Crestinismul si evolutia spirituala 12

[Iasmin08]

Mamabear[pup], sigur pana luni, ca doar vrem sa impartasim toti copiii impreuna, nu? [:D] Crinuta[pup], stii si tu, si stiu si eu cam prin ce trecem noi doua acum. Cum ziceai si tu aseara: atat de asemanator si totusi atat de diferit. Te imbratisez cu mult drag, si te asteptam la o cafeluta sa ne indulcim impreuna[cafea] [floare3] [flo] Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

[mamabear]

Neataaa! [flo][flo][flo] La noi a plouat de dimineata de ziceai ca vine potopul[:D], iar acum e soare si caldut. Asa as vrea sa se termine cu ploaia si sa fie iar soare si cald. Oricum, multumesc lui Dumnezeu ca noi n-am avut probleme cu inundatiile si ca suntem sanatosi. Azi e ultima zi de post, maine-i sarbatoare, asa ca ma apuc de facut ceva bun de papa, ca azi ne descurcam cu bruschete si sandwichuri cu unt de arahide si peltea [:D]. Iasmin, ma bucur tare mult ca veniti si stati pana luni[:)]. Abia astept! Crinuta, ce mai faci, iubita? Plecati si voi in concediu, vara asta? Va imbratisez cu drag pe toate![pup][pup][pup]

[mamabear]

Ca sa am spor la treaba, va scriu mai intai o poezie foarte frumoasa ca si mesaj. Nimeni nu e vas netrebnic, asta este o ispita! O batrana nevoiasa dintr-un sat uitat, de munte, Care vietuia in pace in casuta de sub punte, Isi cara, cu truda, apa, ce-i era de trebuinta, De departe, dintr-o vale, cu o biata cobilita. Ea avea pe batatura doua vase batraioare, Si cu ele, bunicuta, atarnandu-le-n spinare, Aducea, pe potecuta, apa, zilnic, fericita, Si nu se plangea vreodata ca e tare ostenita. Dintre cele doua vase, unul nu era perfect, Caci avea o crapatura, un vadit si clar defect. Si, umplut fiind cu apa, cand venea pe potecuta, Jumatate din aceasta, se scurgea prin poienita. Pentru-a sa meteahna, dansul, se simtea neinsemnat Si era intotdeauna trist si deceptionat, Fiindca treaba-ncredintata, cand era carat in spate, De batrana lui stapana, o-mplinea pe jumatate. Celalalt vas al batranei, nu era deloc defect, Nu avea nicio fisura, si avea un bun aspect. Pentru asta vasul nostru era tare ingamfat, Socotindu-se destoinic si radea de cel crapat. Ani si ani a dus batrana apa de izvor, in spate, Catre casa ei din munte…, doar un vas si jumatate. Intr-o zi, fiind pe cale, vasul subred si crapat, Obsedat de-a lui meteahna, zise tare rusinat: Sa ma ierti, te rog, stapana ca-ti produc atat necaz, Iar tu maica, fiind buna, nu imi bati al meu obraz, Caci de ani, intotdeauna, apa ce-o aduci din vale, Eu am risipit-o, zilnic, prin al meu defect, pe cale. Dumneata, stapana buna, nu mi-ai zis ca sunt netrebnic, Ci-mi acorzi aceeasi cinste ca si fratelui meu vrednic. M-asteptam demult stapana sa m-arunci peste valcele, Sa ajung harb in gunoaie, sa fiu oale si ulcele. Zambitoare, batranica, zise vasului crapat: Ia priveste partea-n care, eu, pe tine te-am purtat! Nu observi ca este plina de flori vii si colorate? Ceea ce nu vezi pe cale, de privesti cealalta parte. Eu, stiind a ta meteahna, ca esti subred si crapat, O gramada de seminte de garoafe-am semanat; Si zambile, si lalele, si crini albi si micsunele… Si-mi impodobesc casuta cu aceste floricele! Ba mai mult, o alta parte din flori, eu, o vand la piata Si cu pretul de pe ele ma hranesc si sunt in viata. Asta pentru ca, pe cale, cand ne-ntoarcem de la apa, Zilnic, tu le uzi pe ele, ca o mama filantroapa. De n-aveai aceasta hiba, daca nu erai asa, Nu ar mai fi fost atata frumusete-n casa mea. Nimeni nu e vas netrebnic, asta este o ispita! Totul e sa-ti faci lucrarea care-ti este randuita. Cine stie, fratioare, ce flori uzi tu pe carare? Mai ales cand crezi, dar sincer, ca nu esti vas de onoare. Nimeni nu e vas netrebnic, asta este o ispita! Totul e sa-ti faci lucrarea care-ti este randuita. Cine stie, fratioare, ce flori uzi tu pe carare? [flo][flo][flo][flo][flo][flo][flo][flo][flo]

