Tatici participanti la nastere

[carolinah]

Noi avem 2 copii si pe amandoi i-am "nascut impreuna", nastere indusa. Sotul meu mi-a povestit dupa prima nastere ca a fost cumva ciudat, era ca si cum s-ar fi detasat emotional si a ramas cu partea practica: eu eram acolo, trebuia sa ma ajute, ajuta cum putea etc. Eu recunosc ca as fi fost pierduta fara el, cu toata epidurala mea. La al 2-lea copil stiam deja cam ce si cum, n-am estimat ca nu va prinde epidurala... Oooops, ca atare marea lui grija a fost sa ma tina pe mine focusata pana la capat, ca eu, escapista, ma panicasem si nu mai voiam sa colaborez... deloc... Nu s-a gandit vreo clipa ca nu eram prea apetisanta in momentele alea... Stia pentru ce venisem si isi concentra fortele de toate felurile spre telul final: sa plecam cu un bebe sanatos in brate acasa! Si da, nasterile fetelor noastre sunt pentru amandoi amintiri f pretioase si o piatra f solida la temelia casniciei noastre[flo]. Caro

[danangie]

Am nascut de 2 ori si sotul a asitat la amandoua nasterile. La a doua pana sa se decida astia daca e timpul sa nasc sau nu m-au cam tinut acolo si sotul pe hol. La care primesc un mesaj de la el: sper ca nu nasti fara mine!![pk] Sotul a avut un impact frumos. Poate si pentru ca el e obisnuit cu chestiile astea. Lucreaza in reanimare. Dar chiar si asa la prima nastere era cam palid saracu' [:)] dar si-a revenit repede si mi-a zis ca a fost o experienta de vis si nu esxista comparatie cu asa ceva. Ma rog, el nu a ramas cu sechele. I s-a parut absolut superb si ar repeta inca de 10 ori acest lucru. Si-apai eu m-am si simtit tare bine dpdv psihic stiindu-l acolo langa mine.[pup]

[url="http://community.webshots.com/user/danangie77?vhost=community"]DANA [mamica] a doua minuni : pepenasul [copil]ALESSIO si dovlecelul [bebic] MATTIA[/url]

[url="http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=123502"]S-a mai nascut o stea: ALESSIO MICHELE! (07/06/2008)[/url] A doua minune din viata mea: MATTIA GABRIEL! (21/10/2009)

[sdcristian]

pai na, sunt situatii diferite. la nastere femeia nu e singura, are doctori, moase, asistente... un card de oameni care o pot ajuta, asa ca tatal poate avea o contributie, dar si fara el, treaba are sanse sa iasa foarte bine daca am fi in varf de munte si unul din noi ar fi ranit (ca si eu sunt sensibiloasa) ar fi cu totul si cu totul altceva, cand am fi singuri si unul ar depinde doar de celalalt. atunci poate sa apara un puseu de adrenalina - cand faci ceva ce nu ti-ai imagina vreodata ca ai putea face, si-ti dai seama de asta abia dupa. deci sa nu ma intelegeti gresit, nu sunt impotriva participarii tatalui, atata timp cat e de ajutor mamei. doar sa nu fie atat de speriat cat sa o sperie si mai tare pe ea. si da, toata admiratia pt cei care sunt stapani pe ei si ii transmit tarie in momentele acelea. dar si intelegere pentru cei mai slabi din fire. (la fel cum am intelegere pentru o femeie care alege operatie de frica unei nasteri naturale). suntem oameni diferiti si reactionam diferit in anumite situatii.

[ramonapreda]

DarkBendis,sunt de acord cu tine,dar sa stea la capataiul meu si sa vada ceea ce vad si eu,nu mai mult,asta spuneam. cdp,din cate am priceput eu, a facut mai mult decat sa-si sustina sotia. sa fie alaturi de sotie,nu de medic si asistente.

[inaioana]

Ramona, de ce? Ioana cu Serghei (2 mai 2006) si Katja (30 martie 2004)

[DarkBendis]

Hehe am discutat si noi faza cu "statul la capatai"... dar am fost avertizati ca sansele sa nasc natural stand frumos pe spate cu picioarele pe "capra" sunt foooaaarte mici (aici de fapt asta e pozitia cel mai putin recomandata). [pup][pup] Dark Bendis & Hogmanay Baby (31.12.2008) [cavaler] "Ye harm none, do what thou wilt shall be the whole of the Law"

[ramonapreda]

mie,sincer,mi se pare destul de neplacuta imaginea unei femei,intelegi la ce ma refer,cand naste.

[ramonapreda]

si eu am nascut prin cezariana si a stat sotul meu cu mine in brate pana am intrat in sala de nasteri si apoi imediat dupa ce am iesit ...pana l-am trimis eu acasa,noaptea,eu nascand dimineata,iar pt mine a fost suficient.

[accept92]

Eu prefer sa raman in ochii sotului un 'obiect sexual', nu o masina de facut copii.[:D] Nu de alta dar la copii suntem pe cale sa ne atingem 'norma', in schimb sex mai avem mult de facut.[:)] De aceea nici vorba sa-mi adoresc ca sotul sa asiste la nastere. Eu sunt pentru imaginea traditionala a tatalui asteptand plin de emotii sa vada bebelusul si sa intrebe daca si sotia este bine si o poate vedea...mi se pare mult mai sexy asa.

[sdcristian]

si mie mi-a fost de mare ajutor ca nu se uitau la program de vizite - daca in timpul operatiei eram pe maini bune, in restul zilelor chiar a fost foarte important pt mine sa fie sotul acolo de dimineata pana seara. altfel cred ca faceam cu nervii de tot- oricum sufeream dupa operatie si ca nu puteam iesi, era gerul gerurilor. si-l lasau sa stea toata ziua, iesea din camera doar cand venea vizita