Casatoria

[martie]

Citat:

citat din mesajul lui conchita intelepciune

Ceeee??[wow] Cand esti [cina2], intelepciune??? Cum faci asta? Zi si mieeee!! Adica asta cu intelepciunea, te rog, m-ar salva de multe necazuri pe viitor.[:D] Martie & Bebica [bb] & maimuta Sara[zana]

[conchita]

martie, da' mi-ai zis vreodata dumneavoastra? si eu n-am fost pe faza?? vai, as fi notat in calendar, ultima oara am auzlt apelativul asta acu 8 ani. :-)) intelepciune, desigur! altfel, ai fi citit prin ziare stirea conform careia un el si-o ea au fost gasiti inconstienti pe pardoseala de la bucatarie, el culegand ultimele picaturi din conserva de fasole, iar ea cu dintii infipti intr-o lingura de lemn pe care mai ramasesera ceva urme de dulceata. tu zici ca dragostea invinge totul si ca oamenii se schimba cand iubesc. ok, si eu am inceput sa gatesc cand am devenit mama. acum nu mai are nimeni loc la bucatarie de mine. [pk] concluzia on topicoasa fiind ca lipsurile partenerilor nu-s chiar asa catastrofale, numai sa nu fie aceleasi la amandoi! :-)

[rein]

Simali[flo] Cred ca e ceva absolut normal sa iti testezi partenerul inainte de casatorie. De fapt cred ca modul cum faci testarea este dovada cunoasterii de sine: ce astept eu de la acel care va fi langa mine la bine si la rau? Automat: ce inseamna pentru mine bine( dau niste exemple): sa merg saptamanal in club, sa merg la shopping, sa citesc, sa merg pe munte, sa mananc mult; ce inseamna pentru mine rau: ca sunt grasa si cu tendinte de mai rau, ca nu-mi rezista banii in mana, ca am gura mare, ca nu ma deranjeaza mizeria, etc. Daca merg in club vad si eu cum se uita dupa fete: le arunca o privire, ca na, ce e frumos si lui Dumnezeu ii place sau i se scurg ochii si ramane uitat pe undeva? Poate am avut noroc, dar educatia nu m-ar fi lasat sa ma casatoresc cu un barbat care nu urca un munte, care nu gateste o mancare buna, care nu-si respecta si iubeste parintii, care nu provine dintr-o familie sanatoasa si echilibrata, care nu reactioneaza pozitiv si constructiv la o problema, care nu-mi dovedeste ca pentru relatia noastra poate face sacrificii, care nu se joaca cu un copil, care nu imparte, etc. Si eu cred in SEMNE. Si tocmai de asta nu cred in schimbare la 180 de grade. Partenerul nu se schimba, asa este el. Cine nu anticipeaza posibilitatea schimbarii nu a avut inainte de a oficializa relatia timp suficient sau instruirea necesara pentru cunoastere de sine si reciproca. Inca ceva: nimeni nu e perfect. Nici o relatie nu e perfecta. Dar cunoscand imperfectiunile ei, poti trece peste? Toata viata? Asta vreau sa stie baietii mei: ca un lucru bun in viata lor este rezultatul educatiei (ce au citit, ce au trait, ce le-am transmis noi de vreo 3 generatii) iar un lucru rau este rezultatul proastei aplicari a ceea ce au invatat, al nestiintei si trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru asta. rein

[lisaelisa]

Citat:

citat din mesajul lui conchita lipsurile partenerilor nu-s chiar asa catastrofale, numai sa nu fie aceleasi la amandoi!

[:-)))] Ai perfecta dreptate, conchita. Cand amandoi au aceleasi defecte, incepe razboiul...[:D] Nimanui nu-i convine sa fie casatorit cu el/ea insusi/insasi. lisaelisa mami de Ancuta [aerob] ingeras iubit si dragalas

[mariamunteanu]

Citat:

citat din mesajul lui martie Mariamunteanu, ne-ai pacalit, acum abia mi-am dat seama. Cica test pe ea, ala nu e test sa te plimbi pe sub nasul lui in costum de baie. Ce te asteptai? S-o ia la fuga? Ca in fata ursului de pe varful Omu?[:D]

[:-)))][:-)))][:-)))]

[simali]