[Iasmin08]

Mamabear pe cuvant ca am plans citind poezia: parca mie im vorbeste. (offffff [bang], iarasi eu, eu , eu). Era fain daca o puneai si pe cealalta -cu puiul ca tare mult mi-a mai placut. [flo] Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

[crinuta]

Mamabear, suntem ok sa zicem. Nu stiu inca unde vom pleca, depinde de finantele cu care stam cam prost. E posibil un Emirate, e posibil cateva zile la munte sau la mare, desi eu le-as vrea pe amandoua. Insa tare as dori sa ajung iar la Nusfalau, la locul de pelerinaj, sa vb cu preotul acela deosebit, insa e atat de departe... Simt nevoia sa plec din Bucuresti, as vrea la Brasov si imprejurimi, e orasul meu preferat, il iubesc, si chiar si Rayan ma intreba cand mai mergem la Brasov. Am fost si anul trecut cu sotul, ca atat i l-am ridicat in slavi ca a vazut si el ce oras superb e. VOi ati fost la mare? Interesant textul despre tipat. Niciodata nu mi-am pus problema de ce tipam, si eu mai obisnuiesc sa ridic tonul, ba mai si tip cand ma enervez rau, din pacate....,of... Eu una simt ca ma descarc in momentul ala, desi parca ma enervez si mai mult prin tipat, nu-mi dau seama..... Iasminuta, hai ca acum beau cafeaua. Crinuta si [bonjovi] minunea ei Fara Dumnezeu nimic nu e. Cine se increde in sine, cade rau! [url="http://www.youtube.com/watch?v=RapW4MuYFXk&feature=related"]Divine Mercy[/url]

[mamabear]

