Sunt amanta (3)

[conchita]

Citat:

citat din mesajul lui danielag Pai eu ca sotie, cum zicea si Yasmine, as vrea sa stiu. Deci nu mi s-ar parea ca ar veni la mine ca la toa'sha educatoare. Poate mi se ia si mie valu' de pe ochi si vad daca mai pot face ceva, daca mai pot repara... Dar as stii. N-as trai in ignoranta. Ca doar nu e colegu' de serviciu despre care imi spune un subaltern ca nu poate lucra cu el ca e prea ciufut... Ce naiba... e omul de langa mine.

sa-mi spuna el daca e ceva serios si se lasa cu divort. altfel, sa scrie in jurnalul intim, nu ma intereseaza, daca e doar o aventura... de fapt, nici nu stiu de ce ma pronunt la topic, nu sunt in situatie si nici n-am fost...ma-ntorc la sclavia mea. [8D]

[danielag]

Citat:

citat din mesajul lui conchita Citat: citat din mesajul lui danielag Pai eu ca sotie, cum zicea si Yasmine, as vrea sa stiu. Deci nu mi s-ar parea ca ar veni la mine ca la toa'sha educatoare. Poate mi se ia si mie valu' de pe ochi si vad daca mai pot face ceva, daca mai pot repara... Dar as stii. N-as trai in ignoranta. Ca doar nu e colegu' de serviciu despre care imi spune un subaltern ca nu poate lucra cu el ca e prea ciufut... Ce naiba... e omul de langa mine. sa-mi spuna el daca e ceva serios si se lasa cu divort. altfel, sa scrie in jurnalul intim, nu ma intereseaza, daca e doar o aventura... de fapt, nici nu stiu de ce ma pronunt la topic, nu sunt in situatie si nici n-am fost...ma-ntorc la sclavia mea. [8D]

Hai mai, Conchita, ca nu poci ca crez ca tu crezi ce zici... Si daca domnu' e neserios se poate? Are dezlegarea ta? Nu poci sa crez! Later edit: Asa or fi zicand si sotiile stapanilor de sclavi din carticica ta... Daca e doar o aventura (oricum serios nu putea fi, ca nu vad sa se fi casatorit un alb bogat cu o negresa sclava), sa fie doar la el in jurnalul intim...

[Teodora D.]

Citat:

citat din mesajul lui danielag [Teodora, poti explica putin la ce te refereai cand ai zis: "Pana la urma, o femeie care nu depinde financiar sau in alt mod de barbat face fata, dar nu toate sunt in situatia asta fericita si atunci trebuie sa inghita si sa rabde."? Eu nu prea inteleg, e drept ca eu pot sa ma intretin singura, si nu vad cum o femeie nu si-ar putea gasi o slujba din care sa traiasca (chiar daca si-ar putea asigura doar strictul necesar si nimic mai mult). Daca ar fi vorba si de copii in ecuatie, atunci asta e si responsabilitatea tatalui si de asta a inventat societatea conceptul de "pensie alimentara". Daca e vorba de dependenta emotionala... daca afli chestii dintr-astea iti trece. Doare, dar iti trece. Cel putin asa cred eu. C Daniela

Daniela, exista femei abuzate emotional, carora li s-a inoculat ca nu se pot descurca singure; ele nu se pot desprinde de abuzator, nu e asa simplu ca "doare si trece". Exista femei cu salariu de mizerie, care nu s-ar descurca sa-si creasca singure copiii cu toate pensia aia alimentara, cam de un sfert din venitul (declarat!) al sotului. Sunt femei care indura insulte si batai pt ca nu au unde sa se duca. Si, desi pe aici toata lumea declara ca nu ar putea sa traiasca in minciuna, sunt si femei care nu si-ar lasa barbatul indiferent cate amante ar avea si ce le-ar mai face. Nu vor "sa le creasca copilul fara tata", sa renunte la un statul social, motive se gasesc. Dar nuantele astea de gri nu se vad la 20 de ani.