Citat:

citat din mesajul lui conchita Citat: citat din mesajul lui simali Sa-ti spun ca eu imi testam iubitii la munte? Nu trecea testul muntelui terminam cu el. Si habar n-ai cate ies dintr-un om in situatii dificile, mai ales dac-l scoti din oras. - cand gresesti drumul cauta solutii sau da vina pe tine? - cand trebuie sa instalam cortul vine si da o mana de ajutor pana la capat? - dupa ce mancam se ofera sa ajute la vase sau se intinde linistit la soare? - daca tu mergi mai incet decat el te asteapta sau se tot duce inainte ca si cum n-ati fi impreuna? "Calea de mijloc este calea ZEN" Alice .asa a zis si N., te iau la munte, ca sa vad cine-mi esti. da' am fost mai iute de picior si am ajuns prima la concluzia despre cine e el. asa ca l-am facut ratacit printre Jepi, sa-si caute drumul inapoi spre casa cu lupa aia destinata mie. nu l-a papat ursu, da' creca mai usor i-ar fi fost cu mos martin decat cu mine, ca m-am facut tigroaica la ideea de "teste" de productie si fabricatie in schimb, A. s-a abtinut sa ma testeze la deal la Campulung Moldovenesc si s-a lasat cu branduse presate in jurnalul intim, alaturi de inimioarele in carioca mov. despre "testele" pe varful Omu' oi povesti altadata.[8D] io le-am dat un singur examen, proba practica si orala, ala cu bucataria: stii sa gatesti? daca zici "da", zic si io "da" la stii tu care intrebare. pe demonstratelea. [olala]

In realitate N era ceva cu care TU nu puteai sa traiesti iar A era ceva cu care TU puteai sa traiesti.QED. Nu exista nicaieri oameni perfecti. Exista oameni care au calitati care-ti plac si defacte cu care tu poti sa traiesti. La cam asta se reduce orice "test" (prea mult spus) anterior cazniciei. Ideea de baza ar fi sa nu descoperi DUPA ca partenerul face zeci de chestii inacceptabile din punctul tau de vedere. "Calea de mijloc este calea ZEN" Alice

[simali]

Citat:

citat din mesajul lui martie Draga Conchita (permite-ti-mi sa va spun "tu"), ca am ras de prea multe ori la postarile tale, deja ma simt amica...sa zic asa, uite parerea mea (eh, ce sa fac, sunt bucatica rupta din Europa) http://www.youtube.com/watch?v=rafEFSXVtuw&feature=related Martie & Bebica [bb] & maimuta Sara[zana]

Stiu destui tipi de-astia misto, pletosi si destepti care-i zic bine la chitara. Dar unii, dupa ce se lasa cortina, ii sparg capul nevestei, au cateva amanate tinerele lesinate dupa chitara lor, etc. Ce zic ei e bun in teorie dar din pacate nu mananca copilasii. "Calea de mijloc este calea ZEN" Alice

[crisseis]

Subiectul mi se pare interesant de discutat. Eu vreau sa dezvoltam, daca se poate ideea lui Deus- aceea despre cum ne educam copiii (atat fetele, cat si baietii) in sensul de a avea o corecta reprezentare a ceea ce inseamna casnicia. Ma intereseaza cu atat mai mult cu cat eu sunt divortata si am si fata si baiat(baiatul aproape 12, fetita 8). Fostul sot era tipul de om violent si alcoolic- pe scurt o persoana cu propriile frustrari cu originea, pana la urma in propria lui familie. Nu mai conteaza asta. Ne-am despartit cand baiatul avea 5 ani, iar fetita nici 3. Am avut de-atunci o singura relatie, la distanta, care pana la urma n-a mers. Intrebarea e cum pot crea pentru baiatul meu(mai ales) imprejurari in care sa vada cum ar trebui sa fie un partener, un sotz- cum se poarta cu sotia lui, cum rezolva discutiile in contradictoriu, cand si cum o ajuta, etc. Mi se pare greu doar sa-i spun teorii, fara exemple concrete. Am apelat la niste prieteni-sot si sotie, foarte draguti amandoi-sunt la capat de drum in casnicia lor. Cu el baiatul meu a mai petrecut cateva ore impreuna, in wk, in ideea de a avea macar un reper de adult-barbat. Ce idei mai aveti? Ar mai fi filmele, cu anumita tematica,exemplele din jur(in mica parte, ca n-avem mult timp de petrecut impreuna eu si copiii ). Cum vi se pare ca trebuie o mama singura sa ofere exemplu baiatului sau despre ce anume implica o casnicie? V-am citit raspunsurile, in special ale lui Deus si Simali(pentru ca ating si problema copiilor) si, recunosc, inainte de celelalte aspecte (legate de el si ea) ma preocupa aspectul copiilor- dac-au avut un exemplu negativ de tata si sotz al mamei, cum vor invata ei un alt fel de comportament? In afara de teoria mamei...