Iasmin, cu dedicatie pentru tine. [pup] Puiul de Costache Ioanid Trist si singur in gaoace, puiul galben-auriu a simtit intr-un tarziu ca-i stingher, ca n-are pace. A simtit ca lumea lui tot mai stramba nu stiu cum, se face... "Ce-o fi asta?" se gandi. "Cum de m-a ajuns napasta sa traiesc intr-o margica, intr-o casa tot mai stramba, tot mai mica?... Sa nu pot sa-mi aflu loc nici pe fata, nici pe spate. Si sa-mi creasca, dupa toate, uite ce natang de cioc! Ce vrei tu? Vorbesc cu ciuda eu cu ciocul, ca un prost... Insa ciocul ce s-auda? Cade-n stanga, bate-n dreapta si-mi atarna ca o barna fara rost. Mi-au iesit si doi ochi mici. Ce sa fac cu ei aici? Mi-au crescut si aripi grele. Ce sa fac aici cu ele? Iar sub pantec, la picioare, se facura niste ghiare... lungi... cu varfu-ncovoiat... Simt ca toate-n pantec mi-au intrat! Doamne, pentru ce mi-ai dat daruri care-mi sunt povara?..." Si, lasat pe partea stanga, a-nceput usor sa planga puiul pentru-ntaia oara... * Dar deodata, in gaoc, bate cineva de-afara... Cioc! Cioc, cioc! Inima in pui se zbate, se-nfioara. Cine... oare cine bate?... Cu un tremur ca de-o vraja, a batut si puiu-n coaja. Uite! Sub ciocanituri solide se deschide o fereastra! Doamne, ce priveliste maiastra! Apoi uite-acum cat loc... unde poate sa alerge sa se joace, sa se culce... Iar un glas atat de dulce, glas de mama... andantino, iata, ii vorbeste: Vino... Si sari degraba puiul din barlogul vietii vechi. O, acum cat e de bine sa ai ochi, sa ai urechi!... Ce frumoasa e lumina!... Parc-ar vrea in piept s-o soarba. Asta ce-i? Un fir de iarba... Iar acolo? E gradina... Si-naltand privirea-n soare, puiul, suflet de pripas, a batut din aripioare si-a facut intaiul pas. Iar apoi, dup-o clipita, a zarit intr-un arbust o graunta rumenita. Mm! Da´ buna e la gust! Iar colea, o gaza mica pe un fir de busuioc. Doamne, ciocusorul totusi nu e... nu e rau de loc! Dar aici in noua tara, ce s-ar fi facut el oare fara aripi, fara ghiare, fara vechea lui povara din casuta cea sihastra? Bietul pui... * Fratii mei, povestea lui nu-i decat povestea noastra... Cinste, curatie, mila, jertfa, inima umila, lacrimi grele, bunatate, si suspine dupa stele, bine, dar acestea toate... ce sa faci aici cu ele? Sa fii mut ca oaia-n strunga, cu rabdare (indelunga!), sa nu fugi dupa avere, dupa nume, sa iubesti pe cel ce-i gata, de-ar putea, sa te sugrume, bine, dar acestea toate... ce sa faci cu ele-n lume? Cand sub soare are pret numai zambetul istet, numai vorba indrazneata, numai pasii rari si grei, numai mana cu manusa care trage la cenusa de la toti pe turta ei; da, cand viata e-o berbunca unde toti strabat rascrucea si in calea ta arunca spini si cioburi fara numar, tu, sa-ti iei in taina crucea si s-o duci umil pe umar... suspinand discret, cuminte, sub scuipatul de ocara... O, Parinte, Creatorule-ndurat, oare pentru ce ne-ai dat daruri care sunt povara? * Pentru ce? Nu stii? Asteapta... Vine-o clipa, un soroc, cand la marginile lumii cineva din cer va bate... Cioc!... Cioc, cioc! Si-n acest stravechi gaoc se va face o fereastra catre lumea cea maiastra. Si-atunci, frate, cat va fi de bine sa ai pieptul cu suspine, sa ai umerii cu cruce, sa ai tamplele cu spini, sa ai fata toata plina de a lacrimilor salbe! Caci acestea toate, toate, se vor face... aripi albe si tunica de lumina si cununa de rubini si toiag de-mparatie, care stie lumi sa-nfrunte (dupa cum Ioan ne-a spus!) cand ne va sclipi pe frunte numele etern, IISUS! [flo][flo][flo][flo][flo][flo][flo][flo]

[Iasmin08]

Mamabear[pup][pup][pup][pup] iti foarte multumesc [asia][asia][asia] Tocmai am citit-o pe cealalta baietilor mei si au ramas impresionati si ei. Daca mai ai, mai indulceste-ne si cu altele, cand vei avea timp si vei putea.[pup] Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

[mamabear]

Crinuta, sper sa reusesti sa ajungi in concediu unde iti doresti[:)] si sa te odihnesti si sa te bucuri alaturi de barbatii tai[8D]. Noi speram sa plecam pe 18 seara, dar sa vedem ce mai e si cu vremea.

 

Iasmin, am mai primit cateva "poezii" frumoase de la cineva, si mai pun si aici .