[biricica]

daca ar fi sa ma insele ce as prefera? sa aflu sau sa nu aflu? asta chiar e o intrebare buna! cand m-am casatorit cu primul meu sot (si, de fapt, singurul. caci cu tatal copilei nu sunt casatorita. "doar" ne iubim, stam si ne crestem copilul impreuna [:D]) aveam o serie de principii foarte solide. si inainte de a spune "da" la oficiul starii civile am avut o discutie foarte serioasa. in care i-am spus ca eu nu cred ca oamenii sunt fiinte monogame. motiv pentru care atunci cand m-o insela tre' sa faca unul dintre cele doua lucruri care urmeaza: 1. sa se duca foarte departe, astfel incat sa nu aflu. 2. daca stie ca e cel mai mic risc ca eu sa aflu din alta parte, chit ca-si inghite limba da' sa faca bine sa vie si sa-mi spuna verde'n fata. prefer sa aflu de la el decat de la altii. macar il voi respecta pentru curaj. concluzia: prima data m-a inselat dupa vreo doua luni de la casatorie. cu o don'soara pe care o chema la fel ca pe mine[batcap]. intotdeauna cand imi aduc aminte de asta mi se pare o dovada de lipsa crasa de imaginatie din partea lui. pe de alta parte cred ca-i era mai comod. cand spunea "diana" stia ca nu exista riscul sa o dea de gard[bang]. ei, si a avut o relatie lunga cu don'soara. ea suna acasa (pe vremea aia nu avea tot poporu' mobil). prin "acasa" va rog sa intelegeti "casa parintilor mei in care stateam impreuna cu mama mea". si mai raspundea mama la telefon si don'soara diana cerea cu nonsalanta cu dansul, sotzul meu. si cand a murit fostul meu socru iar sotul meu a plecat (nu e roman) in graba, fara sa apuce sa o anunte cum ca pleaca... don'soara a sunat ca de obicei acasa, mama, ca de obicei a raspuns la telefon dar i-a spus ca "admiratul" nu e acasa, ca a plecat la basarabia citi din motive de deces tata. iar don'soara a avut tupeul sa-i ceara mamei numarul de telefon de acolo. mama, fata fina, a spus ca nu-l are dar ca il am eu. motiv pentru care m-am trezit cu un apel pe telefonul fix de la birou de la don'soara, prin care imi cerea numarul lui de la basarabia citi, pe motiv de "imbarbatare" a napastuitului de soarta [:(!]. eu, dama si mai fina (deh, sunt fata lu' mama) imi cer scuze si ii spun ca trebuie sa vorbesc cu napastuitul inainte de a-i da numarul de acolo. si vorbesc cu napastuitul, ii spun toata tarasenia si sper din tot sufletul ca el sa spuna "nu i-l da". fireste ca el spune da-i numarul de telefon. moment in care nu mai sunt dama fina, izbucnesc intr-o serie de ragete [soc]... concluzia: dansa nu m-a mai sunat sa-mi ceara numarul. de unde am dedus ca a sunat-o napastuitul imediat ce a inchis telefonul cu mine. relatia lor a durat cateva luni bune. n-are sens sa continui. luni in care mi se lichefiau lin lent si continuu creierii si sufletul. cum as fi putut sa divortez dupa mai putin de jumatate de an? ce ar fi spus toti oamenii care au incercat sa-mi explice ca 21 de ani nu e o varsta la care sa te casatoresti? asta si alte multe motive m-au determinat sa raman alaturi de el. inca 5 ani (ce tampita!)! 5 ani in care m-a inselat de nenumarate ori. fascinant era ca nu avea nici un criteriu de selectie. eu fata cu educatie, facultate cu profil artistic, biblioteca de peste 3.000 volume (citite!) in casa... as fi putut anytime sa vorbesc 5 ore in continuu despre dramaturgia lui Shakespeare fara sa ma repet, am un look civilizat nefardata, fardata sunt senzationala, la corp nu-s nici mai buna nici mai rea decat alte femei neimbunatatzite cu ajutorul bisturiului etc etc. nici una dintre damele cu care m-a inselat n-avea nici cea mai mica legatura cu mine. si multa vreme n-am inteles de ce. ca doar eu eram creme de la creme a la edgar. iar ele... niste dubioase. pana la urma am inteles. ca nu conteaza cat de minunata esti. daca are chef sa te insele, te va insela. iar acum... acum am o relatie minunata cu iubitul meu si tatal copilului meu. cred ca nu m-a inselat niciodata. si, in principiu, daca ar fi sa o faca, la un nivel foarte teoretic as prefera sa nu aflu. iar eu mi-am propus sa am toata relaxarea posibila cand e sa ma gandesc la acest subiect. nu vreau sa devin obsedata, sa-l alerg sau sa-i verific mail-uri, telefon etc. am invatat in 30 de ani de viata (iaca peste o zi schimb prefixu') ca "plasele de siguranta" sunt niste chestii iluzorii in realitate. nu iti garanteaza nimeni o relatie perfecta, plina de iubire si credinta "till the end of time". motiv pentru care e mai bine sa te bucuri de ce ai cat ai. si sa traiesti relaxat. daca ti-e menit sa afli lucruri, le afli si fara sa devii detectiv particular in propriul dormitor, cu propriul sot. so, da. prefer sa nu aflu!

