada in care am fost studenta - dara atunci nu am lucrat pentru ca aveam bursa. Ana mami de Mara

[Contrapunct]

Din pacate, andrath, lucrurile nu par a fi chiar atat de simple.Anusha2009 afirma ca nu isi iubeste sotul si, se pare ca nici pe copilul acestuia nu il place, daramite sa il iubeasca. Acum, e foarte simplu sa ii reprosam anushei ca nu se poarta ca o mama adevarata cu acest copil. Evident, copilul are o soarta trista si este o victima a acestei situatii. Situatia ideala era ca anusha sa isi iubesca sotul si pe copilul lui in aceeasi masura ca pe copilul ei si s-ar fi purtat ca si cu acesta din urma. Din pacate, lucrurile pur si simplu nu stau asa. Ea nu ii iubeste pe niciunul. A gresit maritandu-se in lipsa iubirii, nu s-a gandit destul la ce presupune un astfel de maritis, desi si-ar fi putut da seama ce urmeaza fara sa isi puna prea mult imaginatia la contributie. Insa nu a facut-o si acum iata ce a iesit. Asadar, cred ca nu ii putem critica un sentiment (neiubirea), in schimb, da, ii putem critica o actiune (maritisul). Sa ii ceri sa se poarte ca si cum ar iubi acest copil, este prea mult. Nu stiu cati dintre noi se pot purta cu cineva care in mod evident ne detesta aplicand toate preceptele crestine, raspunzand la ura cu iubire. Eu nu as putea, spun sincer. Eu, insa, nu cred ca m-as fi maritat cu un om pe care nu il iubesc, care mai are si un copil pe care nu il iubesc de asemenea. Anuscha2009, lasa-i sa plece. Ai gresit pana acum, lasandu-i sa plece faci sa inceteze aceasta greseala. Nu il iubesti pe copil, inteleg, insa nici el nu are nici un motiv sa te iubeasca si asta nu poate sa va faca niciunuia viata usoara. Lipsa de iubire dintre voi e cronica si nu cred ca ati putea deveni vreodata o familie normala. Fiecare dintre voi se simte haituit de celalalt si asta este traumatizant pentru toata lumea. Despartiti-va amiabil si vedeti-va fiecare de viata lui. Singuratatea este infinit mai buna in cazul vostru decat situatia in care va aflati si in care, din pacate, sunt implicati si copii nevinovati.

[erinula]

nu te supara,dar tu insati scrii cu greseli gramaticale.nu folosesti semne de punctuatie.....in schimb ,barbati-tu,e un agramat si n-are studii superioare ......foarte nostim !