[zanabuna]

Si eu sunt cam uimita de noile "tendinte" ale casniciei.

[alexa_m]

Am o prietena care divortat in urma cu un an ...Casnicia ei a durat mai mult de un deceniu si a fost un cosmar din cauza abuzurilor la care a fost supusa. Singurul lucru bun care a iesit din aceasta casnicie este fetita ei...In rest, ea are diferite probleme psihice pentru care face tratament, dar fara prea mari rezultate...Si mai nou, si fetita a ajuns la psiholog...Partea buna e ca nu mai locuiesc cu individul, desi isi mai face aparitia sporadic sa vada fetita. Intr-o zi , povesteam referitor la casnicii, alegeri in viata, etc..si mi-a zis ca sunt norocoasa ca am nimerit asa un sot. I-am zis ca a fost probabil si soarta, dar ca nu am "nimerit", am ales.In perioada in care a aparut actualul sot in viata mea, mai erau si alti pretendenti prin zona...dar pe mine m-a interesat el. Nu a fost de acord cu mine. O tinea una si buna ca este chestie de noroc. Nu am insistat, caci riscam sa o supar si mai tare si sa reactivez rani vechi, dar mi-am aduc aminte de unele lucruri. Inainte de a se casatori a avut de ales intre doi barbati. Mama ei a fost reticenta in ceea ce-l priveste pe actualul ex, dar ea tot l-a ales. Imi aduc aminte de o intalnire in 4 ( se intampla pe la sfarsitul casniciei lor), ei doi, eu cu sotul. Stiti ce diferenta era intre individ si sotul meu? Imensa! Tipul era un imatur , un bufon, nu stia sa poarte o conversatie civilizata, orgolios, laudaros...numai el trebuia sa aiba dreptate. Mie daca mi-l prezenta cineva m-ar fi bufnit rasul. Un barbat la 40 de ani ( frumos,e drept) dar cu mintea unui adolescent. L-am mai vazut si inainte, rar, dar aceea ultima intalnire nu o sa o uit niciodata. M-am intrebat intr-una. Cum a putut o fata asa frumoasa si foarte desteapta ca prietena mea, care ar fi putut avea pe oricine altcineva, sa ajunga cu individul asta? Si cand spun " foarte desteapta" nu exagerez cu nimic. Si-a construit o cariera singura, in plus este si empatica, intelege bine oamenii. Si totusi...Cum de nu a vazut SEMNELE? Raspunsul se afla, cred eu, in copilaria ei...Mama ei a avut de asemenea o relatie abuziva cu tatal ei,a crescut vazand asta. Crisseis, nu stiu cum sa-ti raspund la intrebare, nu stiu cum as proceda cu copii mei intr-o astfel de situatie. Dar cred ca primul pas, si cel mai important pas, l-ai facut! Ai divortat. Si faptul ca tu ai luat atitudine,e deja un inceput bun. Totusi, revenind la semne, eu cred ca simali are dreptate. Ar fi bine daca am deschide ochii,inainte de face pasul... Ne schimbam de-a lungul timpului, e adevarat, dar trasaturile majore raman aceleasi.Sotul meu nu este perfect, avem destule certuri, perioade mai bune, perioade mai rele, dar per ansamblu e minunat. Referitor la faza cu cearta in masina...Am patit si eu. Ne-am certat rau si i-am zis sa opreasca sa cobor, dar nu a facut-o...S-a calmat brusc, mi-a zis ca ma duce acasa, dupa aia pot sa fac ce vreau, si nu ne-am mai certat. In schimb eu, la nervi, am oprit o data pe drepta i-am zis sa coboare si l-am lasat acolo. E drept ca era ziua si eram in oras, nu pe un drum laturalnic. Eu cred ca el ar trebui sa-si puna semne de intrebare...[:D]