[danielag]

Citat:

citat din mesajul lui Teodora D. Citat: citat din mesajul lui danielag [Teodora, poti explica putin la ce te refereai cand ai zis: "Pana la urma, o femeie care nu depinde financiar sau in alt mod de barbat face fata, dar nu toate sunt in situatia asta fericita si atunci trebuie sa inghita si sa rabde."? Eu nu prea inteleg, e drept ca eu pot sa ma intretin singura, si nu vad cum o femeie nu si-ar putea gasi o slujba din care sa traiasca (chiar daca si-ar putea asigura doar strictul necesar si nimic mai mult). Daca ar fi vorba si de copii in ecuatie, atunci asta e si responsabilitatea tatalui si de asta a inventat societatea conceptul de "pensie alimentara". Daca e vorba de dependenta emotionala... daca afli chestii dintr-astea iti trece. Doare, dar iti trece. Cel putin asa cred eu. C Daniela Daniela, exista femei abuzate emotional, carora li s-a inoculat ca nu se pot descurca singure; ele nu se pot desprinde de abuzator, nu e asa simplu ca "doare si trece". Exista femei cu salariu de mizerie, care nu s-ar descurca sa-si creasca singure copiii cu toate pensia aia alimentara, cam de un sfert din venitul (declarat!) al sotului. Sunt femei care indura insulte si batai pt ca nu au unde sa se duca. Si, desi pe aici toata lumea declara ca nu ar putea sa traiasca in minciuna, sunt si femei care nu si-ar lasa barbatul indiferent cate amante ar avea si ce le-ar mai face. Nu vor "sa le creasca copilul fara tata", sa renunte la un statul social, motive se gasesc. Dar nuantele astea de gri nu se vad la 20 de ani.

Teodora, eu tot cred ca unei femei abuzate ii face bine sa fie "in afara" relatiei in care este abuzata. La femeile de care vorbesti nu se pune problema daca ar vrea sau n-ar vrea sa stie. Ele ALEG sa nu stie pentru ca nu gasesc puterea sa se rupa din relatia respectiva, dar eu cred ca ele STIU ca nu e corect fata de ele ce se intampla (abuz, amante). Eu nu ma gandeam la astfel de femei, acolo e mai mult de povestit, dar tot cred ca trebuie sa stie (poate din asta isi extrag puterea sa se rupa). Iar celelalte tipuri de femei aduse in discutie, care aleg statutul social in pofida unei relatii sanatoase si cinstite, ele ALEG ceva in detrimentul altui lucru. Deci si daca stiu, si daca nu stiu, e mai importanta pozitia. Nici pe ele nu vad cu ce le-ar deranja sa stie. Prioritatile lor sunt altele. Pentru femeile care aleg sa stea cu un sot doar ca sa aibe copiii un tata, depinde mult de situatie. De cele mai multe ori copiii simt ca parintii nu sunt ok si dezvolta tot felul de traume ulterioare. Si, oricum, sotia nu e ok in relatia respectiva. Se sacrifica pe ea pentru un confort al copiilor pe care doar il banuieste, nu stie daca ei vor fi la final bine sau nu. Aici e de nuantat. Dar in toate cazurile de mai sus eu vad ca e mai comod sa nu stii, nu neaparat ca e mai bine. Si, na, am trecut demult de varsta de 20 de ani... Da' poate oi fi eu idealista...

[Teodora D.]

Citat:

Teodora, eu tot cred ca unei femei abuzate ii face bine sa fie "in afara" relatiei in care este abuzata.