 

PSALM DE MANGAIERE

 

Nu te intrista, straine,

De esti izgonit,

Caci mai mult decat tine

Eu am patimit.

 

Cruce, spini, otet si fiere

Am gasit la oameni,

Ca sa-ti dau tie putere

Mie sa te-asemeni.

 

Bucura-te deci, o, frate,

Daca patimesti,

Prin rabdare-or trece toate

Caci cu Mine esti.

 

Nu cata-n aceasta vale

Numai mangaieri;

Viata-ntreaga este o cale

Plina de dureri.

 

Deci du crucea suferintei,

Rabda-al vietii chin,

In nadejdea biruintei

Du macar un spin.

 

Daca vei slabi-n ispite,

Ratacind prin lume,

Roaga-te mai mult, iubite,

Strig-ma pe (Mine) nume.

 

Iar eu fara nici o sila

O sa-ti ies inainte

Si-o sa fac cu tine mila

Ca un bun Parinte.

 

Langa tine-apoi voi merge

Tot mereu, mereu,

Lacrima din ochi Ti-oi sterge

Ca un Dumnezeu.

 

Nu te intrista, copile,

Daca suferi mult;

Roaga-te-n aceste zile

Iata, te ascult.

 

De vei fi cuprins de valuri

Si de tot slabit,

Eu o sa te scot la maluri,

Fiul meu iubit.

 

De vei fi batut de ganduri

Si de dor pe cale,

Iti voi sterge-n orice randuri

Lacrimile tale.

 

De nu ai in lume mama,

Lasa, fiul meu,

Nu mai fi cuprins de teama,

Tata iti sunt Eu!

 

Fugi de oameni, de pacate

Urca sus calvarul,

Iata vin la tine, frate,

Ca sa-ti duc amarul.

 

Si voi ramanea cu tine

Pana la mormant,

Numai tu sa crezi in Mine

Caci cu tine sunt.

 

Si voi duce-a ta povara

Oriunde vei fi,

Fie iarna, fie vara,

Eu te voi pazi.

 

Pe cei stapaniti de ura

Ii voi imblanzi,

Iar pe cei ce ma injura

Ii voi risipi.

 

Pe cei plini de ganduri rele

Ii voi impaca,

Si pe fiii Maicii Mele

Nu ii voi lasa.

 

Nu mai plange deci, o, frate,

Pe carari straine,

Mani vor trece-aceste toate

Si vei fi cu Mine!…

 

 

[flo][flo][flo][flo][flo][flo][flo]

[Iasmin08]

Crinuta[pup] cum mai esti? Astazi esti mai bine? [floare3] Mamabear[pup], imi plac grozav. Tu stii c aio's mai extremista asa [:D], poa' sa fie poezie fara forma fara fond, daca exprima un sentiment sau o idee religioasa... e ptr. mine. Mi-a placut un proverb: "pana si un ceas stricat arata ora exacta de doua ori pe zi". Asta e ca in povestea cu oala crapata. Nu poti sti cand te uiti la un om, indiferent cum e el, si ti se reveleaza adevarul prin el. Sau daca nu cumva iti este trimis de Dumnezeu spre indreptare, cu toate ca este ateu sau ...whatever. Este stiut ca multi din atei au o inalta tinuta morala. Putem invata de la oricine, nu e musai sa fie un mare nume in crestinism. Depinde insa de noi cum alegem sa primim pe cel trimis de Dumezeu. [flo] Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

[kariguld]

[hopsieu] mamabear, frumoase poeziile![flo] Iasmin, Crinuta [pup] si pe restul fetelor plecate in vacanta poate[pup]. fiti binecuvantate!

---

[url="http://picasaweb.google.com/BazarGeneral"]Bazar general pe DC[/url] ********************* [url="http://paul-mihaita.blogspot.com"]VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA[/url][bonjovi] M-am nascut pentru succes!