Si tu ai dedus ca eu nu cred asta? Vad ca ne intelegem ca mutul cu surdul, ma duc sa ma culc, probabil ca nu sunt destul de coerenta.

[danielag]

Teodora, nu te supara pe mine, io te apreciez foarte tare [flo]. Dar nu pot sa spun ca sunt de acord cu tine cand spui ca sotia lui era neajutorata, singurul sprijin ii era sotul (halal sprijin zic eu) si ca ei i-ar fi facut bine sa nu stie. Asta nu pot sa cred nici taiata in doua. Cu ce o ajuta pe ea daca el o mintea? Si cu ce o ajuta pe ea ca fericirea ei (cata era, ca nu stim nimic despre asta) era cladita pe minciuna? Asta nu pricep eu. Zau, incep sa nu inteleg despre ce vorbim aici. Totdeauna am crezut ca femeile vor sa stie. Vad ca n-am priceput nimic... ma duc si eu sa ma culc. ECSZ: biricica, nu era vorba daca noi, femeile, ne transformam in detectivi particulari in dormitor si punem fiecare chestie la microscop, doar-doar om afla ceva. Era vorba, daca chiar se intampla, ai prefera sa stii sau nu. Nu daca ne spionam jumatatea, prietenii, prietenele, amicii, amicele si restul planetei. Ci doar daca in ipoteza sigura in care s-a intamplat deja tu preferi sa stii sau nu. Si cu asta ma duc la culcare.

[Fomalhauti]

Off-topic. Am facut o boacana. Nu, nu am un amant (am scris doar, este un mesaj off-topic!). Mi-ar fi placut sa deschid un subiect despre boacana mea. Fiindca as fi vrut sa fiu mangaiata pe cap. Da, asta as fi vrut. Eu stiu ca am facut o boacana, imi pare rau, stiu ca am gresit. N-as putea spune ca "sufar", nu e o nenorocire. Si nu sufera nimeni, dar...ar fi putut fi mai bine. E doar o boacana, dar uite, nu pot dormi noaptea gandindu-ma la asta. Dar nu pot deschide un subiect. Fiindca nu as fi mangaiata pe cap. As citi tot soiul de reprosuri (unele pe care mi le fac singura...si unele care cu siguranta ar amplifica mult gravitatea "faptei"). Boacana nu poate fi indreptata. Asta e. Nu exista solutii, chiar as fi deschis un subiect doar ca sa ma descarc.... Nu am putea face din forumul asta un "loc" mai bun, mai frumos, mai placut? Iata, Happy ne povesteste niste experiente. Deosebite. Si multi se gandesc sa o critice. Vreau sa spun, nu e nimic rau in a-i spune ca poate ar fi existat si alta solutie (care?). Dar ea s-a simtit jignita, a scris ca ii pare rau ca ne-a impartasit experientele ei. Conchita, la randul ei, scrie ca ea nu ar dori sa stie daca barbatul o inseala sau nu ar dori sa stie de la amanta. Ne spune ce simte ea. Si ea e criticata....Ca sa nu mai vorbesc de tinerele noastre amante... Nu, nu cred ca toata lumea ar trebui sa scrie in toate situatiile "Bravo, bine ai facut." Dar cred ca ar fi frumos daca ne-am sustine unele pe altele. Da, exista subforumuri unde exista aceasta sustinere, dar sunt cele unde lucrurile sunt cu adevarat grave si triste... Mi-ar fi placut un pic de sustinere. Asa cum si amantelor care au scris aici le-ar fi placut. Si nu "Bine faci" fiindca, cel putin primele doua, Natasha si Anna, chiar stiu ca nu fac bine. Dar nu doreau cuvinte grele, reprosuri... Stiti, eu am propus la un moment dat sa se faca un subforum de "mangaiat pe cap", unde nu se cer solutii, doar sprijin moral...Hai ca daca mai scriu mult o sa vi se para si voua si mie ca cine stie ce mare tragedie am facut....

[miriama]

Citat:

citat din mesajul lui Fomalhauti Off-topic. Am facut o boacana. Nu, nu am un amant (am scris doar, este un mesaj off-topic!). Mi-ar fi placut sa deschid un subiect despre boacana mea. Fiindca as fi vrut sa fiu mangaiata pe cap. Da, asta as fi vrut. Eu stiu ca am facut o boacana, imi pare rau, stiu ca am gresit. N-as putea spune ca "sufar", nu e o nenorocire. Si nu sufera nimeni, dar...ar fi putut fi mai bine. E doar o boacana, dar uite, nu pot dormi noaptea gandindu-ma la asta. Dar nu pot deschide un subiect. Fiindca nu as fi mangaiata pe cap. As citi tot soiul de reprosuri (unele pe care mi le fac singura...si unele care cu siguranta ar amplifica mult gravitatea "faptei"). Boacana nu poate fi indreptata. Asta e. Nu exista solutii, chiar as fi deschis un subiect doar ca sa ma descarc.... Nu am putea face din forumul asta un "loc" mai bun, mai frumos, mai placut? Iata, Happy ne povesteste niste experiente. Deosebite. Si multi se gandesc sa o critice. Vreau sa spun, nu e nimic rau in a-i spune ca poate ar fi existat si alta solutie (care?). Dar ea s-a simtit jignita, a scris ca ii pare rau ca ne-a impartasit experientele ei. Conchita, la randul ei, scrie ca ea nu ar dori sa stie daca barbatul o inseala sau nu ar dori sa stie de la amanta. Ne spune ce simte ea. Si ea e criticata....Ca sa nu mai vorbesc de tinerele noastre amante... Nu, nu cred ca toata lumea ar trebui sa scrie in toate situatiile "Bravo, bine ai facut." Dar cred ca ar fi frumos daca ne-am sustine unele pe altele. Da, exista subforumuri unde exista aceasta sustinere, dar sunt cele unde lucrurile sunt cu adevarat grave si triste... Mi-ar fi placut un pic de sustinere. Asa cum si amantelor care au scris aici le-ar fi placut. Si nu "Bine faci" fiindca, cel putin primele doua, Natasha si Anna, chiar stiu ca nu fac bine. Dar nu doreau cuvinte grele, reprosuri... Stiti, eu am propus la un moment dat sa se faca un subforum de "mangaiat pe cap", unde nu se cer solutii, doar sprijin moral...Hai ca daca mai scriu mult o sa vi se para si voua si mie ca cine stie ce mare tragedie am facut....

Si ce boacana ai facut?! Ne lasi cu ochii-n soare??? Ca poate reusim sa te mangaiem.... "Arata-te puternic cand esti slab si slab cand esti puternic"

[conchita]

Citat:

citat din mesajul lui biricica iar acum... acum am o relatie minunata cu iubitul meu si tatal copilului meu. cred ca nu m-a inselat niciodata. si, in principiu, daca ar fi sa o faca, la un nivel foarte teoretic as prefera sa nu aflu. iar eu mi-am propus sa am toata relaxarea posibila cand e sa ma gandesc la acest subiect. nu vreau sa devin obsedata, sa-l alerg sau sa-i verific mail-uri, telefon etc. am invatat in 30 de ani de viata (iaca peste o zi schimb prefixu') ca "plasele de siguranta" sunt niste chestii iluzorii in realitate. nu iti garanteaza nimeni o relatie perfecta, plina de iubire si credinta "till the end of time". motiv pentru care e mai bine sa te bucuri de ce ai cat ai. si sa traiesti relaxat. daca ti-e menit sa afli lucruri, le afli si fara sa devii detectiv particular in propriul dormitor, cu propriul sot. so, da. prefer sa nu aflu!

vreau sa fiu prima care iti ureaza La Multi Ani fericiti cu alesul inimii si sa ramai tot asa, ca mi-ai placut de la prima vedere. :-) 30 de ani a fost varsta mea preferata, iti doresc din suflet sa fie si pentru tine. [pup] Fomalhauti, de vina cred ca e mediul prin care comunicam. celalalt isi imagineaza de cele mai multe ori un ton al discursului pe care nu-l avem, si de-aici toate neintelegerile. Daniela, cu femeile abuzate e ceva mai complicata chestiunea. complexele, obsesiile si stima de sine scazuta nu le califica sa judece limpede care este "binele" si "mai binele" personal. si nu putem spune ca "se complac" din comoditate. poate ca de frica? pentru ca daca ar stii, poate ala ar fi inceputul altei forme de abuz...aici sunt pe aceeasi lungime de unda cu Teodora.